Sunteți pe pagina 1din 56

EXAMENUL SENSIBILITĂŢII

DATE ANATOMO-FUNCŢIONALE

RECEPTORII PENTRU SENSIBILITATE


(specializaţi în primirea unor anumite categorii de excitaţii)

• pentru simţul tactil: corpusculii Meissner, discurile Merkel,


terminaţiile peripiloase în paner;

• pentru simţul termic: corpusculii Ruffini ( pt cald) ,


corpusculii Krause ( pt rece);
DATE ANATOMO-FUNCŢIONALE
RECEPTORII PENTRU SENSIBILITATE (specializaţi în
primirea unor anumite categorii de excitaţii):

• pentru percepţia poziţiilor şi recepţionarea mişcărilor


segmentelor corporale: corpusculii Vater-Pacini, organele
tendinoase Golgi, fusurile neuromusculare;

• pentru simţul dureros: terminaţiile nervoase libere;

• pentru sensibilitatea viscerală: baroreceptorii,


chemoreceptorii, algoreceptorii, termoreceptorii;
În funcţie de dispoziţia în organism a receptorilor:

I.sensibilitatea exteroceptivă (superficială) cu receptori


cutanaţi: simţul tactil, dureros, termic;
II. sensibilitatea profundă, proprioceptivă
(mioatrokinetică, simţul atitudinilor segmentare), cu receptorii
dispuşi la nivelul muşchilor, tendoanelor şi suprafeţelor
articulare.
• sensibilitatea profundă conştientă a cărei proiecţie centrală este în
cortexul parietal;
• sensibilitatea profundă inconştientă a cărei proiecţie centrală este în
cerebel;
III.sensibilitatea interoceptivă (viscerală) cu receptorii
dispuşi în diverse viscere şi în arborele vascular
CĂILE SENSIBILITĂŢII
• Primulneuron senzitiv este situat în ganglionul spinal
“protoneuronul senzitiv”

• prelungirea sa dendritică face legătura cu receptorul,prelungirea


sa axonică intră în constituirea rădăcinilor posterioare prin care
ajung la măduvă toate formele sensibilităţii.

• la nivel medular, rădăcinile posterioare se împart după categoria


de sensibilitate pe care o transmit şi după destinaţia lor, în fibre
lungi, mijlocii, şi scurte.
CĂILE SENSIBILITĂŢII
cele trei categorii de fibre se dispun diferenţiat în grupe de fibre ce
poartă numele de “fascicule” după cum urmează:

fibrele scurte —> celulele senzitive din coarnele posterioare ale


măduvei:
• fasciculele spino-talamice (paleo spino-talamic şi neo spino-talamic) =>
sensibilitatea termică, dureroasă şi sensibilitatea tactilă, protopatică.
• fasciculul spino-cerebelos încrucişat al lui Gowers => sensibilitatea
profundă inconştientă.

fibrele mijlocii —>celulele coloanei lui Clarke, de unde pleacă


fasciculul spino-cerebelos direct a lui Flechsig care transmite
sensibilitatea profundă inconştientă
CĂILE SENSIBILITĂŢII
• fibrele lungi: trec în constituţia cordoanelor posterioare ale
măduvei spinării formând fasciculele Goll şi Burdach, care se
termină în bulb, în nucleii lui Goll şi Burdach.

• in bulb se formează panglica lui Reil, care după încrucişare


străbate trunchiul cerebral şi ajunge la nucleul latero-ventral
posterior specific al talamusului.

• aceasta transmite sensibilitatea discriminativă profundă


conştientă şi sensibilitatea tactilă epicritică.
PROIECŢIA CORTICALĂ
SENSIBILITATEA SUPERFICIALĂ transmisă prin fasciculul
spino-talamic

SENSIBILITATEA PROFUNDĂ CONŞTIENTĂ transmisă


prin panglica lui Reil
—> pleacă de la talamus prin intermediul fibrelor talamo-
corticale se proiectează în ariile 3, 1, 2, 5 şi 7 Brodmann din
lobul parietal.
PROIECŢIA CORTICALĂ

• SENSIBILITATEA PROFUNDĂ INCONŞTIENTĂ


transmisă prin fasciculele spino-cerebeloase, se se proiectează
prin intermediul căilor spino-cerebelo-talamo-corticale în
ariile 4, 6 Brodmann.
EXPLORAREA CLINICĂ A SENSIBILITAŢII
• explorarea corectă a sensibilitaţii impune multă răbdare din
partea examinatorului şi trebuie repetată de mai multe ori
pentru veridicitatea datelor.

