Cauze şi factori de risc pentru

cancerul de col uterin

Virusul papiloma uman (HPV)

Aproape toate cazurile de cancer de col uterin apar la femeile care au fost
anterior infectate cu virusul papiloma uman (HPV). HPV este de fapt numele
unui grup de virusuri şi nu a unui singur virus. Există mai mult de 200 de
tipuri diferite.

HPV se răspândeşte în timpul actului sexual şi se consideră ca fiind frecvent

întâlnit.

Se estimează că 1 din 3 femei va contracta o infecţie cu HPV în doi ani de la

începerea unei vieţi sexuale regulate.

Anumite tipuri de HPV nu determină simptome depistabile, iar infecţia va

trece fără a necesita tratament.

Neoplazia cervicală intraepitelială (CIN)

De regulă, cancerul de col uterin se dezvoltă în mai mulţi ani. Înainte de

dezvoltarea cancerului, celulele colului uterin arată deseori schimbări,
cunoscute ca neoplazia cervicală intraepitelială (CIN). CIN este o afecţiune
pre-canceroasă. Afecţiunile pre-canceroase nu implică un risc imediat pentru
sănătate, însă în viitor acestea se pot dezvolta în cancer complet avansat. Cu
toate acestea, majoritatea femeilor care au CIN nu dezvoltă cancer de col
uterin.

Alţi factori de risc

Factorii de risc cunoscuţi includ:

 Fumatul – femeile care fumează prezintă un risc de două ori mai

mare de a face cancer de col uterin în comparaţie cu cele
nefumătoare; acest lucru se poate datora efectelor dăunătoare ale
substanţelor chimice din tutun asupra celulelor colului uterin.
 Sistemul imunitar slăbit – care poate fi rezultatul folosirii unor
anumite medicamente, cum ar fi medicamentele imuno-supresoase,
 care sunt folosite pentru a împiedica respingerea organelor donate,
sau ca rezultat al unei afecţiuni precum HIV/SIDA.
 Folosirea pilulelor contraceptive cu administrare orală timp de mai
mult de cinci ani – se consideră că femeile care folosesc astfel de
pilule prezintă un risc de două ori mai mare de a dezvolta cancer de
col uterin în comparaţie cu cele care nu folosesc astfel de pilule.
 Copiii (riscul este cu atât mai mare cu cât aveţi mai mulţi copii) –
femeile care au doi copii prezintă risc de două ori mai mare de a
dezvolta cancer de col uterin spre deosebire de femeile care nu au
deloc copii. Motivul pentru legătura dintre cancerul de col uterin şi
naştere este neclar. O teorie arată că modificările hormonale care au
loc în timpul sarcinii ar putea face colul uterin mult mai vulnerabil la
efectele HPV.

Simptomele cancerului de col uterin nu sunt întotdeauna evidente şi este

posibil să nu existe niciun semn de alarmă până când nu a ajuns la un
stadiu avansat. Din această cauză este foarte importantă testarea
periodică în vederea depistării anumitor leziuni potențial canceroase și
efectuarea cel puțin o dată pe an a testului Papanicolau.

Sângerare anormală

În cele mai multe cazuri, sângerarea vaginală este primul simptom vizibil al
cancerului de col uterin. De obicei, acesta apare după actul sexual.

Orice sângerare care apare în oricare alt moment, alta decât cea din perioada
menstruaţiei, este, de asemenea, considerată a fi anormală.

Alte simptome

Alte simptome ale cancerului de col uterin pot include:

 Durere în sau în jurul vaginului în timpul actului sexual;

 Secreţie vaginală cu miros neplăcut;
 Durere la momentul urinării.

Cancer de col uterin în stadiu avansat

În cazul în care cancerul se extinde de la nivelul colului uterin la ţesuturile şi

organele adiacente, acesta poate declanşa multe alte simptome, incluzând:

 Constipaţie;
  Prezenţa sângelui în urină (hematuria);
 Pierderea controlului asupra vezicii urinare (incontinenţă urinară);
 Dureri osoase;
 Umflarea unuia dintre picioare;
 Umflarea unuia sau a ambilor rinichi, care se pot deforma în urma
unei acumulări de urină şi care poate cauza dureri severe în regiunea
laterală sau a spatelui;
 Modificări ale obiceiurilor intestinale şi ale vezicii urinare;
 Pierderea apetitului;
 Scădere în greutate;
 Oboseală şi lipsă de energie.

