TUMORI CEREBRALE

TUMORILE CEREBRALE
 Tumorile pot fi benigne sau maligne (tumorile benigne
pot să apară, uneori, în zonele vitale, ele pot avea
aceleaşi consecinţe grave ca şi tumorile maligne.)
 Tumorile intracraniene pot fi:
 primare (care apar din celulele ţesuturilor cerebrale) şi
 secundare sau metastatice, care provin cel mai frecvent
de la un cancer pulmonar, genital, al tubului digestiv,
osos, cutanat sau alte organe.
TUMORI CEREBRALE
 Tumorile cerebrale sunt numite după numele
ţesuturilor în care apar astfel , deosebim:
 gliomul- reprezintă cam jumătate din tumorile
cerebrale; apare în orice parte a ţesutului conjunctiv
 meningiomul- apare în învelişurile meningelui
 neuromul - tumoare de nervi cranieni (neuromul
acustic)
 angiomul- tumoare a vaselor de sânge
LEGITĂȚILE TUMORILOR SNC:
 1. Fiecare fenotip tumoral are un sediu
definit.
 2. Dependența de vîrstă.
 3. Dependența de sex.
PARTICULARITĂŢILE TUMORILOR SNC LA COPII

 1.După localizare, morfostructură, capacităţi biologice ele au

cateva caractere tipice, deosebite de cele ale adulţilor.
 2. La copii predomină tumorile intracerebrale în raport de
70-85%.
 3. La copii de pînă la 3 ani, în majoritatea cazurilor sînt
localizate supratentorial.
 4. După vîrsta de 3 ani, sunt mai frecvente tumorile de
cerebel.
 5. O altă particularitate de dezvoltare a tumorilor la copii
este faptul că, în 70-85% de cazuri sînt situate pe linia
medie (craniofaringiom, meduloblastom, etc).
PARTICULARITĂŢILE TABLOULUI
CLINIC LA COPII

 1. Se observă o perioadă de apariţie a

simptomelor, de manifestare în vîrstă pre şi
chiar şcolară.
 2. Prezenţa hidrocefaliei secundare a

encefalului.
 3. Situarea tumorilor pe linia medie provoacă

dereglări de circulaţie a lichidului cefalorahidian.

 4. Dereglările emoţionale la copii, în 90%

cazuri sunt primele simptomele de hipertensiune intracraniană.

PARTICULARITĂŢILE TABLOULUI
CLINIC LA ADULŢI

 1. Evoluţie lentă (se datoreaza

preponderenței tumorilor benigne)
 2. La un anumit stadiu de dezvoltare a

maladiei, la simptomele generale, cauzate

de hipertensiunea intracraniană, se
adaugă la cele de focar.
ETIOLOGIA:

 În baza oricărui proces oncologic stă

afectarea genei supresiei oncogenezei

P 53
Radiatii eletromagnetice;factori chimici;alcool;tutun;factori
alimentari,genetici;MTS;postraumatice;infectii ORL
netratate,tulburari hormonale,infectii (virale)
ETIOLOGIA:
 1. grupa tumorilor ereditare –
retinoblastom,neurofibromatoza (maladia
Reclingauzen).
 2. grupa tumorilor congenitale – teratom,
dermoidul, craniofaringiomul.
 3. grupa tumorilor de radiaţie –
angioreticulosarcoma, fibrosarcoma.
ETIOLOGIA:
 4. grupa tumorilor provocate de cancerogenii
chimici exogeni – glioblastoamele.
 5. grupa tumorilor dishormonale – adenomul

hipofizar.
 6. grupa tumorilor virotice – Epstein-Barr –

ependinom,subependinom.
 CLASIFICAREA HISTOLOGICĂ A TUMORILOR
CEREBRALE

 I. Grupa tumorilor neuroectodermale – 60%

astrocitom, ependimom, neurinom,
oligodendrogliom, etc.
 II. Grupa tumorilor meningo-vasculare – 20%

meningiom, angiom, angioreticulom, etc.