• examinarea se va desfăşura într-o camera încalzită, linistită,


pacientul este dezbrăcat şi excitaţiile se vor aplica succesiv, în
puncte simetrice, pacientul va sta de preferinţă în decubit dorsal
cu ochii inchisi.
EXPLORAREA CLINICĂ A SENSIBILITAŢII
Din punct de vedere clinic tulburările de sensibilitate se împart în:
- tulburări de sensibilitate subiectivă
- tulburări de sensibilitate obiectivă.

Tulburări de sensibilitate subiectivă


-sunt reprezentate de simptomele pe care pacientul le percepe, le descrie.

-printre acestea se numara urmatoarele:

Paresteziile/disesteziile, durerea ( nevralgia, durerile


radiculare, durerile cordonale, durerile talamice, durerile
viscerale)
TULBURĂRI DE SENSIBILITATE SUBIECTIVĂ

Paresteziile sau disesteziile-amorţeli, furnicături, cârcei, senzaţii


de cald sau rece, impresia de intepătura într-un anumit teritoriu.

Cenestopatiile-parestezii viscerale, apar în diferite afecţiuni ale


organelor interne şi sunt percepute ca senzaţii de mişcare/
frămantrare a diferitor segmente ale tubului digestiv, palpiţaii sau
chiar senzaţia de oprire a inimii.
TULBURĂRI DE SENSIBILITATE SUBIECTIVĂ
Durerea
• senzaţie neplăcută, de intensitate mult mai mare decât
paresteziile.

• se va preciza intodeauna modul de debut, localizare, felul in


care survine (continuu periodic sau continuu cu
exacerbari),durata, intensitate, teritoriul de distribuţie al
durerii, caracterul, fenomene motorii sau vegetative care
insotesc durerea.

• conform celor mai sus mentionate, durerea se imparte in:


nevralgii, dureri radiculare, cordonale, talamice si viscerale.
TULBURĂRI DE SENSIBILITATE SUBIECTIVĂ
• Nevralgia durere cu localizare pe traiectul unui nerv.Se
datorează leziunii nervului periferic respectiv.

• Cauzalgia reprezintă o varietate de nevralgie, în care senzaţia


dureroasă este resimţită ca o arsură, continuă, insuportabilă (se
datorează: lezării fibrelor vegetative ale nervilor periferici);se
calmeaza la aplicarea locala de comprese reci sau la imersia in
apa rece a mainilor, motiv pentru care acesti pacienti ajung sa
aiba „ maini de spalatoreasa’.
• tulburari tofice ale fanerelor cat si tulburari vasomotorii.
TULBURĂRI DE SENSIBILITATE SUBIECTIVĂ
• Durerile radiculare sunt dureri care urmează teritoriul
dermatoamelor, apărând de-a lungul membrelor, iar la nivelul
trunchiului având caracter “în centură”.

• survin sub formă de săgetătură sau fulgerătură, propagată dinspre


proximal spre distal, adesea în crize dureroase, dar pot fi şi
continue cu exacerbări paroxistice.

• se exacerbează la tuse, strănut, eforturi fizice.

• etiologie: inflamaţii acute sau subacute ale rădăcinilor rahidiene,


sau cauze de vecinătate(tumori medulare, arahnoidite, morbul
Pott, hernii de disc).
TULBURĂRI DE SENSIBILITATE SUBIECTIVĂ

Durerile cordonale
-dureri surde, repartizate pe un teritoriu mare, imprecise.
-insoţite de tulburări de sensibilitate obiectivă.
-tulburarile de sensibilitate pot fi distribuite doar pe jumatate de
corp ( pe un hemicorp)sau la un anumit segment medular(“cu
nivel”).
-cauze: lezarea cordoanelor laterale sau posterioare ale măduvei
spinării, în special a fasciculelor spino-talamice.
EXPLORAREA CLINICĂ A SENSIBILITAŢII

Durerile talamice
• apar în leziunile care afectează grupele de nuclei laterali ai
talamusului.
• durerea este localizată pe hemicorpul opus leziunii, cu
precădere pe faţă şi membrul superior.
• Sunt insoţite şi de tulburări de sensibilitatea obiectivă, mai ales
proprioceptivă
• tonalitatea afectivă este una puternic negativă
EXPLORAREA CLINICĂ A SENSIBILITAŢII
• poate fi continuă cu exacerbări sau discontinuă.
• Apariţia/ reapariţia durerii poate fi determinată de excitaţii
fiziologice, liminare sau subliminare; durerile pot fi
determinate de excitanţi aplicaţi direct, de excitanţi vizuali
/auditivi, fie de excitanti psihici.
• durerile pot sa apară la contactul obrazului cu apă rece, la
pieptănat, alteori durerea poate fi provocată de excitanţi
senzoriali ( miros neplăcut, zgomote, lumini puternice) sau
chiar şi psihici ( stări emoţionale neplăcute).
• caracteristica este cunoscuta sub numele de” suprareactie”
(overreaction)
EXPLORAREA CLINICĂ A SENSIBILITAŢII
Hiperalgezia talamică este determinată de o sensibilitate
dureroasă excesivă,o scădere a pragului dureros, un stimul de
intensitate nedureroasă produce durere.

