ORJELETUL

SINUZITA ACUTA SI CRONICA

Irina-Andra Bleotu
ANUL:II, GRUPA:B
 ORJELETUL

Ce este ulciorul

Orjeletul (denumirea populara este ulcior sau urcior) este o infectie a uneia
dintre glandele sebacee de la baza unei gene, la nivelul marginii palbebrale. Aceasta
infectie se poate dezvolta in interiorul (orjelet intern) sau in exteriorul (orjelet extern)
pleoapei, si poate aparea la orice varsta.
Pleoapa va fi usor dureroasa, sensibila, cu hiperemie si edem la locul infectiei
(o mica umflatura rosie) care in aproximativ 3 zile evolueaza spre o colectie
purulenta ce se sparge, dreneaza si se vindeca in medie intr-o saptamana.

Cauze

De obicei, etiologia este reprezentata de stafilococul auriu, care este deseori

prezent la nivelul tegumentelor. Si alti factori cum ar fi: lipsa unei igiene
corespunzatoare, transpiratia, frecarea pleoapelor, poluarea, produsele cosmetice
folosite incorect si excesiv, vechi si contaminate cu bacterii, pot favoriza aparitia
orjeletului.
Transmiterea se face prin contactul ochilor cu obiecte sau maini murdare,
folosirea acelorasi picaturi de ochi cu alte persoane bolnave, inotul in piscine
murdare, toate acestea pot constitui cai de transmitere a infectiei.

1
Simptome de orjelet

La nivelul pleoapei superioare sau inferioare poate aparea o umflatura care se

transforma intr-o colectie purulenta hiperemica cu punct galbui care poate supura.
In aproximativ 3 zile punctul (capul) cu puroi se sparge, puroiul se elimina si ca
urmare durerea si inflamatia scad. De multe ori, pacientii au ochii lacrimosi, senzatii
de presiune, durere, arsura locala sau uneori dureri in gat, secretii nazale, stare
generala proasta, febra.
Ulciorul extern se poate remite spontan, pe cand cel intern, care se formeaza
in interiorul pleoapei se poate resorbi sau se poate inchista necesitand interventie
chirurgicala pentru evacuarea sa.

Diagnostic

Daca urciorul nu se vindeca spontan sau prin tratamentul local uzual, se poate recolta
puroi de la nivelul leziunii si se pot face examene bacteriologice (incluziv
antibiograma). In felul acesta se pune diagnosticul exact si se poate ridica
tratamentul cel mai eficace.

Tratamentul ulciorului

In general, ulciorul se vindeca spontan in decurs de o saptamana sau printr-un

tratament ambulator ce consta in administrarea de unguente si picaturi cu antibiotice
(tobramicina, ciprofloxacina, gentamicina etc) si antiinflamatorii (steroidiene sau
nesteroidiene).
Se pot folosi si comprese calde si antiseptice de 2-3 ori pe zi, 3-4 zile, pentru
a grabi evacuarea puroiului. Daca infectia nu cedeaza sau daca apar complicatii, se
recurge la tratament cu antibiotice sistemice.
Daca un orjelet intern evolueaza (in ciuda tratamentului corect aplicat) intr-
un salazion, acesta va trebui incizat si drenat chirurgical. Dupa interventie este
necesara continuarea medicatiei locale (unguente si picaturi cu antibiotic si
antiinflamator).

2
 Esentiala este si igiena locala (cu apa calda amestecata cu sapun sau sampon
pentru bebelusi) sau folosirea produselor special destinate pleoapelor (solutii sau
servetele imbibate in solutii dezinfectante).
Este bine de stiut ca orjeletul nu trebuie niciodata stors, deoarece aceasta manevra
poate duce la aparitia unei complicatii mai grave (flegmon orbitar).

Complicatiile unui ulcior

Urciorul devine dureros, se mareste in dimensiuni sau continua sa dreneze

puroi, fara ameliorare in 3 zile. El poate recidiva sau poate aparea in mai multe locuri
pe pleoapa.
Asocierea cu o conjunctivita (infectia conjunctivita (infectia conjunctivei) sau
cheratita (infectia corneei). De asemenea este importanta tratarea blefaritei asociate,
care favorizeaza aparitia orjeletului.
Infectia se poate inchista (in special orjeletul intern) fiind necesara evacuarea lui
chirurgicala.
Infectia se poate extinde la nivelul pleoapei, sprancenei sau la tegumentele
fetei, fiind necesar tratament antibiotic general (mai ales la pacientii diabetici sau
imunodeprimati).