 III. Grupa tumorilor hipofizare – 7%

adenoamele .
 IV. Grupa tumorilor canceroase metastatice.
TUMORI CRANIENE

 Clinic:
 Simptomele tumorilor intracraniene rezultă din efectele locale şi generale
ale tumorii.
 O tumoare cerebrală de orice tip ,situată oriunde în interiorul cavităţii
cerebrale, poate cauza creşterea presiunii intracraniene-HTIC
 Tumorile produc, prin creşterea lor, fenomene de compresiune la nivelul
encefalului, care se vor manifesta (în afară de semnele de localizare) prin
semnele sindromului de H.T.I.C.
 Conţinutul cutiei craniene neavând unde să se extindă (deoarece cutia
craniană este închisă, rigidă), masa cerebrală va avea tendinţa să hernieze,
iar hernia cerebrala, odată declanşată, reprezintă un grad maxim de gravitate.
 SIMPTOMELE GENERALE:
(SUNT CAUZATE DE HIPERTENSIUNEA INTRACRANIANĂ)

 Cefaleea.
 Edem papilar (la copii în vîrsta > 1- 5 < ani,

edemul papilar apare tîrziu, pe cînd la copii

> de 5 ani, foarte devreme).
 Greturi, vomă.

 Tulburari psihice.
 Ameteli, vertij,tulburari vizuale.
 Tulburari generale: puls (tahi/bradicardia),de respiraţie-
ritm,cum ar fi respiratia de tipul Cheyne-
Stockes,temperatura crescuta.
TUMORI SUPRA/SUBTENTORIALE
 CLASIFICAREA TOPOGRAFICĂ A TUMORILOR
CEREBRALE

 A. Tumori supratentoriale
• 1. tumorile lobului frontal
• 2. tumorile lobului parietal
• 3. tumorile lobului temporal
• 4. tumorile lobului occipital
• 5. tumorile hipofizare
 B. Tumori subtentoriale

• 1. tumorile cerebelului
• 2. tumorile unghiului ponto-cerebelos
• 3. tumorile trunchiului cerebral
A. TUMORI SUPRATENTORIALE
TUMOARE DE LOB FRONTAL
 LOBUL FRONTAL
 lobul frontal-
 -sediul mișcărilor voluntare
 -controlul personalității
 Funcții:
 - funcții motorii;
 - funcții superioare;
 - planificare;
 - raționament;
 - hotărâre, motivație;
 - controlul impulsurilor;
 - memoria.
 leziunile la nivelul lobului frontal:
 -paralizii
 -tulburări în articulația vorbirii
 -tulburări de comportament
 SEMIOLOGIA TUMORILOR LOBULUI
FRONTAL

 tulburari psihice;
• afazia
• tulburari de motilitate (mono/hemipareze,
paralizii spastice in partea opusă
focarului,brahiale/crurale);
• în cazul tumorilor intracerebrale adanci, cu
implicarea zonei diencefalului, tonusul
muscular, din partea opusă focarului este afectat
• pareză centrală a nervului facial de partea opusă;
 SEMIOLOGIA TUMORILOR LOBULUI
FRONTAL

 ataxia frontală
• reflexele de automatism oral;
• convulsii limitate tip Jackson, posibil cu
trecerea la generalizate;
• cînd tumorile sant situate la baza lobului
frontal, se observa hiposmie sau
anosmie de partea tumorii.
 SEMIOLOGIA TUMORILOR LOBULUI
FRONTAL

 tulburări de personalitate
 schimbare de comportament (tendinţa de a face glume
vulgare)
 tulburari afectiv-emotionale:depresie, indiferenţă,
scăderea atenţiei, neglijenţă
 scăderea memoriei (hipoamnezie)
 tulburări de echilibru şi coordonare
 paralizii faciale de partea opusă lobului bolnav
 cefalee localizată în dreptul lobului lezat
TUMORI DE LOB PARIETAL
 LOBUL PARIETAL-FUNCTII
 lobul parietal realizează sinteza sensibilității generale.
 leziunile la acest nivel vor da tulburări privind aprecierea volumului și formelor
obiectelor sau a greutății.
 Funcții:
 - gândirea;
 - procesarea informațiilor;
 - senzațiile dureroase și tactile;
 - orientarea spațială;
 - vorbirea
 - percepția vizuală.
 Localizare:
 - lobii parietali sunt localizați superior față de lobii occipitali și posterior de șanțul
central Rolando și de lobii frontali.
 SEMIOLOGIA TUMORII DE LOB
PARIETAL

