Sindroamele de lobi

cerebrali
 Sindromul lobului frontal
 Lobul frontal ocupa 1/3 din scoarta cerebrala.
 Este situat inaintea scizurii Rolando si deasupra scizurii
Silvius.
*Pe fata externa a LF se deosebesc circumvolutiunile:
 Frontala anterioara

 Frontala superioara

 Frontala mediala

 Frontala inferioara

*Pe fata interna exista:

 Frontala interna

 Partea anterioara a lobului paracentral

*Pe fata inferioara exista circumvolutii orbitare

 Arii motorii: -motorie 4- leziunea sa determina deficit motor

controlateral
-premotorie 6, 8, 44, 45
-prefrontale 9, 46, 10, 11 si partea anterioara a
corpului calos cu ariile 12, 47, 24, 25, 32.

! Important pentru protejarea sociala -cortexul prefrontal

Ariile Broddman-
prefrontal
Leziuni prefrontale –descrise de Luria:

a) Tulburare complexa de activitate, reducerea cercului de

interese, afectarea initiativei - sindrom akineto-abulic;
b) Pierderea atitudinii critice cu dezinhibitie generala ,
tulburari ale emotiei, ale caracterului si tendinta la
calambururi;

Sindromul prefrontal:
1. Tulburare in reglarea activitatii cotidiene:
-bolnav apatic, indiferent la mediu si la propria persoana, lipsa
de interes pentru hrana
-pierderea initiativei, a capacitatii de a finaliza o actiune;
-efectuarea de actiuni stereotipe;
2. Tulburare in reglarea miscarilor:
-exista o lipsa de utilizare a membrelor de partea
opusa sau o greutate in a trece de la un tip de
miscare la altul, diferite de paralizia propriu-
zisa;
-astazo-abazie, prin apraxie a mersului;

3. Tulburare in activitatea perceptiva:

-nu exista o tulburare agnozica propriu-zisa,
dar bolnavul percepe incomplet si analizeaza
inadecvat un tablou complex,exista o inertie a
proceselor psihologice;
4.Tulburari ale proceselor mnezice:
-dezorientare temporo-spatiala, fenomene
confabulatorii, datorita tulburarilor aparute in
procesele de memorare;

5. Tulburari in activitatea intelectuala :

-exista tulburari ale gandirii abstracte, operatiile
intelectuale care cer crearea unui program de
activitate sunt afectate, cu atat mai mult cu cat
programul presupune alegerea uneia din mai
multe alternative;
6. Tulburari ale afectivitatii si personalitatii:
-variatii de la depresie la euforie;
-personalitate premorbida;
!!!!Variatii in functie de localizarea leziunii:
-leziunea portiunii convexe a LF stg –inactivitate marcata,
lipsa de initiativa ;
-leziunea convexitatii LF dr - tulburare de caracter, de
afectivitate , pierderea atitudinii critice fata de starea proprie;
-leziunea portiunii orbitale a LF- tulburare severa de
caracter cu dezinhibitie : bulimie, polidipsie, impulsivitate,
pierderea atitudinii critice, exhibitionism, anosmie, tulburari
de vedere ( meningiom bulb olfactiv)
-leziunea portiunii mediale – tulburare de memorie
(regiunea limbica) si dezorientare temporospatiala.
 7.Epilepsia:
-crize adversive-oculocefalogire (aria 8)
-jacksoniene motorii, uneori cu pareza postcritica
Todd
-crize convulsive tonico-clonice generalizate
8. Tulburari ale limbajului vorbit- afazie si scris-
agrafie
9.Pareza faciala centrala
10. Deficite motorii- pareze, plegii controlaterale
11. Reflex de apucare fortata- grasping (cu
semnificatie cand este unilateral)
12.Ataxie frontala Burns
13.Tulburari senzoriale- anosmie, modificare de
acuitate vizuala
 14. Apraxia mersului
 15. Simptome date de suferinta lobilor cerebrali

invecinati: tulburari de sensibilitate (3,1,2)

