Lehuzia imediată

A. Introducere
A.1. Planul de îngrijire postpartum
A.2. Monitorizarea stării de sănătate a mamei și nou-născutului

B. Îngrijirea uzuală postnatală

B.1. Îngrijirea pe secția Lăuzie
B.2. Analgezicele în perioada de lăuzie
B.3. Suportul psihologic
B.4. Involuția uterului și lohiile
B.5. Aparat urinar și digestiv
B.6. Exercițiile postnatale
B.7. Îngrijirea perineului

C. Îngrijirea postpartum după operație cezariană sau nașteri complicate

C.1. Îngrijirea imediată. Evaluare
C.2. Consilierea postnatală

D. Anemia

E. Hipertensiunea arterială (HTA)

F. Patologia psihiatrică

G. Externarea mamei și/sau nou-născutului

A. Introducere

Lehuzia sau puerperium definește perioada de timp după naștere, în cursul căreia organismul
matern modificat de gestație își revine la starea morfo-funcțională premergătoare sarcinii. Perioada
postpartum este cea mai importantă perioadă pentru pacientă și partenerul ei în adaptarea la viața de
familie. Pentru femeile aflate la prima naștere, perioada postpartum implică adaptare, învățare și
consolidarea încrederii în sine. Toate femeile aflate în perioada de lăuzie se găsesc într-o etapă de
vindecare fizică și incertitudine emoțională. De aceea, îngrijirea în perioada postpartum implică o
conduită multidisciplinară ce include moașa, obstetrician, neonatolog, psiholog.

LEHUZIA IMEDIATĂ LEHUZIA PROPRIU-ZISĂ LEHUZIA TARDIVĂ

24 h după perioada a IV-a a 7-12 zile după naștere până la 6 săptămâni de la
nașterii naștere (după unii autori până la
12 săptîmâni

A.1. Planul de îngrijire postpartum

Pentru fiecare pacientă aflată în perioada de lăuzie ar trebui întocmit un plan de îngrijire și acesta ar
trebui să includă:

• Antecedente patologice antenatale, intrapartum sau postpartum imediat

• Fiecare responsabil de îngrijirea postnatală trebuie să noteze în planul de urmărire fiecare
prescripție și recomandare
• Orice persoană care acordă îngrijiri zilnice lăuzei este responsabilă de respectarea conduitei și a
planului de monitorizare

A.2. Monitorizarea stării de sănătate a mamei și nou-născutului

• Încurajarea alăptării cu suport psihologic, sfaturi practice, învățarea procesului

• Verificarea zilnică a semnelor vitale
• Solicitarea medicului în caz de nevoie
• Exerciții fizice precoce
• Încurajarea rooming in
• Încurajarea mamei în ingrijirea precoce a nou-născutului
• Educarea mamei privind creșterea și îngrijirea nou-născutului
• Informarea mamei privind accidentele domestice și a sindromului de moarte subită a nou-
născutului
• Monitorizarea și evaluarea riscului de depresie postpartum și intervenția personalului calificat
 Explicarea îngrijirii postpartum în momentul externării
 Educație sanitară a mamei și familiei
 Documentele de externare trebuie să conțină date relevante despre tratamentul aplicat, modul de
naștere, particularitatea cazului;

B. Îngrijirea uzuală postnatală

Lăuzelor trebuie să li se acorde suficiente informații despre îngrijirea postnatală astfel încât să le ofere
independență atât în îngrijirea lor cât și cea a nou-născutului iar atunci când o problemă survine să știe
în ce mod să acționeze.
Trebuie informate despre posibilele situații ce pun în pericol viața lor sau a nou- născutului, pentru a
putea lua legătura în timp util cu personalul medical avizat să acorde îngrijiri în aceste situații

La fiecare control postnatal părinții trebuie să primească informații despre:

• Starea generală a mamei și a copilului
• Identificarea semnelor și simptomelor de alarmă atât pentru mamă cât și pentru copil
• Cum se ia legătura cu personalul medical sau dacă e necesar să se adreseze camerei de gardă de
urgență

B.1. Îngrijirea pe secția Lăuzie

• Asistenta se va asigura că pacienta se simte confortabil.