Hiperpatia este tot o hiperalgezie dar este insoţită de tulburări de


sensibilitate obiectivă iar durerea are o tonalitatea afectivă
neplăcută.
EXPLORAREA CLINICĂ A SENSIBILITAŢII

• Durerile viscerale se refera atat la durerile legate de suferinţa


lezării receptorilor de la nivelul organului afectat, cat si dureri
proiectate la nivelul tegumentelor

• crize gastrice tabetice, crizele faringiene şi esofagiene (spasme


dureroase) crize laringiene.;crize testiculare;crize urinare;
TULBURĂRI DE SENSIBILITATE SUBIECTIVĂ
• aceste dureri cutanate constituie expresia trecerii excitaţiilor
patologice de pe căile vegetative asupra căilor sensibilităţii
somatice şi proiectarea în acest mod a durerii viscerale pe
dermatomul corespunzător.

• aceste teritorii poartă numele de “zone Head”.

• pe această corespondenţă somato-vegetativă se bazează


tratamentul prin acupunctură.
EXAMENUL SENSIBILITĂŢII
SENSIBILITATEA SUPERFICIALĂ se examinează
1. sensibilitatea tactilă
• se va aplica pe tegumente un stimul tactil (bucată de vată).;
exictaţiile se aplică simetric iar pacientul este intrebat daca le
simte şi dacă le percepe egal; se va testa de mai multe ori.

• se va aprecia : normoestezie, hiperestezie, hipoestezie, sau


anestezie în zona examinată.
EXAMENUL SENSIBILITĂŢII
SENSIBILITATEA SUPERFICIALĂ

2. Sensibilitatea termică:
• se vor utiliza două eprubete, una cu apă caldă alta cu apă rece
care se vor aplica pe tegumentul pacientului sistematic şi
comparativ iar acesta va indica care dintre cele doua eprubete
cu apa a fost folosită.

• se va evalua astfel normo-/ hiper-, hipo-estezie, anestezie


termică, sau pervertirea simţului termic.
EXAMENUL SENSIBILITĂŢII
3. Sensibilitatea dureroasă
• se va inţepa usor pacientul cu un obiect ascuţit (ac de seringă,
spin etc.) şi se va urmări cum percerpe acesta durerea.

• se poate constata: normoestezie dureroasă (normoalgezie),


hiperestezie dureroasă (hiperalgezie), hipoestezie dureroasă
(hipoalgezie), anestezie dureroasă (analgezie).
EXAMENUL SENSIBILITĂŢII

SENSIBILITATEA PROFUNDĂ se examinează


• sensibilitatea proprioceptivă: (simţul mio-artrokinetic, simţul
articulo-muscular sau simţul atitudinilor segmentare) Simţul
poate fi diminuat sau abolit.
• sensibilitatea vibratorie (simţul vibrator). Simţul poate fi
diminuat sau abolit.
• sensibilitatea barestezică.
EXAMENUL SENSIBILITĂŢII
SENSIBILITATEA PROFUNDĂ
• sensibilitatea proprioceptivă: (simţul mio-artrokinetic, simţul
articulo-muscular sau simţul atitudinilor segmentare)

• se vor efectua miscari usoare cu segmentul de membru;


pacientul, avand ochii inchisi, trebuie sa recunoasca ce miscari
i-au fost imprimate si chiar sa le efectueze cu membrul opus.

• Simţul poate fi diminuat sau abolit.