Sindromul lobului parietal
 LP este reprezentat pe fata externa a emisferului cerebral, este
situat posterior de scizura Rolando si deasupra scizurii
Sylvius;
 Functional, in lobul parietal se gasesc urmatoarele arii:
-ariile 3 ,1 ,2 - unde se proiecteaza sensibilitatea generala;
-ariile 39 si 40-in emisferul dr. - este reprezentata schema
corporala,
-in emisferul stg -este reprezentata praxia
-ariile 5 si 7 – leziunea lor determina tulburari de
sensibilitate fara localizare somatotopica;
Vascularizatie: -fata ext. este asigurata de ACM,
cu exceptia unei zone superioare unde se
ramifica ACA si posterioare, vascularizata de
ACP;
-fata int. –vascularizatie asigurata
de ACA.
 Clinic :

a) Tulburari de sensibilitate controlaterale :

hemihipoestezie cu pierderea simtului
atitudinilor, topognoziei, si alterarea
discriminarii tactile cu inatentie tactila;
Lobul parietal
a.Leziunile LP determina, in primul rand, afectarea
sensibilitatii in hemicorpul opus: tulburarile de
sensibilitate reprezintă cea mai importanta forma de
manifestare in leziunile de lob parietal, sunt
tulburari de sensibilitate controlaterale -
hemihipoestezie cu pierderea simtului atitudinilor,
topognoziei, si alterarea discriminarii tactile cu
inatentie tactila:
-subiectiv- parestezii sau dureri in hemicorpul opus
-obiectiv- hipoestezie termica si dureroasa, afectarea
sensibilitatii epicritice
-astereognozie, ahilognozie
b.Tulburari somatognozice- neglijarea hemicorpului
controlateral -hemiasomatognozie, in leziunea LP
nedominant
Tulburari de schema corporala( sindromul Gordon –Holmes) :
-hemiasomatognozie- bolnavul uita care sunt
membrele stangi,
-anosognozie- neaga boala, deficitul motor,
-anosodiaforie- indiferenta fata de boala,
-halucinatii kinestezice -impresia executarii miscarilor
normale la nivelul membrelor paralizate;
Sindromul Gertstmann: agnozie digitala, acalculie,
dezorietare temporo-spatiala si agrafie.
c.Tulburari de motilitate: fie sub forma de ataxie
datorate afectarii sensibilitatii profunde fie
datorate apraxiei sau tulburarilor de schema
corporala; pot sa apara si fenomene
hemiparetice;

d.Tulburari trofice tip Aran-Duchenne

controlaterale( atrofii ale muschilor mici ale
mainii) asociate uneori cu edem si scaderea
temperaturii cutanate;
e. Apraxie –apare ca o tulburare a activitatii gestuale in absenta
oricarei tulburari paretice,ataxice, extrapiramidale sau
psihice; bolnavul nu este capabil sa execute actiuni pe care
le cunostea foarte bine.
-apraxia ideomotorie- pacientul nu mai stie sa efectueze actiuni
simple.
-apraxia de imbracare- LP nedominant
-apraxia constructiva- nu poate reproduce o figura geometrica
dupa un model

f. Tulburari de limbaj –include afazia senzoriala Wernicke;

g. Leziunile lobului parietal nedominant vor produce:
-neglijarea spatiului stang
-tulburari de schema corporala
-apraxie constructiva.

h. Leziunile parietale bilaterale produc dezorientare temporo-

spatiala vizuala, confabulatie, apraxie constructiva severa.

i. Epilepsie parietala- crize de epilepsie senzitiva sau senzitivo-

motorie focala, in hemicorpul opus
-crize de modificare a schemei corporale-
pacientul simte membrul controlateral ca fiind
disproportionat de mare sau , invers, foarte mic
Sindromul lobului temporal
 Lobul temporal este situat sub scizura Sylvius, fiind
vizibil pe fata externa si inferioara a emisferului;
 Se imparte in : -zona neocorticala, cu zone de trecere

catre scoarta vizuala de asociatie a lobului occipital si

spre circumvolutia angulara a lobului parietal
 -zona alocorticala, compusa din
hipocamp, circumvolutia hipocampica, uncusul si
amigdala , componente ale sistemului limbic (creier
emotional).
 Functional prezinta o serie de campuri/arii cu
importanta pentru auz:
- 41,42,52 (zona auditiva primara )
-22( zona auditiva secundara),
-37-intelegerea limbajului articulat in sensul
denumirii obiectelor,
-38- exprimarea cantata;
 De asemenea, in acest lob se gaseste si capatul

cortical al analizatorilor olfactic, gustativ si se

stabilesc conexiuni cu analizatorul vestibular;
 Cinic,in leziunile lobului temporal apar:
a. Tulburari auditive: scaderea auzului, care apare
de parte opusa leziunii corticale, acufene
diverse, agnozie auditiva pura (imposibilitatea
recunoasterii zgomotelor auzite) si surditate
verbala (agnozia cuvintelor auzite).

