SEMIOLOGIE

NEUROLOGICA
MODIFICĂRI STATICE ŞI DINAMICE
1. Atitudinea bolnavului (poziţia bolnavului):
a) atitudine active (normală);

b) atitudine pasivă (stări comatoase);

c) atitudine forţată: antialgică, antidispneică, în diverse
boli interne şi neurologice;
 2. Echilibrul static (staţiunea verticală) este tulburat în

leziuni ale sistemului vestibular, sistemului

extrapiramidal (boala Parkinson), în tabes şi polinevrite.

3. Echilibrul dinamic (mersul). Mersul bolnavului, vizibil la

inspecţia generală, poate fi modificat în diferite boli

reumatice degenerative (discopatii, coxartroze, gonartroze)

sau în bolile neurologice;
 Proba Romberg:

bolnavul în poziţie verticală, cu picioarele apropiate,

cu
vârfurile şi călcâiele lipite, este rugat să închidă ochii. În
caz

de leziuni vestibulare şi ale sensibilităţii profunde

(tabes,
polinevrite), bolnavul nu poate menţine această poziţie
a) mersul “spasmodic”: mers rigid, greoi, târând picioarele (în scleroza
în plăci);
b) mersul “târât”: cu căutarea unui punct de sprijin pentru mâini şi după
ce-l găseşte, bolnavul îşi trage piciorul (în parapareze, histerie);
c) mersul “cosit”: bolnavul îşi duce lateral membrul inferior bolnav
descriind un semicerc (în hemipareza sechelară unui atac ischemic
cerebral);
d) mersul “stepat”: piciorul cade balant, bolnavul flectează mult gamba
pe coapsă şi coapsa pe bazin, pentru a nu atinge solul cu vârful
piciorului (în paralizia nervului sciatic popliteu extern);
e) mersul “rigid”: mers cu paşi mici, cu corpul aplecat înainte - aspectul
bolnavului - de semn de întrebare (în boala Parkinson);
f) mersul “dansant”: mers ţopăit, bolnavul prezintă mişcări involuntare,
necoordonate (în coree);
g) mersul “talonat”: bolnavul prezintă o dimensionare greşită a mişcărilor,
ridică membrul inferior mai sus şi-l fixează pe sol cu călcâiul (tabes);
h) mersul “ebrios”: mers în “zig-zag”, nesigur, pe două cărări, parcă ar fi beat
(sindrom cerebelos);
i) mersul “legănat”: “de raţă” sau mersul “salutând”, cu aplecarea pe spate la
fiecare pas (în luxaţia unilaterală congenitală de şold);
MOTILITATEA VOLUNTARĂ (ACTIVĂ)
Pentru aprecierea acesteia, se urmăresc:
1. mişcările spontane - prin simpla inspecţie a bolnavului;
2. amplitudinea mişcărilor - cerem bolnavului să execute
diferite mişcări în diverse articulaţii;
3. viteza - rapiditatea cu care se face mişcarea;
4. forţa musculară cu care se face o mişcare;
 Motilitatea activă poate prezenta un deficit parţial (pareză)
sau deficit total (paralizie-plegie).

 Denumirea paraliziei este în raport cu segmentele afectate:

• monoplegie: paralizia unui membru;
• hemiplegie: paralizia unei jumătăţi de corp cu membrele
respective;
• paraplegie: paralizia ambelor membre inferioare;
• tetraplegie: paralizia membrelor superioare şi inferioare.

