Şcoala Sanitară Postliceală ’’Christiana’’

Referat – Chirurgie
Traumatismele membrelor

1
 Traumatismele Membrelor

I. Generalităţi

Ingrijirea bolnavilor traumatizati, primeste particularitati deosebite in urma dezechilibrarii

functiilor vitale ale organismului, determinate de traumatismul suferit sau de socul traumatic consecutiv.
Accidentele de circulatie si de munca adesea cauzeaza leziuni multiple, care intereseaza deodata mai multe
organe sau aparate: craniul, toracele, abdomenul, extremitatile, in cele mai variate combinatii.
Ingrijirea bolnavilor traumatizati se incepe inca de la locul accidentului. Masurile de reanimare se
continua si in timpul transportului pana la spital in autosalvarile special amenajate. Totusi ei ajung la spital
de obicei in stare de soc sau in iminenta socului traumatic.
Bolnavul periclitat cu stare de soc, sau cu socul instalat, nu trebuie mobilizat in mod inutil.
Masurile obligatoriide ingrijire ca dezbracarea, imbracarea lenjeriei de spital, toaleta-macar sumara,
indepartarea substantelor straine de pe suprafata corpului, trebuie facute cu cea mai mare atentie.
Miscarile si durerea, eventual hemoragia consecutiva mobilizarii, agraveaza socul sau favorizeaza recaderea
la bolnavul desocat.

Traumatismele membrelor

Dintre traumatisme in general 75% intereseaza extremitatile. Agentii vulneranti pot determina:
- leziuni asteoarticulare (entorse, luxatii, fracturi);
- leziuni ale partilor moi (plagi, rupturi musculare, tendinoase, ligamentare);
- leziuni neuro-vasculare (leziuni ale nervilor si vaselor).
Rareori aceste leziuni apar izolate, de obicei sunt multiple, interesand mai multe tesuturi (os,
muschi). In functie de mecanismul de producere a traumatismului asupra sistemului osteoarticular
deosebim:
- traumatisme directe - leziunea, fractura survine la locul sau foarte aproape de locul unde a
actionat agentul traumatic);
- traumatisme indirecte – leziunea, fractura survine la distanta de locul de actiune a fortei
traumatice.
Mecanismul indirect de ruptura a unui tesut (os, muschi, ligament, capsula articulara) se poate
exercita prin: miscari violente de indoire, de tractiune, de presiune, de rasucire.

2
 Leziunile posttraumatice pot sa intereseze osul, care se poate rupe (fractura) si pot sa intereseze
articulatiile, dand entorse, sublixatii sau luxatii. Alaturi de o entorsa sau luxatie poate sa coexiste si o
fractura.

I. Fracturile
Prin fractura se intelege o intrerupere totala sau partiala a continuitatii unui os, aparuta in
urma unui traumatism. Fracturile de impart in:
- fracturi inchise (segmentele osoase sunt acoperite integral de piele);
- fracturi deschise (tegumentul si straturile de sub el au fost lezate fie de agentul vulnerant, fie de
fracturile osoase-dinauntru in afara – si osul ajunge in contact cu exteriorul);
- fracturi incomplete ( in care linia de fractura nu intereseaza toata circumferinta osului);
- facturi complete ( cu doua segmente sau cu mai multe fragmente mari si mici), situatie in care
fractura se numeste cominutiva;
- fracturi fara deplasare (cand nu a avut loc deplasarea fragmentelor osoase);
- fracturi cu deplasare (cand fragmentele osoase sunt deplasate in ele longitudinal, lateral, prin
rasucire).
Fracturile inchise - Simptomatologie
1. Semne locale de probabilitate:
- durerea aparuta in primul moment, poate avea sediul in focarul de fractura sau pot aparea dureri
reflectate, de expl. durerile reflectate la genunghi pe care le acuza bolnavii cu leziuni primare ale soldului.
Pentru precizarea diagnosticului de fractura uneori este nevoie sa se provoace durerea, astfel
durerea in punct fix se depisteaza pipaind regiunea cu un deget din aproape in aproape. Se va provoca o
oarecare durere, care arata siferinta partilor moi traumatizate, in clipa in care degetul ajunge la locul unde
este fracturat osul, bolnavul va acuza o durere mai vie.
O alta manevra utila mai ales in depistarea fracturilor partiale (ce se pot confunda cu entorsele),
este tehnica provocarii durerii prin presiunea la distanta. De expl. punerea in evidenta a unei fracturi de
metatarsian: se apasa in ax pe degetul corespunzator.( in acelasi conditiicdurerile dintr-un focar de fractura
costala se exacerbeaza atunci cand se solicita intregul arc costal, prin apasare pe stern).
- echimozele pot fi comune si in entorse, contuzii sau luxatii; spre deosebire de cele din entorse, in
fracturi echimozele apar tardiv;
- deformarea regiunii; - scurtarea segmentului anatomic ( comuna si unor luxatii).
Cand osul se fractureaza in apropierea sau in interiorul unei articulatii, suferinta se confunda usor
cu suferinta data de entorsa, de sub luxatii si uneori chiar de luxatii.