• Se va revedea medicația (recomandată sau administrată la domiciliu)
• Se va evalua riscul tromboembolic conform ghidului și se va prescrie anticoagulant după caz
• Se va informa pacienta despre îngrijirile de tip rooming in
• Se vor verifica brațările de identificare ale mamei și nou-născutului
• Se va informa pacienta despre: accesul la telefon, toaletă, orele de vizită și regulamentul secției.
• Investigații clinice:
• La internarea pe secție se vor verifica următoarele:
o Tensiune
o Puls
o Temperatură
o Frecvență respiratorie
• Parametrii se vor verifica zilnic sau se vor verifica la interval de 4 ore în cazurile următoare:
 o sunt în afara limitelor normale
o operație cezariană
o naștere vaginală operatorie sau alte intervenții
o hemoragie importantă
o istoric de HTA
o dacă starea clinică necesită monitorizare mai frecventă

NB: dacă mama a fost febrilă la internare sau intrapartum, se va verifica în mod obligatoriu
temperatura la interval de 4 ore atât la mamă cât și la nou născut

• se va nota în FO prima micțiune (în primele 6 ore)

• mobilizare precoce ușoară
• tratament anticoagulant conform indicațiilor
• asistenta informează pacienta despre modalitatea de alimentație, încurajarea alăptării și
încurajarea mamei să ceară asistență în orice moment simte nevoia

Starea de sănătate a lăuzei

• la fiecare contact cu asistenta pacienta va fi intrebată despre starea ei fizică dar și cea psihică
• se va încuraja adoptarea unui stil de viață sănătos, dietă echilibrată și reluarea activităților fizice
obișnuite
• observarea oricărui semn de modificare a comportamentului psihic al lăuzei
• se oferă informații despre lohii și vindecarea perineului

B.2. Analgezicele în perioada de lăuzie

• În scopul unei stări de echilibru și confort pentru lăuză, astfel încât beneficiul relației mama-nou-
născut să fie maxim, se va asigura analgezie corespunzătoare
• În primele 48 ore de la naștere se vor administra:
o Paracetamol 1g (maxim 4g/zi)
o Ibuprofen 400mg x 3 pe zi (administrate în timpul mesei sau după masă)
• Orice durere postnatală ce nu răspunde la analgezice uzuale necesită examinare de către un medic.

B.3. Suportul psihologic

Asistenta de pe secție va acorda îngrijiri și sfaturi în ceea ce privește experiența nașterii

și a perioadei postpartum, oferind mamei posibilitatea de a discuta despre dificultățile întâlnite.Înainte
de orice discuție cu pacienta, e bine ca asistenta de pe secție să verifice planul de urmărire al lăuzei și
particularitățile apărute în cursul nașterii.
Asistenta trebuie să fie pregatită pentru orice discuție cu pacienta. Personalul medical trebuie să fie
în alertă în caz de apariție a simptomelor depresive și trebuie anunțat personalul avizat în caz de nevoie.

B.4. Involuția uterului și lohiile

• dacă nu există pierderi vaginale anormale la palparea profundă, nu se recomandă alt gest medical
invaziv, însă trebuie notat în FO zilnic aspectul lohiilor și involuția uterină; dacă există lohii în cantitate
excesivă, semne de iritație peritoneală sau febră – este necesar un examen clinic amănunțit
• acolo unde pare să existe o subinvoluție uterină care este asociată cu semne de iritație peritoneală, lohii
modificate ( culoare, miros, consistență) se recomandă consult medic obstetrician. Se vor recolta culturi
din vagin, se vor verifica parametrii vitali și se vor nota în FO de către asistenta de pe secție.
• Hipotensiunea la o lăuză aparent sănătoasă este un semn tardiv de sângerare. Dacă frecvența
respiratorie crește sau apare tahicardia – trebuie acționat rapid.

B.5. Aparat urinar și digestiv

• Unele paciente pot întâmpina dificultăți de micțiune. Asistenta trebuie să încurajeze pacienta să aibă un
ritm normal și complet de micțiuni, cu golirea eficientă a vezicii urinare.
• Unele paciente întâmpină dificultăți legate de constipație; este nevoie ca integritatea plăgii perineale să
fie verificată periodic dacă pacienta raportează dificultăți în ceea ce privește scaunul- se recomandă aport
crescut de lichid, alimente cu fibre sau supozitoare cu glicerină; hemoroizii sunt o cauză frecventă de
constipație. Se poate recomanda un tratament țintit pentru hemoroizi (cremă, supozitoare). Se solicită
medicul în situații severe.

