SINDROMUL DE NEURON MOTOR CENTRAL

SINDROMUL DE NEURON MOTOR PERIFERIC

Motilitatea
Comportamentul nostru, în mare măsură, implică
funcţia motorie, de la simple gesturi la locomoţie,
mimică, pana la abilităţi motrice avansate.
Motilitatea corpului uman, asociată musculaturii
striate, se clasifică în trei categorii majore:
Motilitatea voluntară ( iniţiată la nivel cortical)
Motilitatea automată (asociată nucleilor
extrapiramidali/circuitelor cortico-subcorticale)
Motilitatea reflexă (asociată măduvei spinării şi
trunchiului cerebral)
Calea motorie
Neuronul motor central se constituie în prima
verigă a motilităţii voluntare.
Neuronul motor periferic (NMP) reprezintă “calea
finală comună” a motilităţii (după Sherington) pentru
că la acest nivel converg toate sistemele care
influenţează actul motor:
Piramidal
Extrapiramidal (care transmit impulsuri de la nucleii
striati, cerebel, cortex), reticulospinal rubrospinal,
vestibulospinal, tectospinal, olivospinal,
Reflex (fibre sensitive pentru reflexul miotatic)
Aria motorie Aria motorie primară
(aria 4 Brodmann)

Arii motorii
https://buckeyepsych.wordpress.com/2009/05/09
secundare:
Ariile prefrontale 6 şi 8
Aria motorie
suplimentară
Aria parietală
posterioară
Aria motorie primară
Aria motorie (aria 4 Brodmann) este situată în
girusul prececentral (presylvian) din lobul frontal
Rolul constă în generarea de implulsuri care controlează
execuţia mişcărilor hemicorpului de partea opusă
(majoritatea fibrelor piramidale încruşându-se)
Fiecare parte a corpului este reprezentată la nivelul
cortexului motor primar, cu caracter somatotopic =
homunculus motor - deformat şi răsturnat
Homunculus-ul motor
 Membrul inferior este
reprezentat pe faţa medială a
lobului frontal, trunchiul în
partea superioara a lobului
frontal, membrul superior pe
partea convexă iar faţa şi
aparatul fonator la baza ariei
motorii frontale
 In fiecare emisfer se proiectează
predominant jumatatea opusă a
corpului iar extremitatea cefalică
are şi proiecţie homolaterală
 Aria de proiecţie corticală este cu
atât mai extinsă cu cât funcţia
respectivei părţi a corpului e mai
complexă
Ariile motorii secundare
Ariile prefrontale 6 şi 8: sunt implicate în orientarea
trunchiului în funcţie de necesităţi în cursul unui act
motor
Aria motorie suplimentară, situata medial de primele:
implicată în planificarea actelor motorii şi în
coordonarea stânga- dreapta a membrelor superioare
Aria parietală posterioară: e implicată în
transformarea informaţiei senzoriale în comenzi motorii
si trimite informaţii spre celelalte arii motorii
suplimentare
Calea piramidală
Neuronii motori (celulele piramidale) - aria 4
Axonii neuronilor motori - fascicolului tractului
piramidal:
tractul cortico-spinal – coboară spre a face sinapsă cu
al doilea neuron motor la nivelul coarnelor anterioare
ale măduvei spinării
tractul cortico-nuclear – destinat nucleilor motori din
trunchiul cerebral
 Calea piramidală
Trunchiul
cerebral
-aici se Cornul
Capsula opreste anterior
interna tractul al
Cortexu Corona Pedunculii
– bratul cortico- maduvei
l motor radiata cerebrali
posteri nuclear spinarii
or -decusatia (sinapsa
tractului cu NMP)
cortico-
spinal
Calea neuronului motor periferic
Corpul (pericarionul) NMP se găseşte la nivelul:
Nucleilor motori ai nervilor cranieni (III, IV, VI, VII, IX, X,
XI (în măduva cervicală înaltă), XII)

Coarnelor anterioare ale măduvei spinării: coloane de

substanţă cenuşie , unde se respectă o anumită somatotopie
Median: motoneuroni pentru musculatura proximală
Lateral: motoneuroni pentru musculatura distală
Median şi caudal: muşchi flexori
Lateral şi cranian: muşchi extensori
Calea neuronului motor periferic