 tulburari de sensibilitate superficială şi

profundă din partea opusă;
 afazia semantică
• ataxia;
• alexia/dislexia
• akalculia;
• agrafia;
• agnozia
 SEMIOLOGIA TUMORII DE LOB
PARIETAL

 tulburări de sensibilitate (hipoestezie, parestezii) de

partea opusă lobului afectat
furnicături, amorţeli pe partea opusă
tumorii;
 pierderea discriminării stânga-dreapta ( nu ştie
care este partea dreaptă sau partea stângă)
 tulburări de orientare în spaţiu
 crize epileptice jacksoniene (senzitive) în
membrele şi hemifaţa opusă lobului lezat
TUMORI DE LOB
TEMPORAL
LOBUL TEMPORAL:
 lobul temporal cuprinde sediul cortical al analizatorului
auditiv.
 Functii:
 - răspunsul emoțional;
 - auzul;
 - memoria;
 - vorbirea.
 Localizare:
 - lobii temporali se găsesc anterior de lobii occipitali si lateral
de sanțul Sylvius.
 SEMIOLOGIA TUMORILOR DE LOB
TEMPORAL

 Lobul temporal
 - halucinaţii (auditive)
 - crize epileptice parţiale
 - afazie,
 -depresie,
 -adesea agitaţie
 -leziunea sa poate da ,,surditate “,
 -tulburări de echilibru,
 -imposibilitatea de a înțelege scrisul ,
 -incapacitatea de utilizare a obiectelor.
 -tulburari de memorie
TUMORI DE LOB
OCCIPITAL
LOBUL OCCIPITAL
 lobul occipital este sediul cortical al analizatorului vizual.
 leziunea sa duce la tulburări de orientare în spațiu,
 tulburări de vedere , halucinații
 Funcții:
 -controlul vederii;
 - recunoașterea culorilor.
 Localizare:
 - lobii occipitali reprezintă porțiunea posterioară a
cortexului cerebral.
 SEMIOLOGIA TUMORILOR DE LOB
OCCIPITAL

 Lobul occipital
 - tulburări vizuale (hemianopsie, cecitate)
 - halucinaţii vizuale, agnozie vizuală (nu
recunoaşte obiecte sau persoane cunoscute)
 -cefalee cu localizare occipitală
 -dereglări vizuale la culori;
 -dezorientare in spatiu
TUMORI HIPOFIZARE
GLANDA HIPOFIZA
 Hipofiza- Glanda pituitara
 este situată la baza creierului, într-o depresiune osoasă , numită șaua turcească , la baza
hipotalamusului .
 este responsabilă de secreția următorilor hormoni:
 -hormonul de creștere
 -hormonul tireotrop -TSH -stimulează secreția glandei tiroide
 -hormonul corticotrop- ACTH -stimulează activitatea glandelor suprarenale
 -hormonul gonadotrop -rol în reproducere
 -hormonul luteotrop sau mamotrop-LTP creșterea glandei mamare și secreția lactată
 -hormonul melanotrop-hormonul pigmentației
 -ocitocina- intervine la naștere
 -vasopresina-ADH- acțiunea diuretica
 -glandă endocrină implicata în homeostazie;
 - reglează funcționarea altor glande endocrine.
SEMIOLOGIA TUMORILOR HIPOFIZARE
 Pentru tumorile hipofizare e caracteristică
triada simptomatica:
 1. Semnele radiologice;
 2. Semnele oftalmo-neurologice;

 3. Sindromul endocrin-acromegalia.
CRANIOFARINGIOM
 TUMORI DE VENTRICUL CEREBRAL
 Ventricul cerebral
 - cefalee intermitentă, care apare şi dispare în
funcţie de schimbarea de poziţie a capului
 - somnolenţă
 - crize de epilepsie - apar şi dispar brusc
TUMORI DE VENTRICUL CEREBRAL
B. TUMORI SUBTENTORIALE
TUMORI ALE CEREBELULUI
CEREBEL
 Cerebelul (creierul mic) se compune din
emisferele cerebeloase unite prin vermis.
 Are rol rol în păstrarea echilibrului static și
dinamic .
 Are rol în reglarea tonusului muscular.
 Coordoneaza mișcările fine comandate de scoarța
cerebrală.
 SEMIOLOGIA TUMORII CEREBELULUI
 Pe primul plan în tabloul clinic se manifestă
simptomele generale: cefalee, varsaturi, edemul
papilar.
 În caz de tumoare a emisferei cerebelului,

în muşchii membrelor din partea tumorii se depistează

atonia/hipotonia.
 Ataxia cerebeloasă.

