Sunteți pe pagina 1din 7

Şcoala Sanitară Postliceală ’’Christiana’’

Referat
Rinite si Sinuzite

1
RINITE şi SINUZITE

I. Rinita
Generalităţi

Rinita este inflamaţia mucoasei nazale şi, în funcţie de evoluţie şi natură, poate fi acută sau
cronică, banală sau specifică.
Este o boală în general virală într-un prim moment, dar se complică adesea cu o infecţie
bacteriană. După o incubaţie de câteva zile nasul începe să curgă (scurgerea este limpede şi fluidă) în caz
de complicaţie (suprainfecţie) scurgerea devine groasă şi galbenă, nasul se înfundă subiectul strănută şi
simte o senzaţie de arsură în fosele nazale.
Tratamentul serveşte la calmarea simptomelor şi rămâne adesea local: spălaturi ale foselor
nazale cu ser fiziologic, pulverizări de vasoconstrictoare în nas (medicamente care îngustează vasele
sangvine ale mucoasei). Nu există un tratament care să permită oprirea evoluţiei bolii, aceasta se vindecă
de cele mai multe ori spontan în câteva zile.

Clasificare – rinitele se clasifică în:


1. Rinite acute: -rinita acută banală

-rinita bacteriană
2. Rinite cornice: -rinite nespecifice
-rinite specifice
1. Rinita acută banală sau coriza acută (guturai) are origine virală, fiind urmată la 2-3 zile de
infecţie bacteriană (prin excerbarea florei saprofite locale din fosele nazale).
Germenii microbieni, cel mai frecvent incriminaţi sunt: Streptococcus pneumoniae, Staphilococcus
aureus, Streptococcus pyogenes, Klebsiella.
Este favorizată de frig, umezeală, schimbări bruşte de temperatură şi de factori locali nazali
(deviaţii de sept, hipertrofii de cornete, vegetaţii adenoide).
Factorii generali ca: alergia, tulburări endocrine, denutriţia, surmenajul joacă un rol favorizant.
Afecţiunea poate apare endemic în perioadele reci, chiar de mai multe ori pe an. Modul de
transmiere este pe cale aeriană.
Boala debutează prin: semne generale - indispozitie, curbatură (durere musculară însotită de
stare de epuizare), febră, frisoane, usturimi în gât, mialgii, artralgii şi semne locale - prurit nazal, obstrucţie
nazală, strănuturi.

2
După 1-2 zile apare rinoreea apoasă, cefalee frontală prin obstrucţia canalului fronto-nazal
(canalul care face legatura între meatul mijlociu şi sinusul frontal), hiposmie, anosmie, hipoacuzie, acufene.
Dupa 24 de ore secreţia seromucosă devine mucopurulentă, prin infecţie bacteriană, de unde
rezultă rinita bacteriană, care apare în urma suprainfecţiilor.
La rinoscopie se constată mucoasa nazală congestionată, turgescentă, scaldată în secreţii
mucopurulente. Treptat secreţia diminuă, şi în 6-8 zile dispar toate semnele morbide şi apare vindecarea.
Uneori, guturaiul se poate complica cu sinuzite, otite, laringotraheite, bronşite, amigdalite acute.
Tratamentul constă în administrarea de: antiinflamatoare (ibuprofen, diclofenac), antitermice
(paracetamol), antalgice, antialergice, dezinfectante nasofaringiene (instilaţii nazale de picături de
vasoconstrictoare de 2-3 ori pe zi), antiseptice locale, vitaminoterapie, inhalaţii, aerosoli.
In caz de suprainfecţie se administrează antibiotic, de preferinţă după efectuarea antibiogramei
din secreţiile nazale, antitermice, hidratare. Tratamentul igienodietetic presupune repaus la pat în camera
aerisită, alimentaţie usoară, băi calde la picioare.
2. Rinitele cornice nespecifice, se clasifică în:
a) rinita hipertrofică
b) rinita medicamentoasă
c) rinita în timpul sarcinii
d) rinita alergică
a) Rinita cronica hipertrofică înseamnă obstrucţia nazală, adică nas înfundat şi este o inflamaţie
a mucoasei nazale. Rinita înseamnă inflamaţia cornetelor nazale, cronică înseamnă că evoluţia este de
peste trei luni şi hipertrofică înseamnă că s-au mărit foarte mult in volum.
Simptomele rinitei cronice hipertrofice: dureri de cap, senzaţia de nas înfundat, simptome de
răceală, durere facial şi rinoree, durere de gât, faringită, sensibilitate la nivelul urechilor.
Factori favorizanţi: poluare, expunere la alergeni, fumat. Clinic: obstrucţie nazală bilaterală
(intermitentă, progresivă), rinoree seroasă la variaţii de temperatură.
Tratament:
-forme uşoare: * local - vasoconstrictoare 5-7 zile; - lavaj cu sare marină, AINS spray sau aerosoli;
* general - Paracetamol, îndepartarea factorilor favorizanţi;
-forme avansate - tratament chirurgical.
b) Rinita medicamentoasă cunoscută şi sub denumirea de rinită chimică, este o condiţie
caracterizată de congestia nazală fara rinoree sau strănut, declansată de folosirea medicaţiei