 În cazul parezei se folosesc termenii de: monopareză,

hemipareză, parapareză şi tetrapareză.
 COORDONAREA MIŞCĂRILOR
Tulburările de coordonare – ATAXIE

Ataxia tabetica (în tabes) se caracterizeaza prin:

• mers talonat, cu baza largita;
• dismetrie cu hipermetrie, cand bolnavul inchide ochii;
• proba Romberg pozitiva;
• abolirea ROT (reflexe osteo-tendinoase).
Ataxie cerebeloasa – apare in leziuni cerebeloase si se
caracterizeaza prin:
• dismetrie cu hipermetrie pusa in evidenta prin proba
index-nas (se cere bolnavului sa duca degetul aratator pe
varful nasului) si calcai-genunchi (bolnavul, in decubit
dorsal, este solicitat sa duca calcaiul pe genunchiul opus)
in ambele probe, bolnavul nu atinge tinta (dismetrie),
ezita si chiar o depaseste (hipermetrie)
• asinergie - defect de coordonare a miscarilor simultane care
participa la executarea unei miscari complexe ;
• adiadococinezia - imposibilitatea de a executa miscari
repezi, succesive si de sens contrarevidentiata prin proba
inchiderii si deschiderii rapide a pumnului si prin proba
moristii
• tremuratura cerebeloasa statica (apare in timpul
statiunii si mersului, dispare in decubit) si kinetica
(intentionala), in timpul miscarilor voluntare;
• tulburari de scris (neregulat, tremurat),de vorbire
(sacadata, monotona, lenta) si de mers (nesigur, in zig-
zag).
 REFLEXELE
Reprezinta rãspunsul motor sau secretor la un excitant din mediul intern sau extern

1.Reflexele cutanate se execută excitând pielea cu un vârf de ac.

a) reflexul palmo-mentonier: excitaţia regiunii tenare produce contracţia

muşchilor bărbiei homolateral, în leziuni piramidale;

b) reflexele cutanate abdominale (superior, mijlociu şi inferior): bolnavul în

decubit dorsal, se excită pielea abdomenului la cele trei nivele şi se obţine, în
mod normal, contracţia muşchilor abdominali în regiunea respectivă. Reflexul
este diminuat sau abolit în leziuni piramidale.

c) reflexul cutanat plantar: excitaţia marginii externe a plantei de la călcâi spre

degete produce, normal, flexia degetelor. În leziuni piramidale, degetul mare
face o mişcare de extensie (semnul Babinski pozitiv), care poate fi însoţită de
desfacerea în evantai a celorlalte degete.
Reflexul cutanat plantar
2. Reflexele osteo-tendinoase (ROT)
se execută cu un ciocan de reflexe, percutându-se
tendonul şi obţinându-se contracţia muşchiului
respectiv.
 Reflexul rotulian
• percuţia tendonului rotulian determină extensia gambei pe coapsă
 Reflexul achilian
• percuţia tendonului lui Achile produce contracţia tricepsului
sural
Modificări patologice ale ROT:
diminuate sau abolite - în tabes, mielite, nevrite,
polinevrite;
exagerate în leziuni piramidale.

Clonusul constă în producerea unor mişcări ritmice,

regulate şi involuntare, la nivelul rotulei (examinatorul
apasă brusc rotula în jos cu primele două degete de la
mână,menţinând această poziţie), sau, la nivelul
piciorului
(mişcare bruscă de flexie dorsală a piciorului).
3. Reflexele pupilare
a ) reflexul fotomotor (de reacţie la lumină). Bolnavul
priveşte în
depărtare,se acoperă cu palmele ochii bolnavului, se aşteaptă
câteva secunde şi apoi se descoperă brusc, pe rând, câte un
ochi.
Normal, pupilele se micşorează (mioză);

b) reflexul de acomodare la distanţă: se cere bolnavului să

urmărească degetul examinatorului (situat la 15 cm înaintea
nasului), care se apropie şi se depărtează.
Normal, la apropierea degetului pupila se micşorează, iar la
depărtarea lui se dilată (midriază).
 SENSIBILITATEA
1. Subiective

a ) parestezii: senzaţii anormale percepute ca

furnicături,
înţepături.
Apar în nevrite, polinevrite şi tabes;

b) durere - în tumori, hernie de disc.

