Criza de astm bronsic

Criza de astm bronsic este manifestarea clinica a astmului bronsic si se caracterizează prin
dispnee paroxistica expiratorie provocata de spasm, edem si hipersecretie bronsica.

Astmul bronsic este un sindrom de hiperreactivitate bronsica determinat de stimuli si substante

diferite, la un pacient cu sensibilitate sau predispozitie particulara si poate avea doua forme: astm
bronsic alergic si astm bronsic nonalergic.

Factorii etiologici alergici, sau alergenii, cei mai intalniti sunt: praful de casa, polenul,
pulberile, parul de animale, alergenii alimentari (albus de ou, lapte, peste, capsuni) unele
medicamente (peniciline, analgetice), detergenti, coloranti.

Factori etiologici nealergici care intervin in declansarea astmului cei mai importanti sunt factorii
infectiosi cu diferite localizari respiratorii: sinuzite, angine cronice, infectii pulmonare virale si
microbiene, tuberculoza pulmonara prin componenta alergica, infectii ale cailor aeriene
superioare,etc.

La factorii alergici si nealergici amintiti se adauga cauze determinante secundare sau

favorizante, care pot declansa sau favoriza aparitia crizei de astm bronsic. Acestea cuprind:

- terenul pacientului reprezentat de varsta (astmul bronsic poate aparea la orice varsta), sexul
pacientului ( apare mai ales la barbati, 60% din cazuri), genetica (are caracter ereditar in 40-50% din
cazuri), profesia (inhalare de fum, gaze toxice);

- dezechilibre neurovegetative ( spasm al musculaturii netede si hipersecretie bronsica), factori

neuropsihici (emotii, stari conflictuale, hipersensibilitate individuala), factori hormonali,
suprasolicitare la efort;

- factori fizici, chimici, meteorologici si climaterici ( umiditate, temperatura, trecerea brusca de la

aer cald la aer rece, presiunea atmosferica).

Manifestari, semne si simptome

Simptomele care anunță o criză de astm sunt: strănut, cefalee, lăcrimare, tuse seacă iritativă.

1
 Criza de astm bronsic propriu-zisa se declanseaza brusc, mai ales noaptea în a doua jumătate sau
dimineața devreme. Criza de astm bronsic se caracterizeaza prin urmatoarele:

-pacientul se trezeste cu o mare sete de aer, anxietate, senzatie de presiune in torace, congestie
nazala, accese de tuse, se ridica in pozitie sezanda (ortopnee) cu capul inclinat spre spate si sprijinit in
maini sau se ridica in picioare sprijinindu-si bratele de masa sau spatarul scaunului.

-dispneea este de tip expirator prelungit: brahipnee (respiratie scurta, sacadata), expir fortat,
zgomotos, respiratie suieratoare (wheezing).

-toracele este imobil, globulos, coastele orizontalizate, spatii intercostale marite, hipersonoritate la
percutie, la auscultatie raluri bronsice sibilante si ronflante.

- jugulare turgescente

-Tegumentele sunt palid cianotice acoperite cu transpiratii reci.

-Faciesul exprima teama, sete de aer manifestatate prin gura intredeschisa si exoftalmie.

Criza dureaza intre 15 minute si 3 ore, se termina relativ brusc. La sfârșitul crizei tusea devine
productiva, expectoratia este albă, vâscoasă, perlată.

Forma agravată a crizei de astm bronșic este starea de rău astmatic care se manifestă cu:

-dispnee cu polipnee superficială

-Aspect de ” torace blocat” în expir

-Raluri bronșice absente

-semne de insuficiență respiratorie acută: hipoxemie, hipercapnie

-tegumete reci, tahicardie extremă, aritmii, TA în scădere

- risc de coma hipercapnică.

2
 Examinarile complementare in criza de astm bronsic constau in:

- Examen radiologic pulmonar – arata retentie de aer intraalveolar, hipertransparenta pulmonara

- Examenul sputei
- Explorare functionala respiratorie
- Hemoleucograma, coagulogramă, biochimie
- Electrocardiograma
- gazometrie sanguina
- Teste cutanate alergologice intre crize, niciodata pe perioada corticoterapiei.

Atitudini si interventii

Conduita practică în criza ușoară sau moderată, fără insuficiență respiratorie, cuprinde:
- verificarea stării de conștiență
- eliminarea factorului declanșator dacă este unul alergic
- liniștirea pacientului
- asigurarea poziției șezânde care favorizează respirația
- oxigenoterapie cu debit de 5-6 l / min
- verificarea funcțiilor vitale
- abord venos pentru administrarea de soluții perfuzabile și a medicației recomandate.
- administrare de bronhodilatatoare cu durată scurtă de acțiune: spray 1-2 pufuri, aerosoli prin
nebulizare sau parenteral, repetabilă la 6-8 ore până la dispariția crizei.

În criza severă de astm bronșic (cu insuficiență respiratorie) internarea este obligatorie. Conduita
terapeutică cuprinde:

-poziție semișezândă, calmarea pacientului, administrarea de oxigen pe sondă nazală sau mască debit
de 5-6-8 l/min. În caz de modificare a gazometriei se recurge la ventilație noninvazivă.

-perfuzie continua cu glucoză 5%, ser fiziologic

-bronhodilatatoare parenteral ( salbutamol, aminofilină)

-corticoterapie parenterală: prednison, HHC

3
-antibioterapie parenteral

-corectarea cauzelor favorizante sau declanșatoare

-monitorizare continua

-IOT și ventilație mecanică dacă există indicație

Indiferent de starea pacientului se asigura masuri igienico-dietetice privind toaleta pacientului,

salon curat, aerisit, hidratare si alimentare orala sau parenterala. Pacientul va fi mereu linistit pe cat
posibil, pentru a evita sedarea acestuia.

Pacientul se supravegheaza continuu pentru a evalua rezultatul ingrijirilor si a observa

eventualele semne ale complicatiilor si agravarea: semne de hipoxie, epuizare musculara brutala
( care constituie factor de mortalitate in astm), tahicardie, modificarea a starii de constienta. Functiile
vitale se măsoară la 15 minute: FR, TA, puls, diureză, SpO2.