Sindroamele de lobi

Sindromul lobului frontal

Lobul frontal ocupa 1/3 sin scoarta cerebrala.

Este situat inaintea scizurii Rolando si deasupra scizurii Sylvius;

Pe fata externa se deosebesc circumvolutiile:

F.ant
F. sup
F.mediala
F.inferioara

Pe fata interna exista:

F.interna
Partea anterioara a lobului paracentral

Pe fata inferioara exista circumvolutii orbitare

Arii motorii: -motorie 4

-premotorie 6,8,44,45
-prefrontale 9,46,10,11 si partea anterioara a corpului calos cu
ariile 12,47,24,25,32.

! Important pentru protejarea sociala -cortexul prefrontal

Brodman-prefrontal

Leziuni prefrontale descrise de Luvia:

a)

b)

Tulburare complexa de activitate,reducerea cercului de interese,

afectarea initiativei - sindrom akineto-abulic;
Pierderea atitudinii critice cu dezinhibitie generala ,tulburari ale
emotiei, ale caracterului si tendinta la calambururi;

Sindromul prefrontal:
1.
Tulburare in reglarea activitatii:
-bolnav apatic, indiferent la mediu si la propria persoana, lipsa de interes
pentru hrana
-pierderea initiativei, a capacitatii de a finaliza o actiune;
-efectuarea de actiuni stereotipe;
Tulburare in reglarea miscarilor:
-exista o lipsa de utilizare a membrelor de partea opusa sau o greutate in a
trece de la un tip de miscare la altul de paralizia propriu-zisa;
-astazoabazie prin apraxie a mersului;
2.

Tulburare in activitatea perceptiva:

-nu exista o tulburare agnozica propriu-zisa dar bolnavul percepe incomplet si
analizeaza inadecvat un tablou complex ,exista o inertie a proceselor
psihologice;
3.

Tulburari ale proceselor mnezice:

-dezorientare temporo-spatiala, fenomene confabulatorii datorita tulburarilor
aparute in procesele de memorare;
4.

Tulburari in activitatea intelectuala :

-exista tulburari ale gandirii abstracte, operatiile intelectuale care cer crearea
unui program de activitate sunt afectate, cu atat mai mult cu cat
programul presupune alegerea din mai multe alternative;
5.

Tulburari ale afectivitatii si personalitatii:

-variatii de la depresie la euforie;
-personalitate premorbida;
!!!!Variatii in functie de localizarea leziunii:
-leziunea portiunii convexe a LF stg inactivitate marcata ,lipsa de
initiativa ;
-leziunea convexitatii LF dr- tulburare de caracter , de afectivitate ,
pierderea atitudinii critice fata de starea proprie;
-leziunea protiunii orbitale ale LF- tulburare severa de caracter cu
dezinhibitie : bulimie, polidipsie, impulsivitate, pierderea atitudinii critice,
exhibitionism,anosmie, tulburari de vedere( meningiom bulb olfactiv)
-leziunea portiunii mediale tulburare de memorie ( regiunea limbica)
si
dezorientare temporospatiala.
6.

Sindromul lobului parietal

Este reprezentat pe fata externa a emisferului cerebral, posterior de
scizura Rolando si deasupra scizurii Sylvius;
Functional in lobul parietal se gasesc urmatoarele arii:
-ariile 3,1,2-unde se proiecteaza sensibilitatea generala;
-ariile 39 si 40-in emisferul dr.este reprezentata schema corporala,
-in emisferul stg este reprezentata praxia si functia
senzoriala a vorbirii,
-ariile 5 si 7 tulburari de sensibilitate fara localizare somatotopica;
Vascularizatie: -fata ext. este asigurata de ACM cu exceptia unei zone
superioare unde se ramifica ACA si posterioare unde ajunge ACP;
-fata int. este asigurata de ACA.
Clinic :
a) Tulburari de sensibilitate controlaterale : hemihipoestezie cu pierderea
simtului atitudinilor, topognoziei, si alterarea discriminarii tactile cu
inatentie tactila;

Lobul parietal

b)

Tulburari de motilitate: fie sub forma de ataxie datorate afectarii

sensibilitatii profunde fie datorate apraxiei sau tulburarilor de schema
corporala; pot sa apara si fenomene hemiparetice;

c)

Tulburari trofice tip Aran-Duchenne controlaterale( atrofii ale muschilor mici

ale mainii) asociate uneori cu edem si scaderea temperaturii cutanate;

Tulburari de schema corporala( sindromul Gordon Holmes) :

-hemiasomatognozie- bolnavul uita membrele stangi,
-anosognozie-neaga boala,deficitul motor,
-anosodiaforie-indiferenta fata de boala,
-halucinatii kinestezice-Impresia executarii miscarilor normale la nivelul
membrelor paralizate;
Sindromul Gertstmann=agnozie digitala, acalculie, dezorietare T-S si agrafie.
d)

e)

Apraxie apare ca o tulburare a activitatii gestuale in absenta oricarei

tulburari paretice,ataxice, extrapiramidale sau psihice;

f)

Tulburari de limbaj include afazia senzoriala(receptiva) Wernicke;

g)

Leziunile lobului parietal nedominant va produce:

-neglijarea spatiului stang
-tulburari de schema corporala
-apraxie constructiva.

h)

Leziunile parietale bilaterale produc dezorientare temporo-spatiala vizuala

,confabulatie, apraxie constructiva severa.

i)

Epilepsie parietala.