2. Obiective:

a ) tulburări de sensibilitate superficială, în nevrite, polinevrite,

leziuni medulare. Tulburările de sensibilitate pot fi tactile, termice şi
dureroase.
Tulburările includ diminuarea (hipoestezie) sau abolirea (anestezie)
sensibilităţii superficiale;

b) tulburări de sensibilitate profunde:

• se cercetează sensibilitatea profundă vibratorie cu ajutorul
diapazonului care se aplică pe eminenţele osoase;
• sensibilitatea mioartrokinetică (sensul atitudinii şi al deplasărilor
segmentelor) se cercetează prin a cere bolnavului care stă cu ochii
închişi,să recunoască poziţia (imprimată de medic) unui segment de
membru.
 MIŞCĂRILE INVOLUNTARE
I. Tremuraturile – miscari involuntare ritmice , egale si de amplitudine
mica

Clasificare
• fiziologice – apar la frig, emotii

• patologice

- parkinsoniana – apare in repaus si dispare la miscarile voluntare si in somn- in

boala Parkinson
- basedowiana – ritm rapid de 8-10/sec.-in boala Basedow intentionala –in cursul
miscarilor voluntare – in scleroza in placi,leziuni cerebrale
-alcoolica – tremuraturi mici,regulate , la degetele de la maini,mai accentuate
dimineta pe nemancate , diminua dupa ingestia de alcool
- senila – ritm rar, intereseaza mainile si capul – dupa 70 de ani
II.Convulsiile – contractii musculare bruste ,neregulate
si intermitente ce duc la deplasari ale segmentelor
Clasificare
• dupa localizare : generalizate si partiale
• dupa durata :
- tonice – contractii care determina rigiditate si
imobilitate a segmentelor interesate –in tetanos,
epilepsie , tetanie
-clonice – succesiune de miscari bruste ,regulate ,
separate prin scurte intervale de rezolutie musculara- in
epilepsie
III.Fasciculatiile musculare – contractii limitate la
fibra musculara, se manifesta prin miscari ondulante ale
muschiului;

IV.Miscari coreice – dezordonate bruste , accentuate de

miscarile voluntare , diminua in repaus, dispar in somn;

V.Miocloniile – contractii involuntare bruste , de scurta

durata ,localizate la un singur muschi sau grup muscular
nu dispar in somn , nu produc miscari ale segmentelor;
VI.Crampele functionale – contractii tonice , trecatoare ,
limitate la un grup muscular care participa la un act
profesional ,intotdeauna acelasi – crampa scriitorului,
crampa pianistului;

VII.Ticurile – miscari bruste , cu caracter semiconstient ,

accentuate de emotii, diminuate de vointa , dispar in somn;

VIII.Trismusul – contractia muschilor maseteri cu

imposibilitatea deschiderii gurii- in tetanie, epilepsie, tetanos
 TULBURĂRI DE CONȘTIENȚĂ
a ) Torpoarea (somnolenţa) este asemănătoare fazei de
inducere a somnului, având şi un grad de dezorientare
(surmenaj, boli febrile etc.).

b) Obnubilarea - bolnavul răspunde cu greu la întrebări,

dă
impresia de “om rătăcit” (stări toxice, boli infecţioase).
c) Stupoarea reprezintă o accentuare a obnubilării,
bolnavul prezentând tulburări de memorie şi dezorientare
temporospaţială (schizofrenie, tumori cerebrale, boli
infecţioase).

d) Pierderea conştienţei:
• Sincopa
• Coma
 Se caracterizează prin pierderea totală a stării de
conştienţă şi a vieţii de relaţie, cu păstrarea funcţiilor
vitale
vegetative.
 GRADELE COMEI
• uşoară (precomă, subcomă), cu reacţie la excitanţi;

• vigilă, în care este păstrată sensibilitatea dureroasă;

• profundă („carus”), cu pierderea totală a conştienţei şi

reflectivităţii la excitanţii externi, însoţită de alterarea
gravă
a funcţiilor vegetative (cardiorespiratorii); acest tip de
comă este obişnuit ireversibilă
Cauzele comelor:

• centrale (hemoragie, embolie,

encefalită,meningită,tumori,
traumatisme);

• endogene (diabetică - hiper- şi hipoglicemică, uremică,

hepatică, mixedematoasă, addisoniană);

• exogene (intoxicaţii cu morfină, CO, somnifere etc.).