Conduita în URGENŢE

MEDICo-chirurgicale

TEMA NR. 1 – IDENTIFICAREA MODIFICĂRILOR DE

COMPORTAMENT ȘI ASPECTUL GENERAL AL PACIENTULUI

PROF. MIHAELA POSTELNICU

• Starea de conștiență: torpoarea, obnubilarea, stupoarea, confuzia,
• Pierderea conștiinței
• Stop cardio-respirator
• Sincopa
• Lipotimia
• Coma

• Starea perceptivității: răspunsuri motorii la stimuli senzoriali şi

dureroși
• Starea reactivității - semne neurologice: reflexe (reflexe cutanate,
osteo-tendinoase, pupilare) redoarea cefei, amplitudine mișcări, globii
oculari, pupile
Pupilele
Pupilele sunt porțiunile centrale, de culoare închisă, din centrul ochiului.
Dilatația lor (pupile mărite - midriază) sau constricția (pupile foarte mici - mioză) pot fi semne ale
diferitelor afecţiuni.
Modificări ale dimensiunii pupilelor
Pupilele sunt situate în centrul irisului
Pupile normale (cercurile negre) sunt relativ mici
Pupile dilatate (cercurile negre) sunt mari şi acoperă o mare suprafață din iris
Pupilele pot fi foarte mici, constricţie pupilară, cam 2 mm diametru
Inegalitate pupilară ce poate semnifica o afecţiune severă şi necesită consult medical de urgenţă
 Semne generale:

Temperatura - Cum să măsuraţi temperatura?

Temperatura normală este 37° C plus sau minus 1°C

Pulsul - Cum să măsuraţi pulsul?

În situații de urgență pulsul se măsoară la nivelul carotidei.
• Se certifică prezența sau absența pulsului
Frecvenţa normală a pulsului la un adult în repaus este între 70-72 bătăi/minut.
Pentru a afla frecvenţa normală se palpează artera și se numără pulsațiile timp de
60 de secunde sau­timp de 15 secunde şi se înmulțește cu 4.
 Semne generale:
Respiraţia
Respirația este funcţia vitală prin care se asigură continuu și adecvat, atât aportul de oxigen din aerul atmosferic până la
nivelul celulelor care-l utilizează, cât şi circulaţia în sens invers a dioxidului de carbon, produs al metabolismului celular.

Valorile normale, respectiv frecvenţa normală a respirației este de 16-18 respirații/min.

Măsurarea respirației se face
• Prin simpla observare a mișcărilor cutiei toracice,
• Aplicând palma pe toracele victimei, timp de 1 min.
• Cu ajutorul „telefonului” (oglindă, metal, sticlă etc.) – în caz de urgență

Oprirea respirației este sinonimă cu stopul respirator şi vorbim de o urgenţă majoră.

 Simptomatologia medicală generală în situații de urgență
Cele mai frecvente sunt: febra, greaţa şi cefaleea.

Febra (temperatura corpului peste 38°c) reprezintă modalitatea corpului uman de a semnala că ceva nu este
în ordine. Cel mai adesea indică prezenţa unei infecţii. Uneori poate fi pre­cedată de un frison .

Greaţa este o senzaţie de rău resimţită la nivelul stomacului, deseori însoţită de senzaţia de vomă. Greaţa
poate fi un semn precoce pentru sarcină sau un simptom în multe alte disfuncţii, cum ar fi cele datorate
mâncatului sau băutului excesiv, reacţii alergice la în­ţepături de albine sau de păianjeni, reacţii la
medicamente, poate însoţi răul de maşină, atacul cardiac, expunerea în mediu de vapori, mâncarea otrăvită,
leşinul, vertijul, infecţiile, apendicita sau ocluzia intestinală.