Coarne
anterioare/n
ucleii motori Rădăcini Nervul nervii
ai nervilor Plexurile
anterioare spinal periferici
cranieni din
trunchi
Calea neuronului motor periferic
Joncţiunea (placa) neuromusculara este structura care
face legatura cu muschiul striat

Neuronul motor periferic şi fibrele musculare

striate deservite de către axonul acestuia
formează un complex morfo-funcţional =
unitatea motorie (UM), unitatea de bază în
estimarea extensiei lezionale.
Sindromul de neuron motor central (Sd.
NMC)
datorită leziunilor neuronilor piramidali sau a
prelungirilor acestora (tractul piramidal) = calea
piramidala:
 traiectul este lung
 exista multiple potenţiale sedii lezionale

Etiologia leziunilor: cerebrovasculara, degenerativa,

inflamatorie, traumatica, tumorala.
Sindromul de neuron motor central
(Sd. NMC)
Caracteristici clinice:
Deficit motor
Reflexele osteo-tendinoase (ROT) exagerate
Reflexele cutanate modificate
Semne patologice piramidale: Semnul lui
Babinski prezent
Hipertonia musculară (spasticitatea)
Sincinezii
Sd. NMC – Deficitul motor
Interesează motilitatea corespunzatoare leziunii:
voluntară
automată

în funcţie de intensitate:

plegie:deficit motor complet
pareză: deficit motor parţial, de diferite grade
Sd.

NMC – Deficitul motor
sistematizat topografic, în funcţie de sediul leziunii:
monopareză/monoplegie (deficitul motor al unui
membru)
hemipareză/hemiplegie (deficitul motor al unei
jumătăţi a corpului)
parapareză/paraplegie (deficitul motor al membrelor
inferioare)
dipareză/diplegie brahială (deficitul motor al
membrelor superioare)
tetrapareză/tetraplegie (deficitul motor al tuturor
membrelor).
Sd. NMC – Deficitul motor
electiv:
 pentru membrul superior predomină pe extensori,
supinatori, rotatori externi şi adductori ai braţului;
 pentru membrul inferior predomină pe flexorii dorsali ai

piciorului şi ai gambei, adductori şi rotatori externi ai coapsei

predominenţă distală pe
membre
Sd. NMC - Reflexele osteo-tendinoase
(ROT) exagerate
Observatie: cu excepţia perioadei de diaschizis când sunt abolite
Hiperreflectivitatea osteotendinoasă se caracterizează prin:
scăderea pragului de declanşare a reflexului (apariţia la stimuli
de intensitate mică);
scăderea latenţei (apariţia rapidă a răspunsului după percuţie);

creşterea amplitudinii răspunsului;

creşterea perioadei de contracţie muculară;

extinderea zonei reflexogene (reflexul este declanşat de

stimuli/percuţie aplicate la distanţă de locul de elecţie pentru

obţinerea răspunsului).

Pentru evidenţierea sindromului piramidal, testăm următoarele ROT:

 la membrele superioare: bicipital, triciptal, stiloradial, cubitopronator;
 la membrele inferioare: rotulian, achilian, medioplanetar
Sd. NMC - Reflexele cutanate modificate
 Reflexele cutanate abdominale:
diminuate/abolite
 Reflexul cutanat plantar inversat (semnul
Babinski)
Sd. NMC - Semne patologice piramidale
La membrele inferioare
 Semnul lui Babinski prezent (reflex cutanat plantar
inversat) cel mai important semn patologic piramidal, marca
lezării piramidale:
 la pacientul aflat în decubit dorsal, relaxat, se execută

stimularea cu un obiect uşor ascuţit a marginii externe a

plantei, în sens calcaneo-digital, până la vecinătatea halucelui
 Răspuns normal: flexia degetelor

 Răspuns patologic = semnul lui Babinski: extensia dorsală

susţinută a halucelui, la care se poate asocia flexia plantară

şi abducţia în evantai a celorlalte degete ale piciorului
 Echivalente de semn Babinski: Chadock, Oppenheim,

Gordon, Schaffer (acelaşi răspuns motor)

