CARACOTI MIHAELA – 2A

NURSING – DERMATOVENEROLOGIE
Socul Anafilactic

Alergodermia: Socul Anafilactic

Anafilaxia este un raspuns al anticorpilor inumoglobulinici la un numar mare de alergeni.

Raspunsul este brusc, aparand in secunde sau minute de la contactul cu un alergen. Socul anafilactic
este un exemplu de reactie de hipersensibilitate.

Cercetarile au demonstrat ca prevalenta socului anafilactic este de 50-2000 de episoade din

100.000 de persoane sau 0,05 - 2.0%. De asemenea, s-a constatat ca aproximativ 1 din 3,500 de
pacienti a avut un episod de soc anafilactic in timpul desafsurarii studiului (anii 1993-2004). Dintre
aceste cazuri de anafilaxie, un milion sunt cauzate de veninul animalelor si 0,4 milioane, alunelor.

Cand corpul intra intr-un soc anafilactic, tensiunea arteriala scade imediat, iar caile respiratorii se
ingusteaza, eventual blocand respiratia normala.

Aceasta conditie este periculoasa. Daca nu este tratata imediat, poate duce la complicatii grave si
chiar poate fi fatala.

Anafilaxia sau reactia anafilactica este o reactie sistemica acuta cauzata de eliberarea de mediatori
din mastocite si bazofile. Pentru a fi considerata o reactie anafilactica si nu doar o alergie, este
necesara implicarea mai multor organe:

 pielea
 tractul respirator
 tractul digestiv
 sistemul cardiovascular.

Reactia anafilactica se refera la declansarea tipului I de hipersensibilitate, cu degranularea celulelor

bazofile si mastocite, mediata de legarea Ag de IgE.

Atunci cind cele doua tipuri celulare se degranuleaza, prin mecanism IgE sau non-IgE, se elibereaza
histamina, leucotriene si prostaglandine. Raspunsul organismului la acesti mediatori include:

 spasme musculare in tractul respirator si digestiv

 vasodilatatie
 cresterea permeabilitatii vasculare

1
CARACOTI MIHAELA – 2A
NURSING – DERMATOVENEROLOGIE
Socul Anafilactic
 stimularea terminatiilor nervoase.

Acestea duc la clasicele simptome ale anafilaxiei:

 eritem
 urticarie
 prurit
 bronhospasm
 crampe abdominale.
 Hipotensiunea si socul vascular pot interveni in evolutie datorita vasodilatatiei, pierderii de
lichide si disfunctiei miocardice.

Alti mediatori activeaza alte cai ale inflamatiei:

 enzimele: triptaza si chimaza,

 proteoclicanii: heparina si condroitin sulfat, chemokine si citokine.
 Impreuna acesti mediatori activeaza alte celule inflamatorii: limfocitele si eozinofilele, care
intensifica si prelungesc reactia.

Histamina este cea mai importanta substanta eliberata in reactia anafilactica, efectele sale sunt
mediate prin activarea receptorilor H1si H2. H1 mediaza vasodilatatia, H2 vasoconstrictia musculara,
H1 stimuleaza endoteliul sa produca NO. Efectele cardiace ale histaminei sunt determinate de R-H2.
H1 si H2 declanseaza hipersecretia glandulara.

Cauze - Declansatorii reactiei anafilactice includ numeroase substante:

 medicamente: penincilina, aspirina, sulfonamidele

 veninul insectelor
 anumite alimente: oua, peste,fructe de mare, fructe de padure, aditivi
 vaccinuri
 produse din cauciuc si plastice, textile
 transfuzii sanguine
 produse medicale de contrast.
 Dar anafilaxia poate fi initiata de orice alergen.

Factori de risc:

 atopia - persoanele ce dezvolta reactie anafilactica au un istoric medical ce cuprinde si alte

manifestari alergice: rinita, conjunctivita, astm, dermatita atopica
 forma de administrare a medicamentelor potential anafilactice - calea orala este cea mai
putin implicata
 astmul este un factor de risc pentru o evolutie fatala a unei reactii anafilactice.

Simptome si diagnostic

O reactie anafilactica nu apare de obicei dupa prima expunera la un alergen, dar se va dezvolta la a
doua expunere. Debutul reactiei dureaza intre 1 si 15 minute de la contact. Mai rar poate aparea la o
ora. Simptomele variaza in intensitate, dar sunt asemanatoare la fiecare persoana.

