Sunteți pe pagina 1din 6

Metale Grele (Aluminiu)

Caracteristici generale
Aluminiul este un element chimic, notat cu simbolul Al. Numrul atomic al aluminiului are valoarea 13, iar masa atomic este 26.97. Este un element chimic comun, ocupnd poziia a treia, dup oxigen si siliciu, ca rspndire terestr, existnd n procent de 7.4%. Compusii aluminiului constituie 8.13% din scoarta terestr, fiind ntlniti n substantele minerale, precum si n lumea vegetal si animal. n stare natural este ntlnit sub forma mineralelor, dintre care amintim silicatii, silicoaluminatii (feldspat, mic, argile), criolitul (fluoaluminat de sodiu), bauxita, corindonul. Dup fier, acesta a devenit metalul cu cea mai larg ntrebuintare. Aluminiul a fost remarcat pentru faptul c este un metal usor, cu o densitate de 2.7 g/cm3. Aceasta calitate l face s fie utilizat n cantitti mari n industria naval si aeronautic. Capacitatea mare de reflexie este folosit n construirea oglinzilor metalice. Este un bun conductor electric si termic, fiind folosit n industria electrochimic sub form de srm, nlocuind conductoarele electrice din cupru, care sunt mai scumpe. Este un metal ductil si maleabil, fiind posibil obtinerea unei foite subtiri de 0.005 mm grosime. Totodat, aceast proprietate este utilizat n industria alimentar, aluminiul fiind folosit la ambalarea produselor alimentare sau n industria farmaceutic. O alt proprietate important a acestui metal este rezisten a la coroziune, care se datoreaz formrii unui strat protector de oxid. Rezist la actiunea chimic a acidului azotic diluat sau concentrat, iar acest lucru se reflect n fabricarea canistrelor transportoare de acid azotic din aluminiu. [1] Proprietile fizice: metal solid alb argintiu, cu o densitate sczut de 2,7-10 3 kg/m3 i se topete la 660 C; este bun conductor de cldur i electricitate; este un metal moale, maleabil i ductil; se dizolv n topitura altor metale, formnd aliaje uoare duraluminiul, cel mai cunoscut aliaj, format prin alierea aluminiului cu cupru, siliciu, magneziu i mangan, are o densitate mai mic i o duritate mai mare dect aluminiul. Proprietile chimice: se combin cu nemetale, acizi i sruri i formeaz sruri; prin reaciile aluminiului cu apa, cu oxizii metalici sau cu oxizii nemetalici se obine oxidul de aluminiu. Utilizrile aluminiului: cabluri de nalt tensiune; cisterne cu acid azotic; oglinzi pentru telescoape; tuburi; vase de buctrie, aliaje uoare, etc. [2]

Cum ajunge in alimente aluminiul?