B.6. Exercițiile postnatale

Se recomandă ca la fiecare vizită să se discute cu pacienta despre exercițiile perineale, mai ales
după ce pacienta se va externa. Se recomandă consult ambulator de specialitate după externare.

B.7 Îngrijirea perineului

Durerea perineală postnatală este o cauză frecventă de disconfort postpartum; Pacienta trebuie
întrebată la fiecare vizită cum resimte plaga perineală, dacă există un minim disconfort, I se oferă
posibilitatea de a fi examinată; dacă există semne de inflamație, infecție, dehiscență se ia legătura cu
medicul. Se va recomanda igienă locală atentă zilnică, spălatul mâinilor înainte de atingerea zonei
perineului. Este necesară o îngrijire atentă a pacientelor cu lacerații perineu grad III și IV.

C. Îngrijirea postpartum după operație cezariană sau nașteri complicate

C.1. Îngrijirea imediată. Evaluare

• Brățara de identificare
• Temperatură, tensiune, puls, frecvență respiratorie
• Evaluarea nivelului de sedare
• Evaluarea gradului de mobilizare
• Prescrierea medicației perfuzabile sau analgeziei
• Sonda urinară
• Verificarea branulei
• Tromboprofilaxia
• Pansamentul plăgii
• Planul de îngrijire obstetrical
• Integritatea tegumentului
• Încurajarea hidratării și alimentație precoce
• Verificarea hemoglobinei (Hb) postpartum după operația cezariană nu este necesară:
o Dacă pierderile intraoperatorii au fost sub 500ml și
Parametrii vitali stabili în permanență postoperator
Asimptomatic în ceea ce privește semnele de anemie
Nu a existat anemie în timpul sarcinii
o Branula poate fi scoasă a doua zi postpartum la prima oră
o Dacă pierderile au depășit 500ml intraoperator se recomandă HLG în ziua imediat următoare
iar asistenta de pe secție va verifica rezultatul pentru a putea acționa în consecință, în funcție de necesități

• Parametrii vitali:
După analgezie peridurală se verifică și se notează tensiune, puls, frecvenț respiratorie la
fiecare 30 min timp de 2 ore; apoi o dată pe oră în următoarele două ore, apoi la fiecare
4 ore până la 48 de ore
 Mobilitate
Se va nota prima mobilizare postpartum și se va face cu însoțitor după analgezie
epidurală sau rahianestezie.

 Analgezie epidurală după naștere

o Anestezistul trebuie să viziteze pacienta postpartum dacă aceasta a avut analgezie peridurală sau
rahianestezie
o Se va recomanda mamei să se mobilizeze precoce și se va verifica de către asistenta de pe secție
dacă pacienta și-a recăpătat sensibilitatea și mobilitatea în totalitate
o Pacienta va fi examinată de un obstetrician în vederea externării
o Se vor verifica documentele de externare

În cazul pacientelor care au născut prin operație cezariană electivă:

• Se va încuraja hidratarea și alimentația precoce
• Mobilizare precoce
• Scoaterea branulelor dacă pierderile de sânge sunt < 500ml și stabile
• Suprimarea sondajului vezical la ora 6 ziua următoare
• Îmbrăcarea hainelor proprii din ziua 1 postoperator.

C.2. Consilierea postnatală

La externare pacienta va primi informații despre:

• Hrănirea nou-născutului și alăptarea

• Exerciții ale perineului
• Înregistrarea nou născutului la stare civilă și la medic de familie
• Program de vaccinare – pentru mamă Ig anti D în primele 72 ore, dacă mama este RH negativ și
nou-născutul Rh pozitiv, mama neavând anticorpi anti D prezenți.