Semnul Babinski
Echivalente ale semnului Babinski
Semnul Chadock
Semnul Oppenheim
Semnul Gordon
Semnul Schaffer
Sd. NMC - Semne patologice piramidale
 La membrele
inferioare

 Semnul

Rossollimo: se
percută cu ciocanul
de reflexe faţa
plantară a degetelor
piciorului examinat
Sd. NMC - Semne patologice piramidale
La membrele superioare:
flexia falagei distale a policelui la:
 ciupirea falangei distale a degetului III (semnul
Hoffmann),
 percuţia falangei distale a degetului III (semnul

Rosner),
 percuţia falangelor distale a degetelor II-V (semnul

Tromner)
Reflexul palmo-mentonier (Marinescu-
Radovici): la stimularea eminenţei tenare se produce
contracţia mentonului ipsilateral
 Sd. NMC - Spasticitatea
în segmentele deficitare (cu excepţia perioadei de diaschizis
când se constată hipotonie tranzitorie);
fasciculul piramidal exercită în mod normal o acţiune
inhibitorie asupra reflexelor spinale, iar suprimarea acestei
funcţii consecutiv unor diferite leziuni la nivelul căii
piramidale, determină exagerarea reflexelor miotatice şi
creşterea tonusului muscular.
când leziunea se instalează masiv şi brutal se poate
remarca o hipotonie musculară (datorată fenomenului de
diaskizis von Monakow: lezarea bruscă a neuronului motor
central, datorită stării de şoc, determină inhibiţia
neuronului motor periferic şi va produce hipotonie).
de tip elastic - semnul lamei de briceag
predomina distal pe membre
 Dependenta de viteza miscarii (direct proportional): cu cât viteza
mişcării e mai mare cu atât rezistenţa opusă e mai mare
Sd. NMC - Sincineziile
 mişcări involuntare care apar patologic la nivelul
segmentelor deficitare la unele mişcari
voluntare/automate efectuate cu membrele
sănătoase):
Globale – apar la membrele deficitare la un efort global
(ex: tuse, strănut, căscat)
De imitaţie – membrele deficitare schiţează mişcarile
efectuate cu membrele sănătoase
De coordonare – asociate unor mişcari voluntare cu
membrele deficitare
Hemiplegia/hemipareza

1. Hemiplegia corticală:
Etiologie: accidente vasculare cerebrale ischemice sau
hemoragice, TCC, menigoencefalite.
Caracterizată de:
Simptomatologie contralaterală leziunii
Afectarea preponderentă:
 Facio-brahială - teritoriul arterei silviene
(cerebrale medii)
 Crurală - teritoriul arterei cerebrale anterioare
Hemiplegia/hemipareza
1. Hemiplegia corticală:
Poate asocia:
Diferite grade de afazie in afectarea emisferului
dominant (90% cel stâng), în teritoriul arterei cerebrale
medii
Tulburări de sensibilitate (leziune extinsă în lobul
parietal)
Hemianopsie = amputarea unei jumatăţi din câmpul
vizual (lob parietal şi partea superioară a celui temporal)
Hemineglijenţă spaţială (leziune extinsă în lobul
parietal non-dominant)
Hemiplegia/hemipareza
2. Hemiplegia capsulară:
Simptomatologie contralaterală leziunii
Deficitul motor şi senzitiv (prin extensia leziunii spre
talamus) este în general egal distribuit pe hemicorpul
afectat
Etiologie: accidente vasculare cerebrale ischemice şi
hemoragice, tumori, scleroză multiplă,
meningoencefalie, paralizia infantilă, TCC.
Hemiplegia/hemipareza
3. Hemiplegia prin leziuni de
trunchi cerebral
reprezintă ansamblul de semne şi simptome
caracteristice unei leziuni sectoriale a trunchiului
cerebral, caracterizate de o manifestare alternă:
ipsilateral nervi cranieni şi contralateral
hemipareză/hemiplegie = sindroame alterne
Hemiplegia/hemipareza
Sindroame alterne
 Sindromul Weber (mezencefalic):
Paralizie de NC III ipsilaterală
Hemiplegie/hemipareză contralaterală
Posibile manifestări extrapiramidale (prin afectarea substanţei negre)
 