Aluminiul din alimente Aluminiul este prezent in mod natural in numeroase alimente, dar in general se afla in cantitati mici. Ceaiurile, de exemplu, acumuleaza mari cantitati de aluminiu care pot fi eliberate prin frunzele lor in infuzii. [3] Aluminiul este introdus in organism in mod principal prin dieta. Aportul cel mai semnificativ provine din paine, paste si in general din derivate de cereale, pentru ca sunt consumate din belsug in fiecare zi. Bogate in aluminiu sunt si unele legume ( ciuperci, spanac, laptuca), bauturi (ceai si cacao) si unele produse in praf pentru copii. Chiar si unele medicamente (antiacide si antidiareici) contin aluminiu. [4] El poate fi de asemenea introdus in hrana, chiar din cea care se gaseste in caserole, la ustensilele pentru gatit si in ambalaje, dar s-a demonstrat ca aceasta este o cantitate neglijabila. [3] Pe ct este de nociv, pe att este de prezent n casa noastr: n alimente, n staniolul n care mpachetm sandviciurile, n vasele de gtit i tacmuri, n antiperspirante. i apa conine aluminiu, dar sub form de sruri, fiind singura situaie cnd nu este nociv. [5] Anumite alimente, ca produsele lactate, grauntele si produsele cerealiere, deserturile si bauturile pot avea niveluri mai ridicate de aluminiu decit cele normale datorita utilizarii aditivilor alimentari care contin compusi ai aluminiului (de exemplu: fosfat de aluminiu si sodiu). Folosirea acestor aditivi este controlata pentru a se evita utilizarea lor in cantitati excesive. [4] Contaminarea cu aluminiu se poate face daca alimentele sunt ncalzite la microunde, prin contactul cu un lichid foarte cald sau cu mncare acida (mncaruri grase, brnzeturi, lactate, dulciuri etc.). [6] Aportul zilnic de aluminiu provenit din alimente se ridica in jur de 8 miligrame pentru un adult, anumite estimari indicind totusi niveluri mai ridicate. In ansamblu, aproape 95 la suta din aportul normal pentru un adult de aluminiu provine din alimente. Pentru un bebelus, aportul zilnic de aluminiu se ridica la 1 miligram. [3] Apa potabila contine aluminiu Cea mai mare parte a uzinelor de tratare a apei de suprafata din Canada, de pilda, utilizeaza sulfat de aluminiu pentru a elimina microorganismele nocive si alte particule pe care le contin si care pot fi usor distruse prin sedimentare si filtrare. Acest procedeu creste de asemenea materia organica prezenta in mod natural in apa, ceea ce reduce formarea nonproduselor de dezinfectare. Acestea rezulta din reactia dintre produsele chimice folosite pentru dezinfectare (de exemplu: clorul) si materia organica prezenta in apa, este posibil totusi ca acestea sa fie o cauza a aparitei cancerului. Pentru ca sulfatul de aluminiu folosit in tratarea apei este eliminat in mare parte printr-un stadiu mai avansat al procedeului, concentratia de aluminiu a apei tratate este un pic mai ridicat decit in cea netratata. Deci, aportul zilnic de aluminiu din apa potabila nu depaseste 5 la suta din aportul cotidian total al unui adult. Aportul real poate varia mult dintr-un colt al altuia al unei tari in functie de calitatea apei (prezenta naturala a aluminiului in apa), procedeul de tratare folosit si eficacitatea operatiei uzinei de tratare. Se crede in general ca aluminiul de origine naturala provenit din apa netratata se afla intr-o forma care nu este usor asimilata de organism si nu provoaca efecte negative asupra sanatatii. In timpul procesului de tratare cu sulfat de aluminiu, aluminiul este transformat intr-o forma care poate fi usor asimilata.

Cantitatea de aluminiu din apa imbuteliata si cea de la robinet variaza. In anumite tipuri de apa imbuteliata se poate gasi aluminiu pentru ca el este prezent in sursa de apa. Anumiti producatori de apa imbuteliata utilizeaza apa de la robinet, cu sau fara tratamente suplimentare; daca aluminiul se gaseste in apa de la robinet se intilneste si in cea imbuteliata. [3]

Partea de metabolism
Daca este adevarat ca mare parte din aportul zinic de aluminiu provine din alimente, doar un procent mic - de obicei mai putin de 1 la suta - este absorbit de organismul nostru. Absorbtia depinde de mai multi factori, dintre care tipul compusilor ai aluminiului, compozitia alimentului, virsta si gradul de sanatate al persoanei in cauza. Aluminiul din apa potabila este mai bine absorbit de organism (adica, mai bine biodisponibil) ca aluminiul care se afla in alimente, chiar daca in primul caz se gaseste o mica cantitate din aportul total cotidian. Ceea ce inseamna ca apa poate fi o sursa mai importanta de aluminiu ca hrana. [3] Dupa absorbtie, aluminiul se distribuie in toate tesuturile animale sau umane, acumulandu-se in unele dintre acestea, in mod particular in oase. Principalul transportor al ionilor de aluminiu in plasma este proteina ce leaga fierul, transferina. Aluminiul poate penetra in creier si sa ajunga la placenta si la fat. Aluminiul poate persista pentru o lunga perioada de timp in diferite organe ,inainte de a fi eliminat cu urina. Desi la nivele crescute de expunere, anumiti compusi ai aluminiului pot, in vitro si in vivo, altera ADN-ul prin mecanisme indirecte, grupul de experti a considerat improbabil ca aceasta sa fie relevant pentru persoanele expuse la aluminiu prin alimentatie. Aluminiul a demonstrat a avea efecte neurotoxice in pacientii dializati si din aceasta cauza expusi pe cale parenterala in mod cronic la concentratii crescute de aluminiu. A fost sugerat ca aluminiul este implicat in etiologia bolii Alzheimer si ca este asociat cu alte boli degenerative care ataca omul. Aceste ipoteze raman insa controversate. [4] Encefalopatia persoanelor aflate sub dializa Pacientii care sufera de maladii renale si primesc tratamente de dializa regulat si care, in consecinta, pot fi expuse la niveluri crescute de aluminiu in lichidele pentru dializa si medicamente pot sa manifeste encefalopatie, o forma de dementa caracterizata de tremurari, convulsii, psihoza si alte schimbari la nivelul vorbirii si al comportamentului. Cea mai mare parte a expertilor sunt de parere ca nivelurile ridicate de aluminiu ale lichidelor pentru dializa si medicamentele sunt cauzele dementei, iar controlul nivelurilor diminueaza considerabil incidentele acestei boli. Maladia Alzheimer In Canada, de exemplu, maladia Alzheimer este cea mai frecventa dementa degenerativa primara si o cauza importanta a decesurilor. Primele simptome care se recunosc la aceasta boala, si care indica inceputul unei deteriorari mintale progresive, sint pierderile de memorie, dezorientarea si depresia. Cercetatorii au studiat diverse teorii pentru a determina cauzele aparitiei maladiei. Aceste teorii tin cont de factorii genetici, de proteinele anormale, de agentii infectiosi, de