Dacă există suspiciune de cancer de col uterin (de exemplu din cauza unei
sângerări vaginale anormale), medicul ginecolog va recomanda cel mai
probabil să vă testați pentru o boală cu transmitere sexuală.

Clamidioza este o infecţie bacteriană cu Chlamydia, care se transmite prin

contact sexual, fiind una dintre cele mai frecvente boli cu transmitere sexuală
din întreaga lume, pentru care femeile prezintă sângerare vaginală anormală.
Infecţia cu Chlamydia creşte riscul de infecţie cu HIV(virusul
imunodeficienţei umane), în cazul expunerii. De asememenea o mamă
infectată poate transmite infecţia copilului ei în timpul naşterii.

Testarea pentru chlamydia presupune prelevarea unei mici probe de la

nivelul colului uterin sau efectuarea unui test de urină.

Alte teste pentru a confirma diagnosticul de cancer de col uterin includ:

Colposcopia

Dacă aţi avut un rezultat anormal la testul de evaluare a colului uterin, sau
dacă simptomele dumneavoastră sugerează că aţi putea avea cancer de col
uterin, este posibil ca ginecologul să efectueze o colposcopie. Aceasta este o
examinare vaginală internă efectuată pentru a vedea dacă există anomalii la
nivelul colului uterin. Pe lângă examinarea colului uterin, este posibil ca
medicul ginecolog să recolteze o mică probă de ţesut pentru biopsie, astfel
încât aceasta să fie analizată la microscop pentru a vedea dacă există celule
canceroase. Colposcopia este o procedură neinvazivă, uşoară. Examinarea
durează aproximativ 10-15 minute şi poate cauza iritaţie vaginală şi senzaţie
de arsură pentru câteva minute. Recomandabil ar fi să vă programaţi
examinarea la o săptămână de la debutul menstruaţiei.
Conizaţia

Dacă medicul ginecolog nu poate vedea colul uterin în mod corespunzător

utilizând un colposcop, este posibil să fie nevoie să efectuaţi o conizaţie.
Conizația reprezintă o procedură chirurgicală minoră care se desfăşoară într-
un spital, de regulă folosind un anestezic local.

În timpul procedurii va fi prelevată o secţiune mică în formă conică sau

cilindrică de la nivelul colului uterin care va fi examinată ulterior la
microscop pentru a vedea dacă există celule canceroase. Este posibil ca în
urma acestei proceduri să experimentaţi sângerări vaginale timp de până la
patru săptămâni. De asemenea, este posibil să aveţi dureri asemănătoare cu
cele specifice perioadei de menstruaţie. Conizaţia este de obicei efectuată în
urma unui test Papanicolaou, a unei colposcopii şi, după caz, a unei biopsii
ţintite.

Testări suplimentare

Dacă rezultatele biopsiei sugerează că aveţi cancer de col uterin şi că există

riscul ca acesta să se fi răspândit, este posibil să aveţi nevoie să efectuaţi
teste suplimentare pentru a evalua cât de mult s-a extins cancerul. Aceste
teste pot include:

 O examinare a pelvisului desfăşurată sub anestezie generală – uterul,

vaginul, rectul şi vezica urinară vor fi verificate pentru prezenţa
cancerului.
 Analize de sânge – care pot fi folosite pentru a ajuta la evaluarea
statusului ficatului, rinichilor şi a măduvei osoase.
 Tomografia Computerizată (Scanare CT ) 3.2.– prin această metodă
se efectuează scanări interioare ale corpului, care, prin intermediul
unui computer sunt asamblate în imagini detaliate tridimensionale;
CT-ul este util pentru a localiza tumorile canceroase şi pentru a
verifica dacă celulele canceroase s-au răspândit.
 Imagistica prin Rezonanţă Magnetică (IRM) – acest tip de scanare
utilizează câmpuri magnetice puternice şi unde de radiofrecvenţă
pentru a produce imagini detaliate ale interiorului corpului; de
asemenea, această metodă poate fi folosită pentru a verifica extensia
cancerului.
 Radiografie pulmonară – aceasta va indica dacă a avut loc extensia
cancerului la nivelul plămânilor.
 Tomografia cu Emisie de Pozitroni (PET) – această metodă este
similară cu cea IRM, cu excepţia faptului că aceasta poate să arate şi
 cât de bine funcţionează diferite organe ale corpului; acest tip de
scanare poate fi folosit pentru a vedea în ce măsură pacientul
răspunde la tratament.