Sindromul Millard-Gubbler (pontin):
Paralizie facială de tip periferic ipsilaterală
Hemiplegie/hemipareză contralaterală
Posibilă afectare de nerv cranian VI (abducens) ipsilateral

 Sindromul interolivar (bulbar):

Paralizia NC XII ipsilateral (pareza de hemilimbă)
Hemiplegie/hemipareză contralaterală (leziune superior de decusaţia
piramidală)
Hemiplegia/hemipareza
4. Hemiplegia spinală (Sindromul de hemisecţiune
medulară Brown-Sequard)
Apare în hemileziunile de măduvă la nivel C1 - C4
(deasupra emergenţei plexului brahial)
Ipsilaterală ! (leziunea fiind după decusaţia
piramidală)
Etiologie: vasculară (infarcte, hemoragii), tumori,
traumatisme vertebro-medulare (TVM), encefalo-
mielite, scleroză multiplă etc
Hemiplegia/hemipareza
Observaţie: o altă cauză
de hemiplegie ipsilaterală
cu leziune superior de
decusaţia piramidală poate
fi întâlnită în cazul unor
procese expansive cu efect de
masă, care determină hernie
transtentorială (uncala), cu
comprimarea pedunculului
cerebral contralateral (prin
care trece fascicului
piramidal) de marginea
liberă tentorială.
Paraplegia/parapareza
Paraplegia/parapareza corticală (rară):
Tumori paramediene (pe faţa medială a emisferelor
cerebrale), care afectează ariile de proiecţe motorie ale
membrelor inferioare (bilateral); sunt caracterizate de:
Paraplegie spastică (semnul Babinski bilateral, ROT
exagerate la nivelul membrelor inferioare)
Parapareza din lacunarismul cerebral (frecventă):
Leziuni lacunare interesând fascicolele piramidale bilateral
Semn Babinski prezent şi ROT exagerate; mersul lacunar,
cu paşi mici
Paraplegia pontină :
Cel mai frecvent prin lacunarism pontin
Paraplegia/parapareza
Paraplegia spinală (frecventă):
Spastică, cu caracterele sindromului de NMC (dupa o
fază iniţială de diaschizis când poate pune problema
diagnosticului diferenţial cu un sindrom de coadă de cal)
Etiologie: leziuni compresive (ex: tumori), infecţioase,
TVM, demielinizante (scleroză multiplă)
Asociază:
 deficit de sensibilitate exteroceptivă şi propioceptivă
 bandă de hiperestezie superioară interfeţei de deficit
 tulburari autonome (urinare, de defecaţie şi sexuale)
Tetrapareza/tetraplegia
Supraspinală:
Malformatii congenitale ale creierului
Leziuni extensive ale creierului – de etiologie traumatica,
cerebrovasculara extensiva, infectioasa (encefalite),
inflamatorie (scleroza multipla), neoplazica, encefalopatia
infantila, degenerativa
Spinală:
Leziuni la nivelul coloanei cervicale deasupra sau la nivelul
emergentei plexului brahial)
 Leziuni de etiologii multiple: traumatica, scleroza
multipla, mielita de diferite etiologii (infectioasa,
autoimuna, etc), tumorala, MAV, compresiune
extramedulara de diferite cauze (hernie de disc, tumora
extramedulara compresiva, mielopatia cervicala, etc)
Monopareza crurală
• Monopareza crurala corticala
cel mai frecvent prin AVC în teritoriul arterei cerebrale
anterioare contralateral (poate apărea o fază iniţală de diaschizis
care poate pune problema diagnosticului diferenţial cu o monopareză
crurală în cadrul unui sindrom de neuron motor periferic!)