3
 2. Semne locale de certitudine
- mobilitate anormala (existenta unei miscari unde aceasta nu exista in mod normal);
- crepitatiile osoase (frecatura osoasa) se constata odata cu provocarea mobilitatii anormale; acesta
frecatura este aspra, se percepe atat la mana cat si la auz;
- lipsa transmiterii miscarilor dincolo de fractura ( o miscare pe care bolnavul o poate face intr-o
parte a segmentului fracturat nu se transmite celeilalte parti);
- intrerupere (neta, constatabila) a continuitatii unui os ( expl. rotula rupta in doua). Examenul
radiologic poate certifica fractura, oferind si detalii asupra tipului fracturii.
3. Primul ajutor are ca prim obiectiv salvarea vietii accidentatului, atunci cand aceasta este
amentintata. Pericolul vital in traumatismele extremitatilor il constitue hemoragia masiva si
infectiile grave. Primele gesturi de prim ajutor vor trebui sa urmareasca executarea imediata a hemostazei,
a toaletei si pansarii plagilor.
4. Imobilizarea provizorie a fracturilor are scopul diminurarii durerilor (important pentru prevenirea
Instalarii socului) si evitarea complicarii leziunilor Initiale.
Fracturile deschise
Fracturile deschise sunt fracturile in care segmetele osoase fracturate comunica direct cu exteriorul.
In aceste cazuri, odata cu fractura, se produc si leziuni de diferite grade ale partilor moi (tegument,
muschi, aponevroze, vase, nervi), care devin poarta de intrare pentru microbi. Fracturile deschise por fi
produse fie din interior spre exterior, leziunile fiind provocate de capetele taioase ale fragmentelor
fraturate, fine din exterior in interior cand sunt determinate de violenta impactului cu agentul
vulnerant(obiecte dure, taioase, gloante etc.)
1. Simptomatologie
Ca si in cazul fracturilor inchise si acestea prezinta, semne locale la care se adauga simptomele
provocate de prezenta plagii: durere, sagerare.
2. Primul ajutor
O fractura deschisa este o urgenta care trebuie rezolvata integral in primele 6 ore de la accident.
- indepartarea complicatiilor generale si locale, care ameninta viata traumatizatului (stop
cardiorespirator, embolii, hemoragii externe), daca este cazul;
- imbracamintea sau incaltamintea din segmentul ranit vor fi taiate cu un cutit, lama, foarfeca,
pentru a nu provoca suferinte inutile bolnavului. Plaga va fi inspectata (aspectul plagii) pentru a constata
daca exista impuritati (pamant, lemn, tesaturi);
- toaleta fizica si chimica a tgumentului din jurul plagii( cu apa si sapun, degresare cu eter,

4
dezinfectare cu alcool, tinctura de iod);
- toaleta fizica si chimica a plagii:
 se indeparteaza impuritatile libere cu instrumente sterile;
 se curata plaga prin ’’stergere’’ cu solutie de eter iodat sau neofalina 0.50% (aceste solutii nu
altereaza vitalitatea tesuturilor sanatoase spre deosebire de apa oxigenata care poate altera
tesuturile sanatoase);
 in caz de impregnari cu impuritati, plaga poate fi curatata cu ser fiziologic, cloramina 0.2% (2
tablete la 1/2l apa), permanganat de potasiu 1/4000 de culoare roz pal.
- se mai sterilizeaza o data tegumentul in jurul plagii ( alcool, tinctura de iod);
- se aplica comprese sterile (pansament); in caz de hemoragiicare intereseaza vasele mici,
Hemostaza se face cu un pansament compresiv);
- Infasarea se aplica in mod diferit, in functie de regiunea anatomica in care exista rana;
- se face profilaxia antitetanica; este o masura de urgenta, dar ea poate fi facuta si la esalonul
urmator (dispensar, spital);
- cand functiile vitale nu sunt afectate si cand nu exista un traumatism abdominal, vor fi administrate
antalgice (algocalmin, mialgin in infectii i.m).
- transpotul la spital in cele mai bune conditii intr-un serviciu de traumatologie.
Toate manevrele se vor face cu maxiumum de menajere atraumatismului, cu multa blandete si atentie spre
a nu genera complicatii (ruptura unor vase sau nervi din vecinatate, perforarea unui viscer), de asemenea,
aceste manevre nu trebuie executate in complexitatea lor, nici la locul accidentului, nici in camrea de garda,
decat in cazul cand se stie ca dintr-un motiv sau altul, bolnavul nu va putea fi operat in primele 4-5 ore de la
accident.