3
vasoconstrictoare pentru mai mult de 4-6 zile. Condiţiile pentru care se foloseşte spray-ul decongestionant
pot fi alergice, nonalergice, rinoplastice, rinosinuzita cronică, polipii nazali.
Tratament Odată ce s-a identificat rinita medicamentoasă, folosirea decongestiei topice
trebuie oprită şi descurajată. Pacienţii trebuie sa fie educaţi asupra condiţiei lor şi li se vor oferi alte metode
de tratament care îi vor ajuta. Eficacitatea corticosteroizilor nazali în tratarea şi prevenţia rinitei
medicamentoase. Steroizii orali pot fi necesari. Soluţiile saline apoase sau tamponate pot fi o soluţie
pentru irigarea nazală, umezind şi ameliorând starea mucoasei.
c) Rinita în timpul sarcinii apare din primul trimestru, poate să apară şi mai târziu pe timpul
sarcinii, în funcţie de constelaţia hormonală şi condiţiile locale.
Estrogenul şi progesteronul produse de organism în timpul sarcinii, în cantităţi modificate faţă
de condiţiile normale, sunt principalii responsabili pentru apariţia simptomelor rinitei de sarcină. Aceşti
hormoni pot să producă inflamaţia ţesutului care căptuşeşte fosele nazale. Estrogenul în cantitate mare are
efect asupra caracteristicilor secreţiilor mucoase făcându-le mai abundente. Un rol important în apariţia
rinitei în sarcină îl are şi creşterea cantităţii de apă din organism şi alţi hormoni.
Tratament: Inhalaţiile, utilizând soluţii saline şi/sau uleiuri volatile, aburul şi uleiurile volatile
(cedru, eucalipt) ajută la desfundarea nasului, fluidificarea secreţiilor şi scăderea inflamaţiei locale.
Umidificarea aerului, mai ales în camera în care dormim, spray-urile decongestionante cu substanţe
natural, evitarea substanţelor iritante (fum de ţigară, alcool, vopsea, solvenţi), Lavajul cu soluţii saline
ajută la drenajul mucusului de la nivelul foselor nazale şi are uşor efect antiinflamator local.
d) Rinita alergică este o inflamaîie acută sau cronică a mucoasei nazale care apare din cauza
raspunsului exagerat al sistemului imunitar la anumite substanţe din aer. În mod normal, alergenii precum
polenul nu ataca organismul, însă, în cazul persoanelor alergice, sistemul imunitar dă naştere unor anticorpi
specifici care luptă împotriva acestora provocand inflamaţii la nivelul gâtului, ochilor, urechilor şi, în special,
la nivelul nasului, astfel apare rinita alergică.
Rinita alerica poate fi: sezonieră sau periodică numită si febra fanului; perenă sau aperiodică;
profesională. Simptomele comune ale rinitei alergice includ: strănut, rinoree, nas înfundat, prurit nazal,
tuse, prurit sau durere la nivelul faringelui, prurit ocular, epifora (lăcrimarea excesivă a ochilor), eczemă sau
alte leziuni ale pielii precum pielea uscată și care prezintă prurit sau formează vezicule, urticarie.
Cei mai frecvenţi alergeni sunt: polen, praf (acarienii existenţi în acesta), mucegai, puf, păr de animale,
pene,detergenţi, dizolvanţi.
Tratamentul consta în: antihistaminice – opresc producerea de histamină din organism,
ameliorând simptomatologia; decongestionante nazale – pot fi folosite pentru o perioadă scurtă de timp,