 Pentru tumorile vermisului e caracteristică

hipotonia generală, dereglări statice a corpului şi

membrelor inferioare, în timp ce ataxia în
membrele superioare e mai slab pronunţată.
 SEMIOLOGIA TUMORII UNGHIULUI
PONTO-CEREBELOS

 Iniţial, apare zgomot în urechea afectată

 Treptat, scade acuitatea auditiva

 In partea afectată apare surditatea, pareză

periferică a n.facial, nistagmus, vertij, tulburari de

coordonare şi de statică.
 Evolutia tabloului clinic mai departe

depinde de ariile de creştere a tumorii si de raporturile acesteia

cu structurile de vecinatate.
 a. dacă e în partea orală sînt afectaţi nervii V,IV,III

 b. dacă sînt afectaţi nervii caudali X,XII,IX,

înseamnă că tumora creşte spre partea caudală

TUMORI DE TRUNCHI CEREBRAL
TRUNCHIUL CEREBRAL
 Trunchiul cerebral este alcătuit din mai multe
segmente şi anume:
 - Bulbul;
 - Puntea;
 - Mezencefalul.
 În trunchiul cerebral se găsesc centri nervoși

responsabili de controlul functiilor vitale

 Trunchiul cerebral face legatura între encefal și

cerebel și mai departe cu măduva spinării

 SEMIOLOGIA TUMORII DE TRUNCHI
CEREBRAL

 a.tumorii bulbului rahidian – este

caracteristică dezvoltarea sindromului
bulbar
 b. tumorii punţii lui Varoli – în primul rînd

apare ataxia, pareză a n.VI

 c. tumorii mezencefalului – somnolenţă,
afectarea n.III
 SEMIOLOGIA TUMORII DE TRUNCHI
CEREBRAL

 Sindroame bulbare :
 -paralizie a unei jumătăţi de corp (hemiplegie, fata nu este
paralizata) cauzata de afectarea fasciculului de fibre nervoase
motrice piramidale ;
 -sindrom cerebelos (tulburări ale echilibrului, tre­murături, mişcări
dezordonate) cu tulburări ale coordonării (afectare a pedunculului
cerebelos, care leagă bulbul de cerebel);
 -afectare a nucleului de substanţă cenuşie la originea nervului
trigemen ce conduce la o durere sau anestezie a feţei;
 -afectare a nervului cohleovestibular ce conduce la vertije;
dereglari ale deglutiţiei prin paralizia faringelui datorate afectarii
nervului glosofaringian.
DIAGNOSTICUL PARACLINIC:
 TC
 RMN-spectroscopia
 Angiografia cerebrală
 Ecografia
 Radiografia simpla
 PET-CT
 EEG
 Ex .laborator
 Biopsia
 Punctie rahidiana
TRATAMENTUL
 Microneurochirurgia
 Microneurochirurgia + radioterapia

 Microneurochirurgia + radiochirurgia

 Microneurochirurgia + radioterapia +

chimioterapia
 Chirurgia endoscopică transsfenoidală a

adenoamelor hipofizare
 Radiochirurgia-metastaze multiple supra și subtentoriale

de cancer pulmonar (curieterapia)

 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU
TUMORI CEREBRALE

 Asigură poziţia pacientului

 -pacientul în poziţia indicată de medicul neurochirurg
în funcţie de starea pacientului (conştient, inconştient,
intubat sau detubat) şi în funcţie de actul chirurgical:
 -decubit lateral - pacientul comatos neintubat, pentru
a asigura o respiraţie adecvată, pentru a preveni
aspirarea lichidelor traheo-bronşice.
 -dacă a fost excizată o tumoră mare, pacientul nu va fi
culcat pe partea afectată (pericol de deplasare a
structurilor cerebrale sub influenţa greutăţii).
 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU
TUMORI CEREBRALE