Prevenire
Cel mai important este ca pacientul sa mentina o igiena riguroasa a ochilor si
mainilor. Pe cat posibil trebuie evitate zonele intens poluate sau cu praf, sa se
inlocuiasca periodic cosmeticele, sa se foloseasca ochelari de soare pentru protectie
si sa se foloseasca lentilele de contac pana la vindecarea orjeletului.
Daca acesta recidiveaza frecvent, se poate institui un tratament de lunga durata
cu tetraciclina (doza zilnica orala de intretinere de 250 mg) pentru a realiza profilaxia
orjeletului. Unii specialisti recomanda si vaccinarea antistafilococica in scop
profilactic.

3
 SINUZITA ACUTA SI CRONICA

Descriere generala sinuzita

Sinuzita este o inflamare a sinusurilor paranazale, care poate sau nu poate fi

rezultatul unei infecții, de la probleme bacteriale, virale, alergice, imunitare sau ale
unor ciuperci. Noi clasificări ale sinuzitei se referă la rinosinuzită, o inflamare a
sinusurilor, dar și a nasului (rinită). Sunt câteva perechi de sinusuri paranazale,
incluzându-le pe cele frontale, maxilare, cele ale oaselor tâmplelor, precum și cele
ale oaselor ce susțin globul ocular. Sinuzita poate fi clasificată după locul în care
aceasta acționează:
Sinuzită maxilară - poate provoca dureri sau presiune in zona maxilarului
(obraz); durere de dinți, migrene
Sinuzită frontală - poate provoca dureri sau presiune in zona frontală a
sinusurilor (localizată după/deasupra ochilor), migrene
Sinuzită etmoidală - poate provoca dureri între/după zona ochilor, migrene
Sinuzită sfenoidală - poate provoca durere sau presiune după ochi, dar alteori
se manifestă prin senzațiile de amețeală
Recente studii ale sinuzitei indică faptul că aceasta apare ca o mare varietate
de boli care afectează tractul respirator și e deseori legată de astm. Toate formele de
sinuzită pot fi un rezultat sau o parte dintr-o inflamare a căii respiratorii, de aceea
alte simptome ale acesteia (spre exemplu, tusea) pot fi asociate cu sinuzita.
➢ Dupa durată
Sinuzita poate fi acută , sub-acută sau cronică.

4
 Sinuzita acuta = inflamarea mucoasei sinusale cu aparitia unei secretii
purulente cu durata pina la 3 saptamini.
Sinuzita subacuta = durata infectiei intre 3 saptamani si 3 luni.
Sinuzita cronica = mentinerea inflamatiei mucoasei sinusale si a unei
secretii muco-purulente mai mult de 3 luni.
Sinuzita poate sa afecteze doar un sinus ( cum ar fi sinuzita maxilara) - este
cea mai frecventa forma sau poate sa afecteze toate sinusurile = pansinuzita..
O alta clasificare a sinuzitei ar mai fi:
-bacteriana,
-virala,
-fungica,
- alergica

Durerea sinusurilor vs. migrena

Migrena/durerea facială (caracterizate din punctul de vedere al sinuzitei ca
fiind dureroase, constante și care afectează toată zona frontală sau zona sinusurilor)
este unul din simptomele sinuzitei acute sau cronice. Această durere este, de obicei,
localizată in zona sinusurilor și este înrăutățită când persoana respectivă se apleacă.
În timpul sinuzitei acute nasul secretă mucozități purulente (de obicei de culoare
verde și, cu sau fară sânge) și de asemenea, sunt prezente migrenele precum și
durerile dentare.