4
de obicei nu mai mult de 5 zile; picături pentru ochi sau spray nazal – pot ameliora pruritul și pot înlătura
simptomele legate de alergii pentru o scurtă perioadă de timp; corticosteroizii – pot ajuta la reducerea
inflamației și la răspunsul imun; imunoterapia – medicul poate recomanda imunoterapie sau „vaccinuri
antialergice; imunoterapia sublinguală – funcționează ca vaccinurile, doar că nu implică injectare.

3. Rinite specifice Rinita cronică atrofică se clasifică în două entităţi diferite din punct de vedere
anatomo-clinic: a) Rinita cronică atrofică simplă – care reprezintă consecinţa expunerii la noxe profesionale
sau a utilizării excesive de vasoconstrictoare nazale. Pacientul acuza uscăciunea nasului, iar obiectiv se
constată paliditatea, subţierea mucoasei şi aspectul de „fose largi”.
b) Rinita cronică ozenoasă – este caracterizată de distrofie progresivă cu tendinţa
la atrofie a mucoasei nazale, secreţii purulente, cruste fetide şi cacosmie (perceperea oricărui miros ca fiind
fetid) care poate evolua pâna la anosmie (pierderea parţială sau totală a mirosului).
Tratamentul este medicamentos: instilaţii nazale cu substanţe uleioase cu vitamina A,
antibioterapie sistemică şi aerosoli conform examenului bacteriologic al secreţiei nazale, cură heliomarină
sau chirurgical - intervenţii pe sept sau asupra peretelui extern al foselor nazale.

II. Sinuzita
Generalităţi

Infecţia sinusală sau sinuzita, constă dintr-o reacţie inflamatorie a sinusurilor şi meaturilor
nazale (orificii la nivelul vestibulului nazal ce comunică cu sinusurile). Infecţia sinusurilor poate determina
cefalee (durere de cap) sau presiune la nivelul ochilor, nasului, regiunea obrajilor sau la nivelul unei părţi a
regiunii cefalice. De asemenea, pacienţii cu sinuzită pot prezenta tuse, febră, respiraţie urât mirositoare şi
congestie nazalâ cu secreţii nazale dense şi abundente.
Sinusurile (denumite si sinusurile paranazale) sunt 4 cavităţi pline cu aer la nivelul craniului
uman. Ele sunt conectate cu spaţiul dintre nări şi meaturile nazale. Cavităţile sinusale izoleaza craniul, îi
reduc greutatea şi asigură rezonanţă în momentul vorbirii.
Sinusurile conţin mecanisme de aparare împotriva florei patogene (virusuri îi bacterii considerate străine
organismului). In cazul apariţiei unui dezechilibru ce afectează mecanismele normale de apărare de la
nivelul sinusurilor, poate permite intrarea bacteriilor care există ăn mod normal la acest nivel, în interiorul
sinusurilor. Odată patrunse la acest nivel, ele pot agresa celulele înconjuratoare şi produc infecţie sinusală.

5
Clasificare: - Sinuzita acută

- Sinuzita cronică

Semnele şi simptomele infecţiei cavităţilor sinusale depind de tipul sinusurilor afectate şi de


forma sinuzitei: acută sau cronică.