 Asigură poziţia pacientului

 -dacă operaţia a fost efectuată în zona supratentorială, pacientul
va fi aşezat în poziţie semişezând, asigurată prin ridicarea părţii
cefalice a patului la 45 grade şi prin plasarea unei perne mari sub
capul şi umerii pacientului; se diminuează, astfel, posibilitatea
aparitiei hemoragiei, se asigură o mai bună circulaţie a lichidului
cefalorahidian şi se uşurează întoarcerea circulaţiei venoase.
 -dacă a fost excizată o tumoră infratentorială, patul trebuie
menţinut orizontal, iar pacientul va fi culcat pe o parte, cu o
pernă mică aşezată sub gât.
 -trebuie evitată orice flectare a gâtului, fie pe linia mediană, fie
lateral (pericol de apariţie a unor complicaţii respiratorii şi a
comprimării trunchiului cerebral).
 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU
TUMORI CEREBRALE

 Pregăteşte materialele necesare pentru îngrijirea

pre/intra/postanestezică:
 dispozitiv pentru aspiraţie cu catetere
 spatulă linguală
 trusă pentru puncţie lombară şi substanţe pentru
urgenţe medicale (stimulente cardiace şi
respiratorii, medicamente anticonvulsive, Amytal)
 seringi, ace intravenoase şi hipodermice
 trusă pentru traheostomie - să fie disponibilă.
 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU
TUMORI CEREBRALE

 Supraveghează pacientul în perioada pre/postoperatorie,

observă - semnele creşterii presiunii intracraniene
 - funcţiile vitale şi vegetative: respiraţia, TA, puls,
temperatură, diureză
 -culoarea tegumentelor
 -starea de conştientă
 -reacţia pupilelor
 Orice modificare apărută, care prevesteşte hemoragia
sau iritarea creierului sau alte simptome, trebuie
raportate imediat neurochirurgului.
 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU
TUMORI CEREBRALE

 Supraveghează pacientul inconştient:

 -pentru a nu-şi smulge pansamentul, sondele, canula
de perfuzie; pentru a nu se leza singur (să nu se
zgârie, lovească).
 -pentru a preveni aceste lezări, unii pacienţi trebuie
protejaţi prin bandajarea mâinilor, folosirea
mănuşilor fără degete, aplicarea unei ţesături de
bumbac pe mâna care se fixează cu benzi adezive la
nivelul încheieturii. Degetele trebuie separate cu
tifon, pentru a preveni iritarea pielii
 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU
TUMORI CEREBRALE

 Supraveghează pansamentul capului şi îngrijeşte plaga operatorie:

 -se verifică gradul de îmbibare a pansamentului cu sânge, cu

secreţii.
Dacă are o culoare verzuie, se anunţă imediat medicul, deoarece
indică (probabil) pierderea de lichid spinal. Pansamentele care devin
umede trebuie înlocuite de neurochirurg.
 -se supraveghează drenul (dacă există).

 -pacienţii preferă să poarte calote pentru acoperirea capului.

 -pacientul la care porţiunea de os îndepărtată (pentru craniotomie)

nu a fost pusă la loc va avea o depresiune în scalp şi trebuie

prevenit de pericolul de a-si lovi capul în această zonă.
 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU
TUMORI CEREBRALE

 Anunţă medicul ori de câte ori apar manifestări patologice:

 -dispnee (respiraţie stertoroasă, respiraţie Cheyne-Stockes )
 -hipotensiune
 -creşterea T.A., asociată cu bradicardie accentuată; tahipnee;
varsatura explozivă (indică creşterea tensiunii intracraniene)
 -apariţia unor paralizii, rigiditate, convulsii, afazie (trădează
apariţia hematomului)
 -dilatarea pupilelor, care devin fixe (apare în edem cerebral
ireversibil).
 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU
TUMORI CEREBRALE

 -pentru corectarea creşterii tensiunii intracraniene:

 -pregăteşte şi administrează medicaţia prescrisă de
medic (glucoza hipertonică, sulfat de magneziu, manitol,
dextran 40, diuretice);
 administrează, de asemenea,; medicamente analgezice,
sedative, neuroleptice (la cei foarte agitaţi), antibiotice
 -hipertermia de origine centrală se combate prin
mijloace fizice (împachetări în: cearceafuri ude),
administrare de medicamente, dacă sunt prescrise
(algocalmin, clordelazin).
 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU
TUMORI CEREBRALE