Sindromul de hemisecţiune medulară Brown-Sequard : sub

emergenţa plexului brachial (sub T1)
 Deficit motor al membrului inferior ipsilateral
 Deficit al sensibilităţii proprioceptive conştiente şi tactile
epicritice ipsilateral
 Deficit al sensibilităţii tactile grosiere, termice şi dureroase
contralateral
Sindromul de neuron motor periferic (Sd.
NMP)
Leziunea neuronulului motor periferic:
pericarion
rădăcină antrioară
nerv spinal
plex
nerv periferic
În cadrul Sd. NMP NU sunt interesate:
placa motorie (sindroamele miastenice)
fibrele musculare (ex. in distrofiile musculare
progresive)
Sd. NMP – Tablou clinic
Deficitul motor
Hipotonia musculară
Reflexele osteo-tendinoase
diminuate/abolite
Atrofia musculară
Fasciculaţiile
Tulburări de sensibilitate – se pot asocia
Sd. NMP – Tablou clinic
Deficitul motor:
Este proporţional cu numărul de unităţi motorii
interesate
Interesează motilitatea dependentă de NMP lezat:
 voluntară
 automată
 reflexă

Intensitate: pareză/plegie
Sd. NMP – Tablou clinic
Hipotonia musculară:
 apare
în teritoriul deficitului motor (ştergerea conturului si
diminuarea consitenţei muşchiului, exagerarea amplitudinii
mişcărilor pasive)
Atrofia musculară:
apare rapid, în câteva săptămâni
este consecutivă:
 pierderii contactului cu centrul trofic care este neuronul
motor (factorii neurotrofici circulă în 2 curenţi anterograzi şi 1
curent retrograd prin axonul NMP spre şi dinspre fibrele
musculare)
 pierderii controlului extrapiramidal

 nefuncţionalităţii musculare

Contracţia idiomusculară:
 este conservată pentru mult timp

 se dminueaza si dispare în paralel cu accentuarea atrofiei

Sd. NMP – Tablou clinic
Reflexele osteo-tendinoase (ROT):
Abolite/diminuate la nivelul segmentelor afectate de deficitul motor
(depinzând de asemenea de numărul de unităţi motorii afectate de
care depinde reflexul)
secundar întreruperii arcului reflex

Fasciculaţiile (mişcări involuntare)

Leziuni de corn anterior medular (marca leziunii pericarionale)
Leziuni iritative ale rădăcinii motorii (în apropierea pericarionului) –
rar

Se pot asocia tulburări de sensibilitate (majoritatea nervilor fiind

micşti senzitivo-motori)
 Sd. NMP - Paraclinic
Electromiografic:
în repaus: prezenţa potenţialelor de fibrilaţie
în contracţie: traseu sărac cu recrutare redusă de
potenţiale de acţiune

Biopsia musculară: atrofie musculară

corespunzatoare unităţilor motorii lezate
Sd. NMP – Paraclinic
Electromiografic
In repaus: potentiale de
In contractie: recrutare redusa
fibrilatie
Sd. NMP – Paraclinic
Histologic
Atrofie neurogena Atrofie miogena
Sd. NMP – Diagnosticul diferenţial cu
Diaschizisul
apare în leziunile acute distructive piramidale
dureaza între 3 săptămâni şi 3 luni (depinzând de gravitatea
leziunii)
este caracterizat de:
deficit motor (poate chiar amplifica deficitul motor)
hipotonie musculară
abolirea ROT
dar:
fără atrofie
fără fasciculaţii
semnul Babinski apare din primele zile
Diagnosticul topografic şi etiologic
ale Sd. NMP
1. Leziunile de corn anterior
medular
(pericarion):
Topografia este radiculară
Distribuţie în general asimetrică
Fasciculaţii prezente la nivelul musculaturii deficitare
Simptomatologie pur motorie dacă leziunile sunt
excluziv la nivelul cornului anterior
Diagnosticul topografic şi etiologic ale
Sd. NMP
1. Leziunile de corn anterior medular:
Poliomielita anterioară
Boli degenerative ale NMP:
Scleroza laterală amiotrofică
Hidromielie/Siringomielie
 Creşterea diametrului canalului ependimar sau apariţia unor cavităţi
intramedulare paralele cu acesta
Patologie tumorală:
 Tumori intramedulare
 Tumori extramedulare dar în interiorul canalului medular, anterior măduvei,

comprimând coarnele anterioare

Traumatisme vertebro-medulare cu lezare de corn anterior
Leziuni ischemice medulare:
 Sindromul de arteră spinală anterioară
Atrofia musculară spinală – boală cu trasmitere ereditară:
Diagnosticul topografic şi
etiologic ale Sd. NMP
2. Leziunile radiculare anterioare
Topografie radiculară
Vecinătatea cu rădăcina posterioară poate determina
interesarea sensibilitaţii (tot pe model radicular)
Fasciculaţii – frecvent, pentru cauzele iritative
Diagnosticul topografic şi etiologic ale Sd.
NMP
2. Leziunile radiculare anterioare
Compresiuni radiculare:
Hernie de disc – cel mai frecvent
Tumori (ex: neurinom)
Arahnoidite
Morbul lui Pott
Spondilita anchilozantă, etc