Initial se descrie prurit, senzatie de sufocare si bufeuri, evoluind rapid catre urmatoarele simptome:

 cutanato-oculare: eritem, urticarie, angioedem, prurit, caldura locala si edem

 respiratorii: congestie nazala, rinoree, disfagie, wheezing, tahipnee, tuse

2
CARACOTI MIHAELA – 2A
NURSING – DERMATOVENEROLOGIE
Socul Anafilactic
 cardiovasculare: ameteli, slabiciune, sincope, durere precordiala, palpitatii
 digestive: greata, diaree, crampe, balonare
 neurologice: durere de cap si sincope.

Simptome - Ce simte pacientul?

Printre reactiile anafilactice pe care le resimte persoana afectata se numara:

• constrictia cailor respiratorii, inclusiv umflarea gatului ceea ce duce la o respiratie dificila
• soc asociat cu o scadere severa a tensiunii arteriale
• puls rapid
• urticarie si dungi sub piele (angioedem)
• greata, varsaturi sau diaree
• ameteli, confuzie mentala, vorbire incoerenta sau anxietate extrema
• umflarea buzelor si limbii
• incalzirea brusca si pruritul intens
• nod in gat
• raguseala
• tuse
• stranut
• crampe abdominale
• palpitatii
• slabiciune generalizata
Simptome soc anafilactic

Reactia anafilactica este sistemica, aceasta insemnand ca nu se limiteaza la locul iritatiei. Simptomul
caracteristic este constrictia cailor aeriene

Constrictia se asociaza adesea cu socul – o situatie in care se produce o scadere brusca a tensiunii
arteriale, lucru care determina accelerarea pulsului precum si slabiciune, paloare, confuzie mentala si
inconstienta.

Ce complicatii grave se pot produce?

Anafilaxia necesita tratament imediat si poate produce moartea daca nu se intervine rapid.

O persoana care are initial doar o reactie usoara poate prezenta o reactie severa dupa o alta
expunere. O persoana poate prezenta hipersensibilizare in orice moment, indiferent daca a fost sau
nu sensibilizata anterior.

Semne clinice (ce vad cei din jur si medicul):

• edeme (umflaturi)
• valuri de roseata a pielii
• nasul care curge
• respiratie suierata
• respiratie accelerata
• puls accelerat
• varsaturi
• lesin
• hipotensiune, soc, sincopa (de competenta personalului medical)
• urticarie

3
CARACOTI MIHAELA – 2A
NURSING – DERMATOVENEROLOGIE
Socul Anafilactic
Daca alergenul este alimentar simptomele pot aparea in doua ore.

Reactia este fatala daca nu se intervine terapeutic imediat.

Diagnostic

Anafilaxia este diagnosticata clinic pe baza unei expuneri acute la un alergen urmata de semnele si
simptomele caracteristice.

Daca exista incertitudini sunt indicate unele examene de laborator:

 cuantificarea cantitativa a histaminei plasmatice, urinare

 masurarea triptazei serice.

Tratament

Persoanele care sunt alergice ar trebui sa poarte asupra lor mereu seringi cu adrenalina sau tablete
antihistaminice pentru un tratament imediat.

Tratamentul de specialitate include:

 stabilirea unei linii intravenoase

 tratarea bronhospasmului cu adrenalina sau agonisti beta2-adrenergici - albuterol
 corticosteroizi pentru a preveni evolutia simptomelor
 administrarea de fluide intravenos pentru a controla tensiunea sanguina
 adrenalina intravenoase perfuzie cind raspunsul la adrenalina intramusculara este deficient,
sau dopamina
 intubare endotraheala in insuficienta respiratorie
 traheotomie in edem masiv traheobronsic
 antihistaminice: cimetidina, difenhidramina.

Profilaxie

Preventia este forma ideala de tratament. Consultarea unui alergolog este necesara daca sunteti
alergici.

Metode de profilaxie:

 terapie alergenica - injectarea de cantitati mici de alergogen pentru a preveni o reactie

anfilactica severa, este eficienta pentru persoanele alergice la haine galbene, venin de albine
sau de furnici
 pre-medicatia - este eficienta pentru a preveni anafilaxia la substantele de contrast din
radiologie
 desensibilizarea - la medicamentele declansatoare, prin administrarea de doze crescatoare
din drogul alergen: penincilina, insulina, sulfonamide.

Toate persoanele cunoscute ca alergice ar trebui sa poarte asupra lor o notita cu privire la faptul ca
sunt alergice si seringi cu adrenalina.