agentii din mediul inconjurator precum aluminiul, de alte metale si solventi si de modificarile metabolice. Exista din ce in ce mai multe dovezi care indica interactiunea dintre o predispozitie genetica si imbatrinirea, de exemplu, si seria de evenimente declansatoare ale bolii. O cauza posibila a maladiei Alzheimer S-a indicat ca expunerea la aluminiu este o cauza posibila a maladiei Alzheimer, deoarece celulele creierului pacientilor suferinzi de aceasta boala pot contine de 10 pina la 30 de ori mai mult aluminiu decit media. Totusi, nu a fost stabilit daca acumularea de aluminiu este cauza sau rezultatul bolii. Mai multe studii asupra oamenilor au indicat un risc usor crescut al maladiei sau al dementei conexe in colectivitatea in care apa potabila contine puternice concentratii de aluminiu. Din contra, alte studii nu au demonstrat nici o asociere intre prezenta aluminiului in apa potabila si aparitia dementei. Mai mult, animalelor de laborator pe care le-au expus la aluminiu cercetatorii nu le-au putut provoca prin aceasta schimbari in creier de tipul maladiei mai sus mentionate si nici nu au putut explica absenta modificarilor de tip Alzheimer in creierele pacientilor suferind de encefalopatie. Alte studii au aratat inexistenta sau existenta unei mici acumulari de aluminiu in tesutul cerebral al pacientilor care sufera de acest tip de boala. Dupa ce au evaluat toate datele, expertii au ajuns la concluzia ca, chiar daca nu este posibilitatea demonstrarii unei legaturi directe intre boala si puternicele concentratii de aluminiu din apa potabila, posibilitatea nu poate fi exclusa mai ales in cazul persoanelor virstnice. Maladiile Lou Gehrig si Parkinson Aluminiul s-a asociat si altor boli serioase care afecteaza sistemul nervos, precum maladiile Lou Gehrig si Parkinson. Ca si in cazul maladiei Alzheimer, existenta unei asocieri, chiar daca aceasta s-a facut, nu este cunoscuta. O probabilitate crescuta a maladiilor este realizata la populatia indigena din Guam si Noua Zeelanda, sugerind o corelare intre aceste boli si conditiile mediului care exista, mai ales nivelurile mari de aluminiu si cele mici de calciu si magneziu intilnite in sol si in alimente. La fel cum se intimpla si in cazul maladiei Alzheimer, unde persoanele bolnave au un grad ridicat de aluminiu in anumite portiuni ale creierului, chiar daca nu a fost demonstrat faptul ca prezenta lui provoaca aparitia maladiei. Trebuie indreptata atentia asupra altor posibili factori ai declansarii bolii, cum ar fi regimul alimentar al populatiei din Guam si factorii genetici, mai ales cei care nu privesc mediul. [3] Maladia Lou Gehrig - Scleroza laterala amiotrofica, cunoscuta si ca boala Lou Gehrig, se caracterizeaza printr-o pierdere (reducere) progresiva a anumitor celule nervoase ale creierului si maduvei spinarii denumite neuroni motori. Neuronii motori comanda muschii voluntari, muschi care fac posibila miscarea. ALS este o boala progresiva, invalidanta, fatala. Mersul, vorbitul, mancatul, inghititul si alte functii fundamentale devin mai dificile cu timpul. Aceste afectiuni pot cauza diferite lezari, boli si alte complicatii. [7] Parkinson - Boala Parkinson este o boal degenerativ ce survine n urma distrugerii lente si progresive a neuronilor. ntruct zona afectat joac un rol important n controlul miscrilor, pacientii prezint gesturi rigide, sacadate si incontrolabile, tremur si instabilitate postural. [8]