Traumatisme vertebro-medulare

Poliradiculonevrite acute (Sd Guillain-Barré) sau cronice

Deficit motor extins (para / tetraplegie)
Debut la membrele inferioare
Afectarea progresiv ascendentă
Afectare predominant rizomelică
Paraclinic:
 Disociaţia albumino-citologică
Sindromul de coadă de cal
(Sd. NMP)
sindrom de afectare simultană a mai multor rădăcini lombo-
sacrate, sub conul medular (sub vertebra L2)
3 tipuri (topografic):
 Superior: L2 – L4:
 afectează loja anterioară a coapsei, loja anterolaterală a gambei
 deficitare: flexia coapsei pe abdomen şi extensia gambei pe coapsă

 reflex rotulian abolit

 tulburare de sensibilitate în aceleaşi zone

Inferior: L5 – S5:
 afectează loja posterioară a coapsei şi gambei posterioare şi muşchii fesieri
 deficitare: mişcarile picioarelor şi degetelor

 tulburări sfincteriene:

 vezica hipotona cu tendita la glob vezical, incontinenta prin supraplin, reziduu

vesical
 Constipatie
 reflexachilian abolit
 anestezie “în şa”
Sindromul de coadă de cal
(Sd. NMP)
Total:
 atitudine: “picior balant bilateral”
 Motor: - paraplegie flască
 Mers stepat
 Tulburare de sensibilitate în teritoriile radiculare afectate
 Tulburări sfincteriene
Sindromul de coadă de cal
(Sd. NMP)
Diagnosticul topografic şi etiologic
ale Sd. NMP
3. Leziunile plexurilor (plexopatii)
Sindromul de plex cervical:

Deficitul motor interesează musculatura cervicală,

eventual nervul frenic (pareză diafragmatică
evidenţiabilă radioscopic)
Cauze: traumatisme cervicale, tumori compresive,
abcese
Diagnosticul topografic şi etiologic
ale Sd. NMP
3. Leziunile plexurilor (plexopatii)
Sindromul de plex brahial:
Superior - C5 – C6:
 Muşchii deltoid, biceps, brahial

 Dermatoamele corespunzătoare

Mediu - C7:
 muşchiul triceps, musculatura extensoare a mâinii şi degetelor
Inferior - C8 – T1:
 Muşchii lojei anterioare a antebraţului şi musculatura
intrinsecă a mâinii
Diagnosticul topografic şi etiologic ale
Sd. NMP
3. Leziunile plexurilor (plexopatii)
Sindromul de plex brahial:
Total:
Reuneşte cele 3 forme anterioare
Atitudine: membrul superior atârnă inert, “în limbă de clopot”
Abolirea motilităţii la nivelul întregului membru
Abolirea ROT de la nivelul membrului superior
Atrofii importante:
Umăr “în epolet”
Scăderea diametrului braţului şi antebratului
Aplatizarea eminenţelor tenară şi hipotenară, adâncirea spaţiilor
interosoase