Stadializarea

Stadializarea reprezintă măsurarea gradului de extensie a cancerului. Cu cât

stadiul este mai mic, cu atât probabilitatea ca tratamentul să fie complet este
mai mare. Astfel, cancerul de col uterin se clasifică în 5 stadii:

 Stadiul zero (pre-cancer) – nu există celule canceroase la nivelul

colului uterin, însă există modificări biologice care ar putea declanşa
debutul cancerului în viitor; acest stadiu este numit neoplazie
cervicală intraepitelială (CIN).
 Stadiul I – cancerul este încă doar la nivelul colului uterin.
 Stadiul II – cancerul s-a extins în afara colului uterin până în
secţiunea superioară a vaginului sau în ţesutul adiacent.
 Stadiul III – cancerul s-a extins în secţiunea inferioară a vaginului
şi/sau în ţesutul pelvisului.
 Stadiul IV – cancerul s-a extins la nivelul intestinelor, vezicii urinare,
sau, în cazurile foarte avansate, la nivelul plămânilor.

Tratamentul cancerului de col

uterin
Persoanele cu cancer de col uterin ar trebui să beneficieze de îngrijire
din partea unei echipe multidisciplinare, o echipă de specialişti care
lucrează împreună pentru a oferi cel mai bun tratament. Toţi aceştia
formează Comisia Oncologică.

Tratamentele principale pentru cancerul de col uterin sunt:

 Intervenţia chirurgicală
 Radioterapia
 Chimioterapia

Comisia Oncologică recomandă un plan de tratament în funcţie de stadiul

cancerului de col uterin. Poate fi unul dintre tratamente sau o combinaţie a
acestora:
  Pentru stadiul zero al cancerului de col uterin (neoplazie cervicală
intraepitelială) – celulele anormale sunt îndepărtate, procedură care
poate fi efectuată prin diferite metode, inclusiv prin utilizarea unor
lasere pentru “a arde” celulele sau printr-un instrument care le
îndepărtează prin îngheţ.
 Pentru stadiul I incipient de cancer de col uterin – se utilizează
intervenţia chirurgicală prin care este înlăturat un segment sau
întregul uter.
 Pentru stadiul I avansat şi pentru stadiul II de cancer – se utilizează
intervenţia chirurgicală sau radioterapia; uneori, intervenţia
chirurgicală este urmată de o sesiune de radioterapie.
 Pentru stadiul III şi pentru stadiul IV incipient de cancer –
radioterapia se foloseşte în combinaţie cu chimioterapia.
 Pentru stadiul IV avansat de cancer – chimioterapia, radioterapia şi
posibil intervenţia chirurgicală sunt folosite pentru a oferi un
tratament paliativ.

Monitorizare

După finalizarea tratamentului şi după ce s-a îndepărtat tumora din corp, veţi
avea nevoie să veniţi la programări periodice pentru testări. De regulă,
acestea vor implica o examinare fizică a vaginului, şi – dacă e cazul – a
colului uterin.

Dacă examinarea depistează orice modificare cu potenţial suspect atunci este

posibil să se efectueze o biopsie suplimentară.

În aproximativ 1 din 5 cazuri, cancerul de col uterin poate recidiva. Acest

lucru se întâmplă de regulă în circa 18 luni după finalizarea unei sesiuni de
tratament.

Programările pentru monitorizare sunt destul de variate. De regulă sunt

recomandate la fiecare patru luni după finalizarea tratamentului pentru primii
doi ani şi apoi la fiecare şase până la 12 luni pentru încă trei ani.