Cauze soc anafilactic

Aproape orice alergen poate produce aceasta reactie. Anafilaxia survine mai frecvent dupa
intepaturile anumitor insecte sau dupa injectarea intravenoasa a unor medicamente. Anumite
alimente, ca arahidele, nucile si scoicile, pot declansa, de asemenea, reactii fatale. Polenurile

4
CARACOTI MIHAELA – 2A
NURSING – DERMATOVENEROLOGIE
Socul Anafilactic
determina rareori raspuns anafilactic. Unii oameni pot avea reactii anafilactice carora nu li se poate
depista cauza.

Socul anafilactic este manifestarea clinica vizibila a raspunsului alergic al intregului organism la
contactul cu diversi factori declansatori.

Pe diverse cai, acesti factori declanseaza reactia vaselor sanguine, a cailor respiratorii si a altor
organe. Teoretic, orice substanta poate declansa anafilaxia la indivizii susceptibili.

Practic, numarul lor este limitat, iar cele mai frecvente sunt urmatoarele:

 Antibiotice: peniciline, cefalosporine, sulfamide, quinolone (ciprofloxacina), vancomicina,

amfotericina B
 Alimentele si aditivii alimentari: alunele, pestele, scoicile, fructele de mare, albusul de ou,
laptele, fructele (mai ales cele cu samburei, capsuni, fragi, mure), legumele, metabisulfitii
(din unele vinuri)
 Derivatii de sange: sangele integral, plasma, imunoglobulinele, crioprecipitatul.
 Veninuri: de albina, viespe, furnica, sarpe
 Polenuri, resturi de acarieni din praful de casa sau din mancarea pentru pestii de acvariu,
pasari de apartament, saliva si parul animalelor de companie
 Diverse: latexul, detergenti, coloranti cosmetici, exercitiile intense
 Alte medicamente: insulina, protamina, opiaceele, substante de contrast folosite in
radiologie si la tomografii, aspirina si antiinflamatoarele nesteroidiene (diclofenac,
indometacin, ibuprofen etc.), extractele de alergeni (pentru testari)

Boala serului si reactiile anafilactoide la unele medicamente

Factori de risc

Printre factorii de risc pentru anafilaxia severa si socul anafilactic se numara:

 reactie anafilactica anterioara

 alergii sau astm
 un istoric familial de anafilaxie

Soc anafilactic prim ajutor

Daca sunteti cu cineva care are o reactie alergica cu semne de anafilaxie:

 Solicitati asistenta medicala de urgenta

 Obtineti ajutor imediat daca persoana are aceste simptome sau antecedente de reactii
alergice severe (anafilaxie), chiar daca nu exista simptome:
 constrictia cailor respiratorii, inclusiv umflarea gatului ceea ce duce la o respiratie dificila
 soc asociat cu o scadere severa a tensiunii arteriale
 puls rapid
 nod in gat
 raguseala
 tuse
 stranut
 crampe abdominale
 palpitatii
 slabiciune generalizata

5
CARACOTI MIHAELA – 2A
NURSING – DERMATOVENEROLOGIE
Socul Anafilactic
 urticarie si dungi sub piele (angioedem)
 greata, varsaturi sau diaree
 ameteli, confuzie mentala, vorbire incoerenta sau anxietate extrema
 umflarea buzelor si limbii
 incalzirea brusca si pruritul intens
 Injectati imediat epinefrina
 Faceti injectia imediat, la primul semn de soc anafilactic. Injectia nu provoaca daune daca
este vorba de o alarma falsa. In caz contrar, le-ar putea salva viata celor afectati. Daca
persoanei respective i-a fost recomandat de catre un medic sa-si injecteze epinefrina sau sa
ia alte masuri de urgenta, urmati-le.
 In caz contrar, in cazul in care persoana are asupra ei o doza de epinefrina – este o idee buna
sa aiba doua doze – si una este disponibila, trebuie sa:
 Injectati epinefrina daca persoana aflata in soc anafilactic nu este in masura sa faca acest lucru.
 Daca persoana respectiva are antecedente privind anafilaxia, nu asteptati ca semnele unei reactii
severe sa-si faca aparitia pentru a injecta epinefrina.
 Urmati cu atentie instructiunile pacientului.
 Intrebati persoana daca poarta un autoinjector cu epinefrina.
 Daca persoana spune ca trebuie sa utilizeze autoinjectorul, intrebati-o daca puteti s-o ajutati sa-si
injecteze medicamentul.
 Intindeti persoana afectata pe spate.
 Eliberati imbracamintea stransa si acoperiti persoana cu o patura. Nu-i dati nimic sa bea.
 Injectati epinefrina in muschiul exterior al coapsei. Evitati sa efectuati injectia in vene sau in
muschii fesieri.
 Unde trebuie injectata epinefrina?
Nu injectati medicamentul in maini sau in picioare, deoarece poate provoca leziuni ale
tesutului. Daca se intampla acest lucru, sunati imediat la numarul de urgenta.
 Exista posibilitatea ca persoana afectata sa aiba nevoie si de o a doua injectie, daca starea
pacientului nu prezinta nicio imbunatatire dupa prima doza injectata. In cazul unui adult, a
doua injectie trebuie facuta la 5 pana la 15 minute dupa prima doza. La copii, trebuie sa
asteptati 5 pana la 20 de minute pentru a efectua o a doua injectie.
 Daca exista varsaturi sau sangerari orale, intoarceti persoana respectiva pe o parte pentru a
preveni sufocarea.
 Daca nu prezinta semne de respiratie, tuse sau miscare, incepeti manevrele de resuscitare.
Faceti compresii toracice neintrerupte – aproximativ 100 in fiecare minut – pana cand ajung
paramedicii.
 Administrati tratamentul de urgenta chiar daca simptomele incep sa se imbunatateasca.
Dupa socul anafilactic, este posibil ca simptomele sa reapara.