Diagnosticul topografic şi etiologic ale Sd. NMP
3. Leziunile plexurilor (plexopatii)
Sindromul de plex brahial – cauze:
Traumatisme:
elongaţii, luxaţii, fracturi
chirurgical (ex: intervenţii pentru evidare tumorală sau ganglionară)
Purtători de cârje (compresiune în axilă)
Sindrom de defileu scalenic: ex. hipertrofia muşchilor scaleni,
care la rândul lor comprimă plexul brachial, la tuşitorii
cronici (ex. BPCO)
Coasta cervicală (variantă anatomică)- efect compresiv
Tumori de apex pulmonar - efect de compresiune sau de invazie a
plexului brahial vecin
Diagnosticul topografic şi etiologic ale Sd.
NMP
3. Leziunile plexurilor (plexopatii)
Sindromul de plex lombar (L2-L3-L4):
Deficitul motor interesează flexia coapsei pe abdomen
(m. ilio-psoas), extensia gambei pe coapsa (m.
cvadriceps), adducţia coapsei (m. croitor)
Reflex rotulian abolit
Cauze:
 procese tumorale sau inflamatorii în micul bazin
 hematoame compresive (hemofilici, anticoagulare exagerată)

 abcese retroperitoneale
 angiopatie diabetică
Diagnosticul topografic şi etiologic ale
Sd. NMP
3. Leziunile plexurilor (plexopatii)
Sindromul de plex sacrat (L5->S5):
Interesează muşchii fesieri, loja posterioară a coapsei,
muşchii gambei, musculatura piciorului
Posibile tulburări de sensibilitate şi tulburări
sfincteriene
Cauze:
 Traumatisme
 Tumori compresive/infiltrative in micul bazin
 patologie inflamatorie la nivelul micului bazin
Diagnosticul topografic şi etiologic ale Sd. NMP
3. Leziunile de nervi periferici
Etiologie:
metabolice (diabet zaharat, hipotiroidism, insuficienţă
renal cronică),
toxico-carenţiale (alcoolism, deficite vitaminice),
fizice (elecrocutare),
infecţioase,
inflamatorii (vasculite),
vasculare (ischemie cronică),
hereditare (ex. Polineuropatia ereditara Charcot-Marie-
Tooth).
Diagnosticul topografic şi etiologic ale
Sd. NMP
3. Leziunile de nervi periferici
Sistematizare - topografie:
Polineuropatia: cu deficit egal, simetric, distal
Mononeuropatia multiplă: mai mulţi nervi afectaţi
concomitent dar dispersaţi (în diabet zaharat, vasculite)
Mononeuropatiile: afectarea izolată a unui nerv
periferic
Pareza de nerv median
Sindromul de tunel carpian
– cea mai frecventă cauză, apare în: diabet zaharat,
hipotiroidism, sarcină, factori profesionali, etc.

 Atitudine: “mâna simiană” (policele se situează în planul

celorlalte degete datorită deficitului muşchilor eminenţei tenare
şi acţiunii antagonice a extensorilor şi abductorului policelui)

 Deficit pentru: mişcările de pronaţie a antebraţului, flexie mână

(parţial, contribuie şi n. ulnar) şi degete şi opoziţia policelui
Pareza de nerv ulnar
Cauze - locale mai frecvent: plăgi, fracturi, comprimarea
nervului la nivelul antebraţului
Atitudine: mână “în grifă” (gheară) – extensia primei
falange şi flexia celorlalte două la nivelul degetelor cu
excepţia policelui
Deficit: flexia mâinii (parţial, contribuie şi n. median),
adducţia şi abducţia degetelor II-V, adducţia policelui

Pareza de nerv radial

Atitudine: mâna”în gât de lebădă”
Deficit: extensie şi supinaţie a antebraţului, extensia şi
abducţia mâinii, extensia degetelor
Sindromul post poliomielitic
apare la decade după o infecţie cu virus poliomielitic
(tropism pentru NMP din coarnele anterioare)
distrugând o parte a lor;
motoneuronii restanţi în timp, prin înmugurire,
preiau din unităţile motorii ale neuronilor pierduţi
compensând funcţia lor o perioadă de zeci de ani
motoneuronii restanti încep să cedeze datorită
suprasolicitării, când după o perioadă de platou
prelungit (după stingerea procesului acut) reapar
simptome: accentuarea deficitului motor şi a atrofiei.
Patologia neuronului motor (“boala de
neuron motor”) – spectru al patologiei
neurodegenerative a neuronului motor

Sd NMC scleroza laterală primară (SLP)

Sd NMC+ scleroza laterală Sd SLA (compresiune

Sd NMP amiotrofică (SLA) medulara cervicala)

amiotrofia spinală atrofia musculară

Sd NMP
(AMS) progresivă (AMP)