Alte afectiuni cu aceeasi cauza Absorbtia mare de aluminiu poate provoca anemie, osteomalacie (oasele moi sau sfarimicioase, din cauza tulburarilor profunde in metabolismul fosforului si al calciului din masa osoasa), infarcturi. Cantitatea de aluminiu folosita in ustensilele de bucatarie si foliile din aluminiu utilizate in alimentatie este in general neglijabila. Fabricantii nu gasesc aditivi alimentari convenabili, avind aceleasi efecte tehnice, pentru a inlocui aditivii care contin aluminiu. Pina la ora actuala, nici un studiu nu a demonstrat ca medicamentele pe baza de aluminiu ingurgitate ar produce efecte nefavorabile. [3]

Moduri de prevenire , de evitare a ingerarii elementului


Trebuie s renuntam la gtitul cu folie de staniol care, credem noi, face mncarea mai gustoas. n realitate, ne putem pricopsi cu boli grave. Iat de ce: Ionii de aluminiu pot ajunge n alimente i, o dat ingerai, au un efect toxic, n special asupra creierului. n top se afl afeciunile neurovegetative (Alzheimer, Parkinson), anemie, afeciuni pulmonare. n plus, mpiedic absorbia calciului, crescnd astfel riscul de osteoporoz sau alte boli ale oaselor. Pentru a prentmpina apariia acestor afeciuni, scpai rapid de toate ustensilele i recipientele de aluminiu din buctrie, renunai la a mai gti n folie de aluminiu, nu mai cumprai bere i rcoritoare la cutie. Cercetai eticheta produselor i avei grij s nu apar fosfatul de aluminiu. [5] Este recomandat ca vasele (tigaile) de teflon, sticla sau yena, cele de fonta, sa fie achizitionate de la producatori consacrati. Nu utilizati vesela din aluminiu deoarece se poate elibera aluminiu elementar, neurotoxic. Deasemenea, vasele din alama sau cupru nu sunt indicate putand ceda alimentelor saruri foarte toxice. [9] Colorant argintiu artificial, mineral. Este permisa utilizarea aluminiului doar pentru decorarea unor produse de cofetarie. Persoanele bolnave de rinichi pot acumula aluminiul. Este neurotoxic fiind asociat si cu osteoporoza. [10]

Bibliografie
[1] http://ro.wikipedia.org/wiki/Aluminiu [2] http://www.cursuri-online.info/notite/28/aluminiul.html [3] http://www.nutritie-sanatoasa.ro/articol/847/Mure/994/Aluminiul-si-efectele-lui--asupra-organismului-uman [4] http://www.scribd.com/doc/25896119/Aluminiul-Riscul-Pentru-Sanatate [5] http://www.libertatea.ro/detalii/articol/aluminiu-alimente-cancerigen-353983.html [6] http://www.amfms.ro/din_presa/5460.html [7] http://www.sfatulmedicului.ro/Boala-Alzheimer-si-alte-boli-degenerative/sclerozalaterala-amiotrofica-boala-charcot-sau-boala-lou-gehrig_344 [8] http://ro.wikipedia.org/wiki/Boala_Parkinson [9] http://www.pisicel.ro/2011/01/haideti-sa-mancam-sanatos/ [10] http://www.controleuri.ro/euri-detalii/e173-aluminiu-1006.html