EXAMENUL SENSIBILITĂŢII
SENSIBILITATEA PROFUNDĂ
• sensibilitatea vibratorie (simţul vibrator) se va aplica un
diapazon pus în vibraţie pe proeminenţele osoase ale
pacientului (creasta tibiei, rotula, maleolele, creasta iliacă,
clavicula, olecranul etc).\

• In cazuri patologice, putem constata diminuarea sau abolirea


simtului vibrator.
EXAMENUL SENSIBILITĂŢII
SENSIBILITATEA PROFUNDĂ
sensibilitatea barestezică- se vor aseza diverse obiecte (de
aceasi forma si marime dar de greutate diferita) în mâinile
pacientului si se va solicita acestuia să indice obiectul mai greu
sau pe cel mai uşor.
FUNCŢIUNI SENZITIVE COMPLEXE
1. Topognozia: capacitatea de localizare a excitanţilor
superficiale, cu ochii închişi. Incapacitatea de a localiza o
excitaţie superficială se numeşte atopognozie.
2. Discriminarea tactilă: posibilitatea de a deosebi doi excitanţi
superficiali, similari, aplicaţi simultan pe tegumente, în două
locuri diferite (2-3 mm la pulpa degetelor, 4-5 cm pe coapsă).
In cazuri patologice distantele cresc.
3. Dermolexia: capacitatea de a recunoaşte, fără a privi, cifrele,
literele sau desenele trasate pe tegumente. Incapacitatea de
recunoaştere se numeşte dermoalexie.
FUNCŢIUNI SENZITIVE COMPLEXE
4. Stereognozia: capacitatea de a recunoaşte numai prin pipăit
obiecte cunoscute. Incapacitatea de recunoaştere se numeşte
astereognozie.

5. Somatognozia: simţul schemei corporale.


• asomatognozia: nerecunoaşterea unei părţi a corpului;
• auto-topo-agnozie: imposibilitatea de a indica o anumită parte
a corpului;
• anosognozie: nerecunoaşterea existenţei unor deficite;
• anosodiaforie: negarea existenţei segmentului de corp
îmbolnăvit.
SENSIBILITATE PROVOCATA
Se va aprecia daca apar dureri la anumite manopere.

• puncte Arnold
• punctele de emergenta a ramurilor terminale a nervului
trigemen( supraobritar, suborbitar, mentoiner)
• punctele Valleix sciatice si intercostale
• semn Laseque
MODIFICĂRILE PATOLOGICE ALE
SENSIBILITĂŢII
Sunt hiperestezia, hipoestezia, şi anestezia;globale sau disociate.
Cele mai importante modificări disociate de sensibilitate sunt:

Disociaţia siringomielică
-sensibilitatea termo-algezică dispare dar ramane cea tactilă şi profundă.
apare in siringomielie, sindroame siringomielice.

Disociaţia tabetică
-sensibilitatea profundă şi sensibilitatea tactilă epicritică (sensibilitatea
fină, superficială) este afectata, dar ramane cea termoalgezică şi tactilă
protopatică (grosiera).
-apare în tabes sau in sindroamele pseudotabetice prin lezarea cordoanelor
posterioare.
SINDROAME SENZITIVE

SINDROAMELE TRONCULARE
se obţin prin leziunile nervilor periferici.
- dispoziţia topografică a tulburărilor de sensibilitate obiectivă se
limitează la un anumit teritoriu cutanat specific nervului
respectiv
- survin şi tulburările subiective de sensibilitate(parestezii, dureri,
nevralgii),
-cauze: traumatice, toxice si infectioase.
SINDROAME SENZITIVE
2. SINDROMUL POLINEUROPATIC:
• sindrom senzitiv pluritroncular determinat de lezarea
concomitentă şi simetrică a tuturor nervilor periferici.
• caracterizat prin diminuarea globală a tuturor modurilor de
sensibilitate, diminuare accentuată la periferia membrelor
(caracter ectromielic al deficitului senzitiv).
• se însoţeşte de dureri mari la presiunea maselor musculare şi de
diminuarea sau abolirea reflexelor osteotendinoase.
• tulburari vegetative(extremitati reci, tegumente marmorate)
• forta musculara scazuta, atrofii musculare, mers„ stepat.
SINDROAME SENZITIVE

3. SINDROMUL RADICULAR
-sindrom senzitiv manifestat prin dureri în teritoriul rădăcinilor
nervoase afectate.
- tulburărle de sensibilitate au distribuţie net radiculară,
dermatomerică, poate avea un traiect ascendent
- cauze:infectioase(virotica)
SINDROAME SENZITIVE

• poliradiculopatii:sunt implicate mai multre radacini nervoase

• poliradiculoneuropatii:sunt interesati si nervii periferici

• meningo-mielo-poliradiculonevrite:infectia va cuprinde atat


maduva spinarii cat si meningele.
SINDROAME SENZITIVE

4. SINDROAME SENZITIVE MEDULARE:


4.1. sindromul secţiunii totale
4.2. sindrom de hemisecţiune medulară “Brown-Sequard”
SINDROAME SENZITIVE