Migrena este un simptom obișnuit al sinuzitei, iar durerea sinusurilor poate fi

un diagnostic greșit al migrenei. Sinuzita acută poate provoca presiune asupra
cavității sinusurilor, dar aceasta este asociată de obicei cu durere, la palparea zonei
sinusurilor și mucozități nazale purulente și verzi. Studii recente au confirmat faptul
că durerile sinusurilor sunt migrene. Aceste confuzii apar deoarece migrena implică
activarea anumitor nervi care acționează asupra zonei sinusurilor, dar și meningelor.

Cauzele sinuzitei

Cea mai frecventa cauza este deviatia de sept nazal.

Alte cauze ar mai fi: rinita acuta purulenta (inflamarea si infectia mucoasei
intranazale), rinita cronica hipertrofica, polipoza nazala.

5
 Factori de risc: mediul toxic (pulberi, noxe), factori alergeni, frigul, aerul
conditionat.
Cai de transmitere: pe cale aeriana (prin tuse, stranut).

Simptome de sinuzita

Sinuzita acuta: rinoree purulenta ( secretie purulenta la nivelul foselor

nazale), obstructie nazala, durere intensa la nivelul ariilor de proiectie a sinusurilor
la nivelul fetei, febra, mici singerari nazale, hiposmie pina la anosmie ( scaderea
mirosului ).

Sinuzita cronica: secretie mucopurulenta intranazala cu durata mai mare de

3 luni, durere de intensitate mica, continua, senzatie de tensiune la nivelul ariilor de
proiectie a sinusurilor, obstructie nazala, hipoosmie, expectoratie matinala, tuse.

Investigatii radioimagistice si de laborator

- radiografie anterioara si posterioara de sinusuri;

- computer tomograf la nivelul sinusurilor anterioare si posterioare;
-endoscopie nazala;
- analize de laborator: hemoleucograma, VSH, CRP, FIBRINOGEN.

Diagnosticul de sinuzita

➢ Anamneza: durere la nivelul ariilor de proiectie a sinusurilor, secretie

mucopurulenta sau purulenta la nivelul foselor nazale, obstructie
nazala.
➢ Examenul clinic ORL: hipertrofia cornetelor nazale inferioare,
acoperite de secretii purulente si cruste sanghinolente, deviatie sept
nazal, cornete nazale hipertrofiate.
➢ Examen endoscopic: hipertrofia cornetelor nazale inferioare,
acoperite de secretii purulente si cruste sanghinolente, deviatie sept

6
 nazal, secretii purulente la nivelul meatului superior si mediu, cornete
nazale hipertrofiate.
➢ Examen imagistic (radiologic si computer tomografic): secretii la
nivelul sinusurilor, mucoasa sinusala inflamata, obstructia meaturilor.

Tratamentul pentru sinuzita

❖ medicamentos: antibiotic per os sau intravenos ( in cazurile grave) cel putin

10 zile, antiinflamatorii, mucolititice si secretolitice, antihistaminice;
❖ local: - toaleta foselor nazale, mese DNF, administrare de spray
vasoconstrictor;
❖ -punctie sinusala prin meatul inferior sau mediu cu drenarea secretiilor
purulente din sinusul maxilar;
❖ chirurgical: drenarea secretilor purulente din sinusuri, corectarea obstructiei
nazale (deviatia sept nazal, hipertrofia cornetelor nazale inferioare).

Evolutie, Complicatii, Profilaxie

Netrata sinuzita acuta poate evolua spre sinuzita subacuta si cronica.

Complicatii: faringoamigdalite acute recidivante, laringite acute recidivante,
traheobronsita prin drenarea secretiilor purulente in spatele nasului; puroiul din sinus
poate distruge peretii sinusali patrunzind in vecinatate ajungindu-se astfel la abces
orbito-ocular, abces cerebral, pareze ale nervilor cranieni ce inerveaza fata.
Profilaxie: Curatarea permanenta a nasului si rezolvarea din timp a
obstructiei nazale (deviatia septului nazal, hipertrofia cornetelor nazale inferioare).

Recomandari medicale

Curatarea nasului zilnic cu spray cu apa de mare; in cazul unei deviatii de sept
nazal sau a unei hipertrofii de cornet nazal inferior- corectarea chirurgicala.
Pacientul trebuie sa se adreseze medicului ORL.
Spray cu apa de mare si spray vasoconstrictor pentru nas.