 Alimentaţia -monitorizare
 pacienţilor inconştienţi sau cu tulburări de deglutiţie se
va face parenteral şi prin sondă gastrică, evitându-se
supraîncărcarea cu lichide (pericol de edem cerebral).
 staza gastrică şi vărsătura de origine centrală se combat
prin drenaj pe sondă gastrică permanentă.Din
momentul in care reflexul de înghiţire şi velopalatin
sunt prezente, lichidele se administrează oral.
 se urmăreşte cu stricteţe bilanţul hidro-electrolitic.
 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU
TUMORI CEREBRALE

 Eliminarea-monitorizare,bilantul intrari/iesiri
 trebuie avut grijă ca pacientul să elimine
suficient;
 în caz de retenţie urinară, se instalează
sonda vezicală „a demeure"(permanenta)
 se combate constipaţia prin laxative sau
purgative uşoare (pacientul trebuie instruit să
nu depună eforturi la defecare).
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU
TUMORI CEREBRALE

 Asigurarea confortului
 durerea de cap, prezentă în primele 24-48 ore, se
combate cu medicamente prescrise de medic,
administrate parenteral sau oral
 o compresă cu gheaţă, pusă pe cap, ameliorează
durerea de cap (atentie la timpul de mentinere!).
 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU
TUMORI CEREBRALE

 Mobilizarea
 -în funcţie de actul operator, mobilizarea poate fi făcută
în a doua sau a treia zi
 - se face treptat - mai întâi, se aşază pacientul în poziţie
Fowler, apoi, trebuie să stea pe marginea patului, cu
picioarele atârnând
 -apoi, după 4-6 ore, este aşezat în fotoliu (o jumătate de
oră).
 Se verifică posibila hipotensiune posturală a pacientului
 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU
TUMORI CEREBRALE

 tusea şi varsatura trebuie evitate (cresc

presiunea intracraniană)
 -aspiraţia - dacă este indicată - trebuie făcută
încet şi cu atenţie pentru prevenirea tusei; se
evită aspirarea pe nas, exerciţiile pentru
respiraţie profundă nu trebuie urmate de tuse
 -prevenirea complicaţiilor pulmonare, a
escarelor, a tromboflebitelor se face după
tehnicile cunosute, pentru pacienţii imobilizaţi
 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI CU
TUMORI CEREBRALE

 Participarea familiei la planurile de îngrijire pe termen

lung:
 -membrii familiei pot prezenta reacţii emoţionale severe
şi dificultăţi de adaptare, care nu pot fi depăşite timp
îndelungat (săptămâni, luni), încât, uneori, este nevoie să
se apeleze la un psihiatru sau psiholog şi pentru ei.
 Trebuie sfătuită familia cum să sprijine pacientul, să aibă
grijă să nu facă remarci lipsite de tact în faţa acestuia,
lucru care i-ar accentua anxietatea, depresia, frica.
TUMORILE MEDULARE
 CLASIFICAREA
 • 1. tumorile neuroectodermale;
 • 2. tumorile meningovasculare;
 • 3. tumorile metastatice (canceroase);

 • 4. tumorile intravertebrale (aceste

tumori nu se dezvoltă din ţesutul

nervos (lipom).
 EPIDEMIOLOGIA TUMORILOR MEDULARE

 Tumorile spinale se întîlnesc de 8 - 10 ori

mai rar decît cele cerebrale.
Clasificare:
-după nivel:
• cervicale;
• toracale;
• lombo-sacrale
-în raport faţă ţesut medular:
• tumori intramedulare;
• tumorilor extramedulare;
 SEMIOLOGIA TUMORILOR
EXTRAMEDULARE

 in tabloul clinic deosebim 3 etape:

 • 1. Stadiul sindromului radicular;
 • 2. Stadiul afectării partiale medulare

(sindromul Brown-Secar)
 • 3. Stadiul afectării complete a măduvei
 TUMORI INTRAMEDULARE
 Formează 16,5%din toate tumorile medulo-vertebrale.
 Particularităţile clinice:

 • 1. Durerile pot fi primele simptome ale

maladiei, pronunţate
 • 2. Predomină paresteziile

 • 3. Parezele/paraliziile periferice sînt masive

 • 4. În cazul tumorii porţiunii cervicale a

măduvei,dereglările sfincteriene apar tîrziu

 TUMORI CAUDO-MEDULARE
 Alcătuesc 15% din toate tumorile intervertebrale.
 • 1. neurinomul,
 • 2. meningiomul,
 • 3. ependinomul.
 Particularităţi clinice
 • dezvoltare îndelungată 5-6 ani
 • sindromul algic e foarte pronunţat, fiind
 bilateral
 APARIŢIA SIMPTOMELOR ŞI DEZVOLTAREA
SINDROMULUI CLINIC:

 La început reflexele sînt atenuate, iar mai

apoi abolite;
 Hipoesteziile radiculare în formă de

“pantaloni ai cavaleristului”;
 Paraliziile;
 Tulburari sfincteriene pronunţate.
PARAZITOZE CEREBRALE
 Cistercircoza cerebrală

 Echinococoza și alveococoza cerebrală

 Toxoplazmoza cerebrală
CISTERCIRCOZA CEREBRALĂ
 Cea mai raspîndidă parazitoză a SNC,
 în zonele endemice atinge 4% din

populație.
- Parazitul - Taenia solium
 La om cisticercul afectează în 70-80%

SNC, apoi sistemul muscular, globii

oculari, mușchii și tesutul adipos.
CISTERCICOZA CEREBRALĂ

Clinica:
 a)Cefalee
 b)Sindrom epileptic
 c)Sindrom HIC

 d) Dereglări psihice (intelectual-mnestice cu

halucinații, delir)
CISTERCICOZA CEREBRALĂ
 Diagnosticul:
 • 1. oftalmoscopia
 • 2. biopsia formațiunilor subcutanate
 • 3. eozinofilia
 • 4. CT și RMN cerebral
CISTERCIRCOZA CEREBRALĂ
 1.Prazicvantel 50 mg kg/corp – 15 zile,
apoi Albendazol 50 mg kg/corp 3 luni,sau 12 luni.
 2.Tratament chirurgical
 Preventia
TOXOPLAZMOZA CEREBRALĂ
 Infeție protozoică (Toxoplasma gondii).
- familia pisicilor.
 Contaminarea omului survine prin

alimente contaminate, solutii de continuitate și

transplacentar.
 SNC este alterat practic 100%.
TOXOPLAZMOZA CEREBRALĂ
TOXOPLAZMOZA CEREBRALĂ

 analiza IgG.
 Dacă e pozitiv tratamentul medicamentos
 și la abcese intracerebrale!!!
RECUPERAREA FUNCTIONALA SI MOTORIE A PACIENTILOR CU
AFECTIUNI NEUROLOGICE

 Recuperarea bolnavului neurologic reprezinta o specialitate

care necesita atat aptitudini in neurologie cat si in
recuperarea medicala.
 Reabilitarea neurologica este un domeniu aparte in
medicina de recuperare pentru ca porneste de la urmatoarea
premisa: afectiunile neurologice sunt afectiuni care dau cea
mai mare invaliditate in cazul populatiei adulte.
 O recuperare corecta trebuie inceputa chiar din stadiul acut,
insa tratamentul trebuie continuat chiar si dupa externarea
din spital.
RECUPERAREA FUNCTIONALA SI MOTORIE A PACIENTILOR CU
AFECTIUNI NEUROLOGICE

 Recuperarea neurologica trebuie efectuata de catre o echipa

multidisciplinara specializata intr-un asemenea domeniu (medic
neurolog, kinetoterapeut, fizioterapeut, terapeut ocupational,logoped,
ortoped, asistent social).
 Recuperarea trebuie abordata diferit in functie de tipul bolii
cauzatoare de deficit.
 Procesul de recuperare se concentreaza in principal pe managementul
dizabilitatii si diminuarea handicapului si mai putin pe stabilirea
diagnosticului.
 In acelasi timp insa, diagnosticul reprezinta prima veriga a acestui
proces, in functie de diagnostic stabilindu-se atat strategia de
recuperare cat si eventualele limitari in procesul de reabilitare.
RECUPERAREA FUNCTIONALA SI MOTORIE A PACIENTILOR CU
AFECTIUNI NEUROLOGICE

 Multe dintre bolile neurologice se

caracterizeaza prin agravarea lenta a
simptomatologiei caracteristice.
 Procedurile recuperatorii in acest caz au ca
scop mentinerea unui grad de autonomie si
intarzierea complicatiilor cu risc vital.
 Ex:B.Parkinson
RECUPERAREA FUNCTIONALA SI MOTORIE A PACIENTILOR CU
AFECTIUNI NEUROLOGICE