Cefaleea provocată cel mai adesea de contractura musculaturii de sub scalp, cauzată frecvent de starea de
emoţie. Alte cauze de dureri de cap sunt: infecţii, sinuzite, alergii, tensiune arterială, o serie de înţepături de
insecte, lovituri la cap, expunerea în mediu de vapori, alergia la fân, mâncarea otrăvită, atacul vascu­lar
cerebral, tumorile cerebrale etc.
 SIMPTOMATOLOGIA MEDICALĂ DE ALARMĂ.
Toate simptomele severe sau prelungite trebuie descrise medicului.
Convulsiile sau convulsiile epileptiforme, pot fi mult mai înspăimântătoare pentru cel ce le urmăreşte pentru victimă.
Aceasta nu înseamnă însă că trebuie să treceţi cu vederea peste un asemenea episod.
Pierderea cunoștinței în mod brusc, neaşteptat poate semnifica un accident vascular cerebral, un infarct, o sincopă etc.
Instalarea bruscă, pe neanunțate, a unei dureri atroce în piept poate semnifica un atac cardiac şi este o urgenţă vitală.
Pierderea vederii la un ochi instalată brusc, fără alte semne premergătoare, poate semnifica instalarea unui accident
vascular cerebral. Consultați de urgenţă medicul.
Dispariţia bruscă a sensibilității şi mobilității voluntare la extremităţi (mână sau picior) poate fi consecința unui atac
vascular cerebral sau a unei tumori cerebrale.
Dispneea (senzaţia de sufocare) apărută fără motivație evidentă poate semnifica instalarea unei crize de astm sau a unei
reacții alergice acute ori poate semnifica starea de insuficienţă cardiacă congestivă.
Prezenţa sângelui în urină poate indica existenţa unei in­fecţii sau chiar a unei afecţiuni mai grave.
Prezenţa sângelui în scaun (scaunul de culoare neagră, „ca păcura", lucios) însoţită de contracţii intestinale poate
semnaliza prezenţa unui ulcer sau a unui cancer de stomac ori de intestin. Acest tip de simptome necesită asistenţă
medicală de urgenţă.
 ATITUDINI ȘI POSTURI
Poziții:
Poziție pasivă,
Poziție forțată (ortopnee, alte poziții forțate)
Criza epileptică
Redoarea cefei

MODIFICĂRI TEGUMENTARE
Modificări de culoare (paliditate, roșeață, cianoza, icterul)
Erupții cutanate
Hemoragii cutanate
Urticarie
Turgescență venoasă
Circulație venoasă colaterală superficială
Edem, ascita
Pliul cutanat
Halena
 Identificarea elementelor de gravitate
Absenţa bătăilor cordului
Lipsa respirației
Hemoragia severă
Pierderea stării de conștiență
Respiraţie foarte grea cu senzaţie de sufocare severă
Paralizie
Dureri mari
Fracturi şi leziuni de țesuturi
Deshidratări severe
Convulsii
Hipotermie/ hipertermie severă

Gravitatea leziunilor este în corelație directă cu vârsta pacientului, starea de sănătate, timpul scurs până la
aplicarea îngrijirilor. Un indice crescut de gravitate apare când pacientul este în comă, în stare de şoc sau colaps
vascular.
Un alt element de gravitate îl constituie instalarea insuficienţei respiratorii acute, stopului respirator şi a
stopului cardiac.
Gravitatea urgențelor medico-chirurgicale este confirmată prin examinări biologice: glicemie, electroliţi,
hematocrit, hematocrit.
 Analiza leziunilor
Leziuni la nivelul craniului →fracturile craniene, contuziile cerebrale, dilacerările cerebrale, injuria
axonală difuză, hematoamele extradurale, subdurale şi intracerebrale.
Leziuni la nivelul feţei →arsuri, plăgi, echimoze, fracturi ale oaselor feţei, fracturi nazale. Şi
fracturi ale maxilarului, precum şi traumatisme oculare.
Leziuni la nivelul gatului, → interesează laringele, traheea, arterele carotide, venele jugulare,
esofagul, glande – tiroidă, paratiroide, glande salivare, nervi, măduva spinării etc.
Leziuni la nivelul toracelui → pot fi simple sau complexe, grave. Cele simple includ contuzia
parietală, superficială şi plaga tegumentară toracică, fractura costală unică .
Leziuni la nivelul membrelor → fracturi, entorse, luxaţii, amputaţii.
Leziuni la nivelul abdomenului → pot fi izolate, simple (contuzii superficiale, plăgi nepenetrante).
Leziunile abdominale grave interesează organele abdominale, apar hemoragii prin rupturi, peritonită.