Ce se poate intampla in cazurile severe de soc anafilactic?

Daca sunteti cu cineva care prezinta simptome de anafilaxie, nu asteptati sa vedeti daca simptomele
se imbunatatesc. Cautati imediat tratament de urgenta. In cazuri severe, socul anafilactic netratat
poate duce la deces in mai putin de o jumatate de ora.

O pilula antihistaminica, cum ar fi difenhidramina, nu este suficienta pentru a trata anafilaxia. Acest
medicament pot ajuta la ameliorarea simptomelor alergiei, dar isi face efectul prea incet intr-o
reactie severa.

6
CARACOTI MIHAELA – 2A
NURSING – DERMATOVENEROLOGIE
Socul Anafilactic
Tratament

 Anafilaxia este o urgenta, caci moartea poate surveni in cateva minute si de aceea trebuie
intervenit imediat.
 Apelati 112, iar pana la venirea ambulantei asigurati-va ca pacientul poate respira (inlaturati
cravate, esarfe, gulere stranse, curele sau centuri).
 Nu faceti traheostomie de urgenta daca nu sunteti instruit si familiarizat cu aceasta
procedura! Asigurati o buna circulatie a sangelui asezand pacientul cu picioarele ceva mai
sus. Administrati adrenalina (noradrenalina) intramuscular sau subcutanat. Pacientii care se
stiu alergici, cu episoade repetate, trebuie sa poarte asupra lor in excursii si vacante minim 2
fiole de adrenalina si 2 seringi de unica folosinta (exista si seringi preumplute) care se pot
administra fie subcutanat, fie intramuscular, in caz de urgenta. A doua fiola este in general de
rezerva (daca se sparge prima) si nu se administreaza mai repede de 10 minute si numai daca
prima nu a avut niciun efect.

Cum prevenim șocul anafilactic?

Cel mai bun mod de a preveni șocul anafilactic este ca persoana alergică să evite contactul cu factorii
alergeni declanșatori. Dacă acest lucru nu este posibil, există posibilitatea unei desensibilizări prin
injecții repetate cu doze infime din substanța care cauzează alergiile respective. În plus, persoana
supusă acestui risc trebuie să aibă întotdeauna asupra sa injecții cu adrenalină, care să-i poată fi
administrate și în absența unui medic.

De asemenea, testele alergologice îți pot spune la ce substanțe ești alergică și ce alimente,
medicamente trebuie să te ferești ca să nu suferi nici un șoc anafilactic.

Referinte:

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/anaphylaxis/symptoms-causes/syc-20351468

https://www.webmd.com/allergies/anaphylaxis#1

https://www.healthline.com/health/anaphylactic-shock

https://www.webmd.com/allergies/anaphylactic-shock-facts

https://www.aboutkidshealth.ca/anaphylaxis

https://www.anaphylaxis.org.uk/hcp/what-is-anaphylaxis/signs-and-symptoms/

http://www.medicinenet.com/anaphylaxis/page7.htm

http://www.emedicinehealth.com/severe_allergic_reaction_anaphylactic_shock/page9_em.htm

http://emedicine.medscape.com/article/135065-treatment

http://www.merck.com/mmhe/sec16/ch185/ch185i.html