 Combinarea terapiei neurologice specifice cu procedurile recuperatorii

amelioreaza deficitele, evita complicatiile, grabeste atingerea unor parametri
functionali perturbati, asigurand un anumit grad de autonomie.
 Kinetoterapia, alaturi de fizioterapie, joaca un rol deosebit in tratarea
afectiunilor neurologice, procedeele specifice fiind adaptate de la caz la caz.
 Programele kinetice vor fi adaptate diagnosticului si etapei de evolutie a
suferintelor.
 In procesul de recuperare a afectiunilor neurologice, se folosesc metode
neurofacilitatorii.
 Fizioterapia foloseste stimularea electrica, care implica aplicarea unui curent
electric pe piele pentru a provoca o contractie musculara ce va reduce durerea
si spasticitatea, in afectiunile in care este prezenta si va mentine limitele
miscarilor.
RECUPERAREA FUNCTIONALA SI MOTORIE A PACIENTILOR CU
AFECTIUNI NEUROLOGICE
 KINETOTERAPIA şi ORTOFONIA
 Kinetoterapia este un adjuvant terapeutic important şi constă în exerciţii fizice
zilnice şi gimnastică, reeducarea funcţională, refacerea echilibrului postural, etc.
Ortofonia permite tratarea disartriei (tulburări de vorbire), datorate unei articulaţii
dificile.
 Obiective:
 • Menţinerea autonomiei, prin scăderea limitării performanţelor fizice şi psihice
(asistenţă
 profilactică şi de recuperare prin antrenament fizic).
 • Îmbunătăţirea circulaţiei.
 • Reeducarea respiraţiei.
 • Menţinerea tonusul muscular.
 • Menţinerea supleţei articulare.
 • Corectarea tulburărilor de mers.
 • Educarea şi reeducarea stabilităţii, mişcării controlate şi abilităţii.
 • Corectarea şi conştientizarea posturii.
 KINETOTERAPIA ŞI ORTOFONIA

 Obiective:
 • Menţinerea autonomiei, prin scăderea limitării performanţelor
fizice şi psihice (asistenţă profilactică şi de recuperare prin
antrenament fizic).
 • Îmbunătăţirea circulaţiei.
 • Reeducarea respiraţiei.
 • Menţinerea tonusul muscular.
 • Menţinerea supleţei articulare.
 • Corectarea tulburărilor de mers.
 • Educarea şi reeducarea stabilităţii, mişcării controlate şi abilităţii.
 • Corectarea şi conştientizarea posturii.
RECUPERAREA FUNCTIONALA SI MOTORIE A PACIENTILOR CU
AFECTIUNI NEUROLOGICE
 Mijloace şi tehnici folosite:
 • Exerciţii de încălzire.
 • Exerciţii de mobilitate şi de coordonare.
 • Exerciţii de echilibru.
 • Exerciţii pentru mobilitatea gleznei.

 • Exerciţii de mimică.
 • Posturări.
 • Exerciţii cu obiecte.
 • Gimnastică respiratorie.
 • Plimbări pe iarbă, pe pietriş şi nisip, pentru a stimula reacţiile la echilibru.
 • Elemente din terapia ocupaţională.
 • Terapia de grup.
 • Elemente din sport fără caracter competitiv.
 • Hidrokinetoterapia.
 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN SFATUIREA PACIENTULUI/FAMILIEI SA ADOPTE
UN STIL DE VIATA ADAPTAT BOLII SI RECOMANDARILOR MEDICALE

 Discuţii cu membrii familiei pentru a găsi metodele care să-i asigure

pacientului o viaţă normală şi sprijin psihologic.
 Acceptarea noii situatii-ajutor psihologic (acceptarea noului rol in
familie)
 Ingrijirea pacientului (membrii familiei sau ajutor specializat-ingrijiri
la domiciliu)
 Ingrijiri institutionalizate
 Adaptarea pacientului la noua situatie si continuarea la domiciliu a
indicatiilor
 Educarea membrilor familiei privind unele manevre medicale
 Grad de dependenta-asigurarea tratamentului comorbiditatilor.