Sunteți pe pagina 1din 9

Sinuzita

Sinuzitele sunt cel mai frecvent rezultatul infectiei virale, care determina inflamatia membranei mucoase ce captuseste interiorul foselor nazale: - membrana mucoasa se tumefiaza cand devine inflamata, blocand drenajul fluidului din sinusuri spre nas sau gat - mucusul si fluidul secretat in sinusuri, cauzeaza presiune si durere - bacteriile au un mediu propice de dezvoltare in sinusurile care nu se dreneaza corespunzator; infectia bacteriana a sinusurilor deseori determina mai mult inflamatie decat durere. In timp ce racelile declanseaza aceasta afectiune, orice factor care determina inflamatia membranei mucoase, poate duce la aparitia sinuzitei. Multe persoane cu rinite alergice (alergii nazale) prezinta cel mai probabil sinuzita cronica cu repetarea episoadelor de sinuzita acuta. Polipii nazali, corpii straini (in mod frecvent la copii), afectiunile structurale ale nasului, ca si deviatia de sept si alte boli, pot obstrua pasajul nazal, marind riscul dezvoltarii sinuzitelor. Infectiile fungice pot cauza, de asemenea, sinuzite. Acestea sunt mai frecvente la copiii cu sistem imun deficient. Sinuzitele fungice au tendinta spre cronicizare si sunt mai dificil de tratat decat cele bacteriene. Simptome Durerea si presiunea la nivelul fetei impreuna cu senzatia de nas infundat sau plin cu secretii, sunt simptomele cele mai comune. Se poate observa aparitia unor secretii nazale galbene sau verzui. Aplecarea sau miscarea capului deseori poate augmenta durerea faciala si presiunea. Localizarea durerii sau a sensibilitatii depinde de sinusul afectat: - durerea la nivelul obrajilor si a incisivilor este deseori cauzata de inflamatia sinusului maxilar - durerea la nivelul fruntii, deasupra sprancenelor, poate fi cauzata de inflamarea sinusului frontal

- durerea retrooculara (in spatele ochilor), in crestetul capului sau la nivelul ambelor tample, poate fi produsa de inflamatia sinusului sfenoidal - durerea in jurul orbitei sau retroocular este determinata de inflamatia sinusului etmoid. Alte simptome obisnuite ale sinuzitei cuprind: - cefaleea - secretii galbui sau verzui care se scurg din nas dinspre partea posterioara a gatului - halena (respiratie) urat mirositoare - tuse productive mucoasa - febra - dureri dentare - diminuarea sensibilitatii gustative sau olfactive. Sinuzita acuta (cu debut brusc) este in mod obisnuit cauzata de catre o infectie virala si deseori se dezvolta rapid. Dureaza de obiciei 4 saptamani sau mai putin, si simptomele incep sa dispara intr-o saptamana fara tratament. Sinuzita acuta produsa de infectia bacteriana este mai putin probabil sa se vindece de una singura si poate duce la aparitia sinuzitei cronice sau a complicatiilor in care infectia se raspandeste la distanta de sinusuri. Secretiile nazale care contin puroi si care se agraveaza dupa 5 zile sau persista mai mult de 10 zile, reprezinta un argument destul de solid pentru sinuzita acuta produsa de infectia bacteriana. Sinuzita cronica este in mod obisnuit cauzata de catre o infectie bacteriana sau fungica. Aceasta infectie poate fi dificil de tratat. Daca sinuzita cronica nu se vindeca dupa utilizarea a doua antibiotice diferite, se poate consulta medicul, in legatura cu necesitatea interventiei chirurgicale sau a testelor alergologice. Sinuzita cronica poate duce la aparitia modificarilor permanente ale membranei mucoase care captuseste sinusurile si predispune la sinuzite repetate. Simptomele sinuzitei la copii includ: tusea, secretii nazale care persista mai mult de 7-10 zile, cefaleee si durere la nivelul fetei. Multi copii mai mari de 2 ani, cu sinuzita cronica, pot sa prezinte alergii si otite (inflamatii ale urechilor) frecvente. Anumite vaccinuri, in mod particular vaccinul conjugat antipneumococcic (VCP) si vaccinul pentru Haemophilus influnzae tip b (Hib), pot ajuta in profilaxia otitelor si a sinuzitelor.