Sindromul lobului temporal

Lobul temporal este situat sub scizura Sylvius, fiid vizibila pe fata externa
si inferioara a emisferului;
Se imparte : -zona neocorticala cu zone de trecere catre scoarta vizuala de
asociatie a lobului occipital si spre circumvolutia angulara a lobului
parietal,
-zona alocorticala compusa din hipocamp, circumvolutia
hipocampica uncusul si amigdala ,componente ale sistemului limbic(creier
emotional)
Functional prezinta o serie de campuri cu importanta pentru auz:
- 41,42,52(zona auditiva primara )
-22( zona auditiva secundara),
-37-intelegerea limbajului articulat in sensul denumirii obiectelor,
-38- exprimarea cantata;
Deasemene in acest lob se gaseste si capatul cortical al analizatorilor
olfactic, gustativ si se stabilesc conexiuni cu cel vestibular;

)
a)

b)

Cinic:
Tulburari auditive: scaderea auzului apare de parte opusa leziunii
corticale,
acufene diverse, agnozie auditiva pura
(imposibilitatea recunoasterii zgomotelor auzite ) si surditate
verbala( agnozia cuvintelor auzite)
Tulburari de limbaj: apare prin leziunea lobului temporal stang si
caracteristic este surditatea verbala pura si afazia amnestica(nominala);

c)

Tulburari olfactive: halucinatii olfactive cu mirosuri dezagreabile asociate

cu halucinatii vizuale;

d)

Tulburari de echilibru: apar in crize,sub forma de vertij fara greata, cu

senzatii de deplasare in plan vertical sau senzatii de rotatii;

e)

Tulburari de memorie: apar in leziunile bilaterale interesand sistemul

limbic;
Tulburari de afectivitate :apatie, fenomene depresive sau comportament
social agresiv.

f)

c)

Epilepsie temporala : consta in crize paroxistice cu manifestari polimorfe

in care se implica fenomene psihosenzoriale , motorii si vegetative cu
predominenta celor psihice;
-manifest. psihosenzoriale: halucinatii vizuale, auditive , vestibulare
,olfactive si gustative,
-manifest. psihice: modificari ale starii de constienta , fenomene jamais
vu,
-manifest. motorii: automatisme simple sau complexe: miscari de
sugere, masticatie, ras,plans si chiar deplasari pe distante mici,
-manifest. vegetative:precordialgii, dureri epigastrice, abdominale,
palpitatii ,salivatie si tulb. vasomotorii.

Sindromul lobului occipital

Arii:
Primara 17de o parte si de alta a scizurii calcarine ,unde se proiecteaza
jumatatea homolaterala a retinei temporale si cea controlaterala a retinei
nazale
De asociatie 18-18
Irigat de:- artera cerebrala posterioara in posterior si medial
-ACM portiunea anterioara a fetei externe;

Leziuni ale loblui occipital:

Hemianopsia homonima , uneori in cadran cu respectarea vederii
maculare;
Tulburari ale simtului cromatic cu:
-cecitate pentru culori : acromatopsie in leziunile bilaterale;
-agnozie vizuala pentru culori;
-tulburare in denumirea culorilor, prin afazie amnestica;
!! Agnozia vizuala pentru culori apare in leziunile LO , aria 19 sau in leziuni
bilaterale, fiind asociata si cu afectarea LP sau LT;

Tulburari in mecanismul de fixare si in miscarile globilo oculari ,LO fiind in

relatie cu reflexele psihovizuale de fixare, de urmarire a unui obiect mobil,
de convergenta.
Globii oculari sunt reprezentari extins la nivel cortical :LF, LT si circumvolutia
angulara.
Agnozia vizuala
Alexie (cecitate verbala)
Sindrom Charcot-Wilbrand- pierderea memorie vizulale pentru forme, fata,
topografie, culori, pierderea elementelor vizuale in timpul visului;
Distorsiuni ale perceptiei vizuale:
-metamorfopsia = modificare in perceptia formei si a conturului
entitatilor; poate fi permanenta sau periodica;
Metamorfopsia periodica poate evolua sub forma unor crize epileptice cu
modificarea starii de constienta , migrena si insuficienta vertebro-bazilara;
insuficienta vertebro-bazilara fiind uneori singurul simptom de leziune ale
LO.
-poliopia monoculara rara, trebuie diferentiata de isterie sau
modificari ale cristalinului
-persistenta anormala sau revenirea imaginilor vizuale dupa ce obiectul
a fost indepartat- in leziunile LO corelate cu epilepsia;

-aloestezia optica- transpozitia imaginilor de la CV intact la cel

hemianopsic;
-timpul pare sa treaca mai repede (TCC,aura epileptica),uneori cu
modificari in perceptia miscarii, obicetele in miscare fiind vazute mai tarziu
decat cele stationare;
Tulburari de localizare si orientare in spatiu(in leziunile LO +LP):
-dezorientare vizuala cu afectarea imaginilor corporale ,a camerei, evitarea
unor obstacole;sunt mai prezente in leziunile LO drept;
- tulburare de acomodare si de convergenta oculara ,cu interpretarea gresita a
distantelor si dimensiunilor obiectelor, pana la pierderea vederii stereoscopice;
-tulburarile de topografie se asociaza cu prozopagnozia(nu rec. fizionomiile).
Cecitate corticala
Epilepsie
Sindromul Balint-nu se pot localiza obiectele in spatiu cu ajutorul vederii,dar
le localizeaza prin tact;
-paralizia psihica a fixarii vizuale(odata ce a fixat un obiect
nu poate devia privirea la altul)
-miscarile GO ce urmaresc un obiect sunt incomplete;
-apraxie de imbracare
-dislexie (greseli de lectura).

Simptome la distanta : paralizii ale nervilor cranieni , semne cerebeloase ,

nistagmus, semne piramidale si extrapiramidale, redare de ceafa, rigiditate
prin decerebrare -prin rasunetul din PEI asupra fosei posterioare-Erori de
diagnostic;