b. Tulburari de limbaj: apar prin leziunea lobului

temporal stang, caracteristica fiind surditatea
verbala pura si afazia amnestica;
c. Tulburari olfactive: halucinatii olfactive cu mirosuri
dezagreabile, asociate cu halucinatii vizuale;

d. Tulburari de echilibru: apar in crize,sub forma de vertij fara

greata, cu senzatii de deplasare in plan vertical sau senzatii
de rotatii;

e. Tulburari de memorie: apar in leziunile bilaterale interesand

sistemul limbic;

f. Tulburari de afectivitate : apatie, fenomene depresive sau

comportament social agresiv.
g. Epilepsie temporala : consta in crize paroxistice cu manifestari
polimorfe, in care apar fenomene psihosenzoriale, motorii si vegetative
cu predominenta celor psihice;
-manifestari psihosenzoriale: halucinatii vizuale, auditive, vestibulare,
olfactive si gustative,
-manifestari psihice: modificari ale starii de constienta , fenomene
“jamais vu”, “deja vu” etc.
-manifestari motorii: automatisme simple sau complexe- miscari de
sugere, masticatie, ras, plans si chiar deplasari pe distante mici,
-manifestari vegetative: precordialgii, dureri epigastrice, abdominale,
palpitatii , salivatie si tulburari vasomotorii.
Sindromul lobului occipital
 Arii:
 Primara- 17- de o parte si de alta a scizurii calcarine ,

unde se proiecteaza jumatatea homolaterala a retinei

temporale si cea controlaterala a retinei nazale
 De asociatie- 18-19

 Irigat de:- artera cerebrala posterioara in zona

posterioara si medial
-artera cerebrala medie in portiunea
anterioara a fetei externe;
Leziunile lobului occipital determina:
a.Hemianopsia homonima , uneori in cadran-
qvadranopsii, cu respectarea vederii maculare
b.Tulburari ale simtului cromatic cu:
-cecitate pentru culori : acromatopsie in
leziunile bilaterale;
-agnozie vizuala pentru culori;
-tulburare in denumirea culorilor, prin
afazie amnestica;
!! Agnozia vizuala pentru culori apare in leziunile
LO - aria 19 sau in leziuni bilaterale, fiind
asociata si cu afectarea LP sau LT;
c.Tulburari in mecanismul de fixare si in miscarile
globilori oculari , deoarece LO este in relatie cu
reflexele psihovizuale de fixare, de urmarire a unui
obiect mobil, de convergenta.
Globii oculari sunt reprezentati extins la nivel
cortical : LF, LT si circumvolutia angulara.
d.Agnozia vizuala
e.Alexie
f.Sindrom Charcot-Wilbrand- pierderea memorie
vizuale pentru forme, faţă, topografie, culori,
pierderea elementelor vizuale in timpul visului;
g.Distorsiuni ale perceptiei vizuale:
-metamorfopsia = modificare in perceptia
formei si a conturului entitatilor; poate fi
permanenta sau periodica;
Metamorfopsia periodica poate evolua sub forma
unor crize epileptice cu modificarea starii de
constienta , sau apare in migrena si insuficienta
vertebro-bazilara , insuficienta vertebro-bazilara
fiind uneori singurul simptom de leziune a LO.
-poliopia monoculara –rara, trebuie
diferentiata de isterie sau modificari ale cristalinului
-persistenta anormala sau revenirea
imaginilor vizuale dupa ce obiectul a fost
indepartat- in leziunile LO corelate cu epilepsia;
 -aloestezia optica-transpozitia imaginilor de la CV intact la
cel hemianopsic;
-timpul pare sa treaca mai repede (TCC, aura
epileptica),uneori cu modificari in perceptia miscarii, obiectele
in miscare fiind vazute mai tarziu decat cele stationare;
h. Tulburari de localizare si orientare in spatiu (in leziunile LO
+LP):
-dezorientare vizuala , cu afectarea imaginilor corporale ,a
camerei, evitarea unor obstacole;sunt mai prezente in leziunile
LO drept;
- tulburare de acomodare si de convergenta oculara ,cu
interpretarea gresita a distantelor si dimensiunilor obiectelor,
pana la pierderea vederii stereoscopice;
-tulburarile de topografie se asociaza cu prosopagnozia.
i.Cecitate corticala
j.Epilepsie
k.Sindromul Balint -nu se pot localiza obiectele
in spatiu cu ajutorul vederii,dar pacientul le
localizeaza prin tact;
-paralizia psihica a fixarii
vizuale (odata ce a fixat un obiect, nu poate
devia privirea la un altul).
-miscarile GO ce urmaresc
un obiect sunt incomplete;
-apraxie de imbracare
 Simptome la distanta : paralizii ale nervilor cranieni, semne cerebeloase,
nistagmus, semne piramidale si extrapiramidale, redoare de ceafa, rigiditate
prin decerebrare -prin rasunetul din PEI asupra fosei posterioare, care
preteaza la erori de diagnostic;