Alte afectiuni care au simptome similare cu sinuzitele cuprind alergiile, durerile dentare, racelile si alte infectii ale cailor aeriene superioare. Totusi, daca raceala recidiveaza sau se agraveaza dupa 7 zile, este mai probabila sinuzita decat raceala sau alte infectii de cai aeriene superioare. Mecanism fiziopatogenetic Exista doua tipuri de sinuzite: acuta (cu debut brusc) sau cronica (pe termen lung). Sinuzitele apar cel mai frecvent dupa o raceala sau o infectie virala. Majoritatea sinuzitelor se vindeca, dar uneori se dezvolta infectii bacteriene tumefierea, inflamarea si producerea de mucus cauzate de raceala, pot determina obstruarea pasajului nazal, ceea ce favorizeaza inmultirea bacteriilor. Sinuzitele acute, atat virale cat si bacteriene, pot deveni infectii cronice daca persista mai de 3-8 saptamani. Sinuzitele cronice pot determina modificari permanente ale membranei mucoasei care captuseste sinusurile. Ca rezultat al acestor remanieri, pacientul poate deveni mai predispus la sinuzite repetate, ceea ce ingreuneaza tratamentul. Complicatiile sinuzitelor (ca de exemplu infectia oaselor faciale denumita si osteomielita) sunt relative rare. Totusi, cand complicatiile apar, acestea pot fi amenintatoare de viata si deseori necesita tratament medical avansat sau tratament chirurgical. Factori de risc Riscul dezvoltarii sinuzitelor creste daca a fost prezenta recent o raceala, alta infectie virala sau bacteriana, sau o infectie de cai aeriene superioare. De asemenea, rinitele alergice cronice pot duce la aparitia sinuzitelor. Uneori un sept deviat, nasul rupt, tumori ca si polipii nazali favorizeaza sinuzitele. Afectiuni ale structurii nasului pot impiedica un drenaj corespunzator al mucusului din sinusuri in nas. Alti factori care cresc riscul aparitiei sinuzitelor cuprind fumatul, poluarea, utilizarea in exces a spray-urilor decongestionante, apa rece, schimbarile bruste de presiune (ca de exemplu in timpul zborului sau scufundarilor), inotul in apa contaminata. Suplimentar, folosirea presiunii pozitive continue a aerului (PPCA) pentru a trata apneea de somn, poate mari riscul sinuzitelor.

Consultul de specialitate Se apeleaza la consultul medical de specialitate daca simptomele sinuzitei nu se imbunatatesc dupa doua zile de tratament ambulator si daca sunt prezente simptome ca: - durere la nivelul fetei sau incisivilor - durere ce se extinde de la piramida nazala la pleoapele inferioare - cefalee care nu se amelioreaza dupa administrarea de acetaminophen (paracetamol) sau aspirina. Se adreseaza medicului de familie daca dupa 3 sau 4 zile de tratament ambulator mai sunt persista simptome ca si: - febra peste 101 F (38,3C) sau mai mare - secretii nazale care incep sa se reduca cantitativ si mai tarziu devin dense si decolorate (galbui sau verzui) - epistaxisuri repetate (sangerari nazale). Este, de asemenea, necesar consultul medical daca: - simptomele racelii persista mai mult de 10 zile sau se agraveaza dupa primele 7 zile - daca este prezenta o durere cronica usoara la nivelul fetei, care dureaza mai mult de o luna, care si-a modificat caracterul sau nu a fost evaluata de catre un medic. Expectativa vigilenta Perioada de expectativa vigilenta este potrivita daca sunt prezente simptome de debut ale unei sinuzite (ca de exemplu durere si presiune la nivelul capului insotite de senzatia de nas infundat si plin de secretii). O sinuzita in stadiul incipient poate fi tratata ambulatoriu daca starea de sanatate este buna. Daca apar simptome de sinuzita, se incepe tratamentul ambulatoriu prin consumul unor cantitati mari de fluide si efectuarea de aerosoli si se apeleaza la consultul medical cand este necesar. Medici specialisti recomandati Sinuzita poate fi diagnosticata de oricare dintre urmatorii medici specialisti: - medic de familie - medic pediatru - medic de medicina interna