II. Entorsele
Provocarea unei miscari a oaselor care compun o articulatie dincolo de gradul de libertate pe
care-l asigura elementele anatomice care o delimiteaza ( os, capsula, ligament, sinoviala), determina fie o
frecatura articulara ( leziune osoasa), fie o entorsa ( lezune a tesuturilor moi periarticulare), fie o luxatie.
Entorsa este o leziune capsulo-ligamentara data de miscare fortata, anormala.
In functie de violenta miscarii, entorsele pot fi usoare de gradul I = o intindere brusca a
tesaturilor sau grave de gradul II si III = rupturi ale unora sau mai multor structuri conjunctive si ligamente
periarticulare. Caracteristic entroselor este faptul ca, oasele care formeaza articulatia ramane in pozitia lor
anormala si nu au suferit rupturi (fracturi).

5
 1. Semne clinice:
- durere, de obicei foarte intensa si nesistematizata in momentul traumatisumului, se concentreaza
in punct fix, dupa cateva ore de la traumatism, dupa cateva ore de la traumatism, la locul insertiilor
capsulo-ligamentare interesate;
- impotenta - functionala relativa datorita durerilor pe care le provoaca miscarile in articulatia
interesata;
- edem; - echimoze; - pozitie antalgica caracteristica articulatiei;
2. Masuri de urgenta:
- combaterea durerii cu antalgice Algocalmin, Romergan 1 fiola a 50 Mg sau Mialgin 1 fiola,
novocainizarea: infiltrarea catorva ml de solutie 1% Novocaina sau Xilina;
- imobilizarea cu aparate gipsate, dupa ce a fost transportat la spital;
- unele entorse usoare pot beneficia de simplul repaus regional.
Masajul, caldura si mobilizarea fortata sunt contraindicate.
3. Masuri ulterioare:
- fasa elastica sau ciorap elastic 1 – 2 saptamani, sa nu fie prea strans; ciorapul elastic se inlatura
noaptea si se repune dimineata, inainte ca bolnavul sa se ridice din pat;
- roentgenterapie in edemele masive. In entorsele de gravitate medie si mare, imobilizarea se
prelungeste 3-4 saptamani pentru asigurarea unei cicatrizari ligamentare bune;
- in hidartrozele mari sau in hemartrozele masive se procedeaza la punctia articulara degajatoare, in
conditii de riguroasa asepsie, o face numai specialistul;
- entorsele complexe necesaita uneori tratament chirugiacal, in vederea refacerii operatorii
tesuturilor articulare distruse;
- dupa terminarea perioadei de imobilizare se incepe recuperarea functionala, gimnastica medicala
ocupa primul plan.

III. Luxatiile
Daca extremitatile osoase care alcatuiesc o articulatie, sunt indepartate prin traumatism, de la
raporturile lor normale si sunt mentinute permanet in aceasta situatie, insemna ca au suferit o luxatie
( cand cele doua suprafete artiulare nu mai au niciun contact intre ele = luxatie completa; daca mai exsita
un oarecare contact, leziunea se numeste luxatie incompleta sau subluxatie).
1. Simptomatologie:
- durere care se mareste odata cu tentativa de miscare; impotenta – functionala;
- tumefierea regiunii (edem); - deformarea regiunii;

6
 - hemartroze, echimoze subcutanate;
- scurtarea eventuala a segmentului unde s-a produs leziunea;
- uneori paralizii, uasoara cioanoza datorita unor compresuni nervoase si vasculare.
2. Primul ajutor
- pot fi administrare calmante Romergan, Mialgin numai pe cale injectabila. Este prudent sa se evite
adiminstrarea perorala, pentru a permite medicilor la nevoie, sa execute tehnici de nastezie generala,
necesare pentru reducerea unor luxatii, la sosirea traumatizatilor in spital;
- luxatiile deschise vor fi pansate ca si plagile fracturilor deschise, cu respectarea riguroasa a
masurilor de asepsie.
- Profilaxia antitetanica.
3. Transportul la spital
- transportul accidentalului trebuie facut la spitalul care dispune de un serviciu chirurgical ortopedic,
unde, dupa examinarea radiografica medicul specialist va face reducerea, fara sau sub anestezie locala sau
generala;
- daca nu se reuseste reducerea pe cale ortopedica, luxatia va fi redusa pe cale chirurgicala.

IV. Sectionarile mainii

Sectionarile complete ale mainii beneficiaza in prezent de refacere prin tehnici de
microchirurgie. Succesul reimpletarii depinde si de pregatirea mainii taiate si conservarea ei.
1. Conservarea mainii = mana taiata ’’ zboara’’ adesea la distanta de locul accidentului si trebuie
cautata, curatat si conservata.
- mana se spala cu apa de robinet;
- se inveleste intr-o compresa curata, sterila;
- se introduce intr-un sac de plastic si se inchide ermetic; acest sac se plaseaza in alt sac de plastic ce
contine gheata pisata sau cubulete de gheata;
- pe perioada transportului, gheata din sacul exterior trebuie inlocuita pentru a se pastra o
temperatura constanta la reimplantare.
Nu este permis ca gheata sa fie in contact direct cu mana, pericol de congelare.
Este contraindicat plasarea mainii taiate direct in ser ( ineaca celulele), in alcool (omoara celulele).