4. SINDROAME SENZITIVE MEDULARE


4.1. sindromul secţiunii totale
-anestezie globală subiectiva si obiectiva („cu nivel”) dedesubtul
leziunii medulare
-deficit motor la nivelul ambelor membre inferioare (paraplegie)
sau a celor patru membre (tetraplegie) leziunii ; tulburari ale
reflexelor, tulburari trofice si vegetative.
-nivelul tulburării de sensibilitate depinde de nivelul leziunii
medulare
-foarte importantă în diagnosticul topografic al leziunii
SINDROAME SENZITIVE
4. SINDROAME SENZITIVE MEDULARE
4.2. Sindrom de hemisecţiune medulară“Brown-Sequard”
- deficit motor a membrului inferior de aceeaşi parte cu leziunea;
-disociaţie tabetică omolaterală leziunii;
-disociaţie siringomielică contralaterală leziunii;
-bandă de anestezie globală deasupra zonei de anestezie
unilaterală
SINDROAME SENZITIVE
5. SINDROAME SENZITIVE ENCEFALICE
5.1.Sindroame senzitive ale trunchiului cerebral
-leziunile bulbare şi protuberanţiale inferioare interesează
căile sensibilităţii trunchiului şi membrelor după încrucişarea lor,
iar căile sensibilităţii feţei înainte de încrucişare.

sindroame senzitive alterne (tulburări de sensibilitate globală


a feţei de aceeaşi parte cu leziunea şi hemianestezie
contralaterală, frecvent cu caracter diociat siringomielic);
tulburare care apare si in sindromul Wallenberg.
SINDROAME SENZITIVE
5. SINDROAME SENZITIVE ENCEFALICE
5.1.Sindroame senzitive ale trunchiului cerebral
-leziunile protuberanţiale superioare şi pedunculare dau
tulburări contralaterale ale feţei, trunchiului şi membrelor

- in leziunile interolivare vor aparea urmatoarele modificari:


hemiplegie contralaterala si paralizia cu atrofia hemilimbii
ipsilaterale(afectare nerv hipoglos); hemianestezie contralaterala
pentru sensibilitatea profunda cu respectarea sensibilitatii fetei
( lezarea panglicii Reil mediana).
SINDROAME SENZITIVE
5. SINDROAME SENZITIVE ENCEFALICE
5.2. Sindrom senzitiv talamic:
-apare în leziuni ale talamusului şi interesează jumătatea
contralaterală a corpului.
- caracteristic: durerea talamica, hiperpatia talamica, tulburări
de sensibilitate obiectivă (cu precadere pentru sensibilitatea
profundă).
- durerile pot fi determinate de aplicarea directa a excitantilor,
fie de excitanţi vizuali /auditivi, psihici.
- rasunetul afectiv -puternic negativ.
SINDROAME SENZITIVE
5. SINDROAME SENZITIVE ENCEFALICE
5.3. Sindrom senzitiv cortical parietal
• tulburări de sensibilitate complexă (tulburări de schemă
corporală, astereognozia, atopognozia, dermoalexia).
• tulburarile de sensibilitate pot fi globale sau predomina asupra
sensibilitatii profunde.
• dispozitia pe hemicorp, inclusiv fata este exceptionala; mai
frevent acesta va cuprinde membrul superior, predominant
ectromelic;alteori tulburarea de sensibilitate poate cuprinde
doar 1-2 degete.;de asemenea pot sa apara si tulburari de
sensibilitate cu dispozitie pseudo-poliradiculara.
SINDROAME SENZITIVE
5. SINDROAME SENZITIVE ENCEFALICE
5.3. Sindrom senzitiv cortical parietal
• tulburari de sensibilitate cu dispozitie in „ciorap „ in
manusa”’;dispozitie cheiro-orala, si la nivelul degetelor 1-2.
• aprox.10% din leziunile parietale pot fi însoţite de dureri
asemănătoare durerilor talamice.
• de cele mai multe ori tulburarile de sensibilitate sunt
acompaniate de tulburari motorii.
• leziunile parietale iritative pot determina crize jacksoniene
senzitiv (parestezii ce survin paroxistic pe anumite segmente ale
corpului)
SINDROAME SENZITIVE
5. SINDROAME SENZITIVE ENCEFALICE
5.4. Sindromul răspântiei “hipotalamice” Guillain şi
Alajouanine
• determinat de cele mai multe ori de tromboza uneia dintre
arterele pediculului retro-mamilar (ramuri ale arterelor
cerebrale poaterioare) din regiunea subtalamică.

Se caracterizeaza prin :
• hemiplegie contralaterală, hemisindrom cerebelos
contralateral;hemianopsie omonimă contralaterală,
hemianestezie contralaterală, predominent profundă şi
astereognozie;