- medic specialist O.R.L. Ar trebui consultat medicul specialist O.R.L. care poate efectua o mai buna examinare a pasajului nazal si a portiunii superioare a gatului. Adresarea catre un medic specialist O.R.L. este benefica pentru persoanele care prezinta polipi nazali sau alte afectiuni, care sunt susceptibile a cauza obstruarea cavitatii nazale. Diagnosticul si tratamentul chirurgical al sinuzitei cronice sau al complicatiilor acesteia pot fi realizate de catre medicul specialist O.R.L. Medicul specialist in boli infectioase ar trebui consultat cand sinuzita este cauzata de catre un agent patogen neobisnuit sau apare o complicatie mai rara (ca de exemplu infectia oaselor faciale). Un alergolog poate fii consultat cand alergiile sunt incriminate a fi cauza sau acestea contribuie la afectarea sinusurilor. Investigatii Diagnosticul sinuzitei este de obicei bazat pe anamneza si pe examenul obiectiv. O anamneza amanuntita a bolii, deseori poate fi mai folositoare pentru diagnostic decat examenul obiectiv al pacientului. Daca simptomele si semnele gasite sunt tipice pentru sinuzita, alte teste nu sunt necesare in mod obisnuit. Teste suplimentare pot fi efectuate daca: - diagnosticul nu este elucidat - tratamentul antibiotic a esuat in tratarea afectiunii - complicatiile (ca de exemplu osteomielita) sunt suspectate - tratamentul chirurgical este luat in considerare. Testele imagistice pot fi folosite cand simptomele sinuzitei persista sau sunt recurente in ciuda tratamentului sau cand se suspecteaza tumori sau alte leziuni proliferative ca si cauza a epistaxisurilor frecvente: - computer tomografia (CT) capului si gatului: furnizeaza imagini detaliate ale structurii sinusurilor; scanarea CT poate ajuta in evaluarea sinuzitei cronice si la identificarea complicatiilor susceptibile ale sinuzitei sau la excluderea altor boli; aceasta investigatie nu este folosita pentru diagnosticarea sinuzitei acute

- radiografia de sinus: poate fi efectuata pentru a confirma cazurile suspecte de sinuzita; o examinare Rx realizeaza o imagine a tesuturilor dense din interiorul corpului; totusi, o scanare CT furnizeaza informatii mai exacte. Uneori, alte investigatii pot fi efectuate de catre un medic specialist O.R.L. sau de catre un alergolog. Aceste investigatii cuprind: - examinarea endoscopica a sinusului (endoscopia nazala): endoscopia nazala utilizeaza un instrument cu sursa de lumina, numit endoscop, pentru a vizualiza structurile interioare ale nasului si cavitatile sinusurilor; endoscopia nazala este folosita pentru evaluarea sinuzitei cronice - o punctie aspirativa cu ac fin a continutului sinusurilor: care va fi urmata de o cultura obtinuta din secretiile nazale pentru a depista bacteria sau fungii care cauzeaza afectiunea - scanarea prin rezonanta magnetica (RMN): o examinare RMN trebuie efectuata daca exista motive sa se suspecteze ca infectia s-a raspandit la distanta de sinusuri; poate fi utila pentru decelarea formatiunilor sau tumorilor din interiorul foselor nazale sau a sinusurilor. Tratament Generalitati Sinuzita este tratata medicamentos si prin masuri de ingrijire la domiciliu, ca de exemplu aerosolii (inhalatiile). Obiectivele tratamentului sinuzitei sunt: - imbunatatirea drenajului mucusului, care reduce tumefierea de la nivelul sinusurilor - combaterea durerii si presiunii - eradicarea oricarei infectii - prevenirea formarii cicatricilor, evitarea lezarii permanente a tesutului ce captuseste nasul si sinusurile. Medicamentele trebuie utilizate pentru a trata sinuzitele, in special cand cauza este infectia bacteriana. Tratamentul medicamentos se instituie pe perioade diferite: poate fi mai scurt, de 3 zile sau mai lung, pentru cateva saptamani sau mai mult. Medicamentele folosite cel mai des pentru a trata sinuzita cuprind o combinatie de: - antibiotice ca de exemplu amoxicilina, va distruge bacteria - decongestionante ca si pseudoefedrina hidroclorida, diminueaza inflamatia membranei mucoase nazale