Sinuzita acută:
Sinuzita etmoidală (în spatele ochilor).
- congestie nazală cu eliminarea secreţiilor prin partea posterioară a cavităţii nazale (la nivelul faringelui);
- presiune sau durere la nivelul unghiului intern al ochiului sau la nivelul regiunii nazale superioară;
- cefalee la nivelul regiunii temporale sau în jurul ochilor;
- simptomele de durere sau presiune se agraveaza la tuse, strănut, în poziţia culcat, fiind ameliorate de
poziţia cu capul ridicat.

Sinuzita maxilară (la nivelul oaselor obrajilor)


- durere la nivelul oaselor obrajilor, în jurul sau infraorbital sau la nivelul dentiţiei superioare;
- durere sau presiune uni sau bilateral;
- tumefactie, roseată sau senzaţie de tensiune la nivelul regiunii geniene (a obrajilor)
- simptomele de durere sau presiune sunt agravate în poziţie cu capul ridicat şi sunt ameliorate la înclinarea
capului; - hipersecreţie nazală sau secreţie nazală posterioară;- febra.

Sinuzita frontală (la nivelul regiunii frontale uni sau bilaterală)


- cefalee severă la nivelul regiunii frontale;- febră;
- durere agravată de înclinarea capului şi ameliorată în poziţia cu capul ridicat
- hipersecreîie nazală sau secreţie nazală posterioară.

Sinuzita sfenoidală (la nivelul regiunii posterioare oculare)


- cefalee profundă cu durere la nivelul regiunii superioare şi posterioare cefalice, de-a lungul regiunii
frontale şi la nivelul regiunii posterioare ocular; - febra;- durerea se agraveaza în poziţia culcat sau prin
aplecarea în fată; - diplopie (vedere dublă) sau dificultăţi de vedere în cazul în care apare presiune asupra
substanţei cerebrale; - hipersecreţie nazală sau secreţie nazală posterioară.

6
Tratament sinuzita acuta:
- antibioterapie 7-8 zile; AINS sau AIS, vasoconstrictoare nazale;
-antibiotice Amoxicilină, Penicilină, Eritromicină;
-antihistaminice; mucolitice; inhalaţii, aerosoli.
Sinuzita cronică:
Sinuzita etmoidală
- hipersecreţie nazală cronică, obstrucţie nazală şi usor disconfort de-a lungul punţii nazale;
- durere agravată în cursul zilei sau la purtarea ochelarilor;
- durere cronică şi respiraţie urât mirositoare;- de obicei apar recăderi la nivelul altor sinusuri.
Sinuzita maxilară
- disconfort sau presiune la nivelul regiunii posterioare ocular;
- durere cronică la nivelul dentiţiei;- durerea se agravează la frig, expunerea la alergeni sau infecţii
intercurente;
- disconfortul creşte în intensitate de-a lungul zilei, cu agravarea/apariţia tusei de-a lungul nopţii.
Sinuzita frontală
- cefalee persistentă usoară la nivelul regiunii frontale;
- istoric de traumatism sau afectare a regiunii sinusale.
Sinuzita sfenoidală - cefalee difuză usoară.
Tratament sinuzită cronică: - antibioterapie 10-14 zile în fazele de acutizare;
-puncţia sinusului (drenaj, lavaj, examen bacteriologic); - antibiotic;
-depistarea şi tratarea factorilor favorizanţi;
- tratament chirurgical clasic sau endoscopic.

Tr Tratament
https://www.scribd.com/doc/124709485/Curs-Orl-Rinita-Sinuzita-
Adenoiditahttps://www.scribd.com/doc/124709485/Curs-Orl-Rinita-Sinuzita-
Adenoiditahttps://www.scribd.com/doc/124709485/Curs-Orl-Rinita-Sinuzita-
AdenoiditaClasificare:
Clasificaite acute: -r. acuta banala-r. bacterianaice: -r. nespecificecific

S-ar putea să vă placă și