D. Anemia
 Simptome

o Fatigabilitate și letargie
o Paloare
o Dispnee
o Amețeală, pierderea conștienței
o Tahicardie sau hipotensiune (sângerare acută)

 Conduită

o HLG, estimarea pierderii de sânge în travaliu și postpartum

o Acces intravenos
 o Verificarea drenajului dacă există
o Dietă și ingestie lichide
o Suport al familiei și îngrijiri nou-născut

 Se solicită examinarea medicului în următoarele situații:

o Semne de anemie
o Hb mai mică de 7g/dl
o Reacții adverse în cursul transfuziilor

Indicații de recoltare HLG de rutină:

• Pierdere de sânge peste 500ml intrapartum
• Anemie antenatală sub 10g/dl

Rezultate și conduită:
• Între 7 și 10,5g/dl și pacient asimptomatic - Fier injectabil i.v. și încurajarea aportului
de vitamina C
• Hb sub 7g/dl transfuzia poate fi necesară - se recomandă evaluarea de către medic
• Dacă pacienta are talasemie nu e nevoie să se efectueze transfuzie în orice situație de
hemoglobină scăzută

E. Hipertensiunea arterială (HTA)

 HTA esențială

o Dacă este preexistentă sarcinii atunci se va administra tratamentul cronic

o Crește totuși riscul de preeclampsie și atunci necesită o urmărire atentă și administrarea unui
tratament adecvat și eficient în controlul tensiunii arteriale
o De asemenea, la domiciliu, pacientei i se va recomanda să își măsoare tensiunea frecvent și să se
adreseze medicului în caz de valori anormale
o Postpartum va reveni la tratamentul cronic dinainte de sarcină, dacă nu este contraindicat perioadei
de alăptare

 Pentru HTA gestațională (indusă de sarcină) sau preeclampsie

o Nu există suficiente date în ceea ce priveşte conduita pacientelor hipertensivE postpartum sau a
celor cu risc crescut de a deveni hipertensive. Valorile exacte la care se inițiază tratamentul sunt
controversate. Valori tensionale de 150/100 mmHg nu sunt dăunătoare decât dacă devin
persistente, caz în care se preferă reinternarea.
o Pacientele care au suferit de preeclampsie severă sau de preeclampsie cu instalare precoce, cel
mai probabil vor necesita terapie cel puțin 2 săptămâni postpartum.
o Se preferă medicamentele cu care pacienta este familiarizată. Beta-blocantele în combinație cu un
blocant al canalelor de calciu sau un IEC sunt potrivite pentru tratamentul HTA postpartum.
o Atenolol / Metoprolol 50 mg este cel mai folosit hipotensor
o De regulă terapia antihipertensivă se întrerupe în șase săptămâni la pacientele cu HTA indusă de
sarcină.
Medicamentele antihipertensive recomandate în perioada postpartum

Substanță Doză Observații

Atenolol 25 mg-50 mg o dată/zi Contraindicat în astm
Metoprolol 50-100mg*2/zi Contraindicat în astm
Labetalol 200mg*2/zi până la Contraindicat în astm
500mg*3/zi, max 2,4g/zi
Nifedipine 10mg-20mg retard*2/zi Rc adv posibile: cefalee,
flushing-înroșirea feței
edeme gambiere
Amlodipină 5mg-10mg o data/zi Rc adv posibile: cefalee,
flushing-înroșirea feței
greață, vărsături
Enalapril 5mg-20mg o data/zi Rc adv posibile: sincopă.
În combinație cu alte
substanțe doza de inițiere
este de 2,5mg, apoi se
crește dacă este tolerat.

F. Patologia psihiatrică

Pentru pacientele cu o patologie psihiatrică cunoscută la internare se va lua legătura cu medicul

psihiatru curant. Pentru cele care dezvoltă simptome sugestive pentru o boală psihiatrică se va recomanda
consult de urgență a unui medic psihiatru.Se va verifica dacă medicația psihiatrică curentă are
contraindicație pentru alăptare.

G. Externarea mamei și/sau nou-născutului

Mama și nou-născutul pot fi externați la 24-48 de ore după naștere, în cazul unei nașteri vaginale fără
complicații.
Pacientele care nasc prin operație cezariană sunt îngrijite 48ore în spital, putând fi externate după
caz.
Orice pacientă cu complicații intrapartum sau postpartum sau nou-născut cu probleme medicale vor
sta în spital atât cât este necesar pentru a putea fi externați în stare de sănătate bună.
Externarea cazurilor complicate o decide întotdeauna obstetricianul și medical neonatolog. Biletul de
externare trebuie să conțină întotdeauna detaliile medicale importante ce sunt necesare pentru viitoarele
controale ale mamei și ale nou-născutului și de asemenea medicului de familie.
Pacientele externate ar trebui luate în evidență de medicul de familie, serviciile sociale aferente și
îngrijirile ulterioare ar trebui oferite în sistem ambulator