- analgetice ca si aspirina, acetaminophen sau ibuprofen, pentru a combate durerea - corticosteroizii ca si dipropionatul de beclometazona sau prednisonul, care reduc inflamatia la nivelul foselor nazale; aceste medicamente pot fi folosite si sub forma de spray nazal inhalant - mucoliticele, ca de exemplu guaifenesinul, care dilueaza mucusul. Antibioticele administrate pe cale inhalatorie reprezinta o alternativa noua de tratament pentru sinuzita cronica. Studiile initiale au evidentiat ca, deoarece antibioticele inhalate vin in contact direct cu membrana mucoasa, acestea pot fi mai eficiente in cazul esuarii altor forme de tratament. Este posibila dezvoltarea "dublei imbolnaviri" in timpul tratamentului formei acute sau cronice a sinuzitei. La inceput simptomele se amelioreaza dupa tratamentul antibiotic si cel din ambulator, dar mai tarziu simptomele se agraveaza si poate fi necesar un tratament suplimentar. Tratamentul sinuzitei acute Sinuzita acuta (pe termen scurt) de obicei persista mai putin de 3 saptamani. Pana la 2/3 dintre persoanele cu sinuzita acuta, afectiunea se amelioreaza fara tratament antibiotic. Sinuzita acuta este cel mai frecvent determinata de infectii virale care nu raspund la antibiotice. Antibioticele pot cauza efecte adverse suparatoare (ca si diaree sau dureri epigastrice) si uneori contribuie la dezvoltarea rezistentei bacteriilor fata de antibiotice. Consultarea medicului specialist va ajuta in hotararea de a lua sau nu antibiotice in cazul sinuzitei acute. Dupa un episod sau doua de sinuzita, pacientul va fi capabil sa recunoasca simptomele incipiente ale sinuzitei. Folosirea aerosolilor (inhalatiilor) pentru a combate congestia nazala la primele semne de sinuzita, va ameliora simptomele si va preveni nevoia utilizarii antibioticelor. Majoritatea persoanelor se recupereaza complet, cand trateaza cu antibiotice sinuzita acuta care este cauzata de infectia bacteriana. Tratamentul antibiotic se administreaza in mod normal timp de 5-10 zile. Cand este prescris un tratament antibiotic, trebuie sa se administreze in intregime, chiar daca pacientul se simte mai bine. Este importanta intotdeauna administrarea antibioticului conform indicatiilor medicului, altfel infectia poate sa nu dispara complet.

Daca simptomele se agraveaza in timpul tratamentului antibiotic, se apeleaza la medicul de familie. Tratamentul antibiotic nu vindeca sinuzita in 5-10% din cazuri. Daca sinuzita a persistat pentru o mai lunga perioada de timp, pot trece saptamani sau luni pana ce membrana mucoasa ce captuseste fosele nazale si sinusurile, se reface complet, anumite simptome persistand dupa ce bacteria a fost eliminata. In acest timp, exista un risc crescut ca infectia sa recidiveze si tratamentul antibiotic este necesar pentru mai mult timp. Decongestionantele si mucoliticele (medicamente care dilueaza mucusul) pot fi folosite de asemenea. Tratamentul sinuzitei cronice Sinuzitele care dureaza mai mult de 3-8 saptamani se numesc sinuzite cronice. Acestea sunt mai dificil de tratat si raspund mai incet la tratamentul antibiotic decat sinuzitele acute. Terapia cu antibiotice este in mod obisnuit recomandata sinuzitelor cronice si necesita o durata de 3-4 saptamani de tratament. Poate fi necesara incercarea mai multor antibiotice. Spray nazal pe baza de corticosteroizi poate fi folosit in timpul tratamentului, pentru a diminua inflamatia si tumefactia membranei mucoase. La anumite persoane, sinuzitele pot fi cauzate de catre fungi sau alte bacterii care nu sunt in mod obisnuit asociate sinuzitelor. Persoanele cu sistem imun deficitar (de exemplu persoanele cu cancer sau diabet) prezinta risc pentru aceste infectii neobisnuite, in acest grup fiind incluse si persoanele care folosesc corticosteroizi pe cale orala sau inhalatorie (ca de exemplu prednison). Sinuzitele fungice care sunt incriminate in numeroase cazuri de sinuzite cronice, nu raspund la tratamentul antibiotic fiind necesar un tratament antifungic, cu corticosteroizi sau tratament chirurgical. Tratamentul chirurgical poate fi necesar daca s-au administrat antibiotice pentru o lunga perioada de timp si simptomele inca persista, sau cand complicatiile (ca si infectia oaselor fetei) sunt iminente. De retinut! Sinuzitele pot fi dificil de tratat, deoarece frecvent dau simptome asemanatoare racelii sau altor afectiuni virale, mai ales in perioada de debut. Poate fi destul de dificil de diagnosticat sinuzita la copii. Daca un copil sau adult prezinta sinuzite frecvente, este

recomandat sa se invete recunoasterea precoce a simptomelor si sa se inceapa tratamentul imediat. Simptomele sinuzitelor cronice sunt deseori vagi si pot sa nu raspunda bine la tratament. Este nevoie de timp si rabdare pentru gasirea unui tratament de succes.