Lupu G Iulia-Ioana, program de licenta, MG, an I, seria E, grupa 41

Socul anafilactic: diagnostic, evaluare, terapie

Anafilaxia reprezinta o reactie alergica severa care poate pune in pericol viata. Se
poate produce in decurs de cateva secunde sau minute de le expunerea la substanta alergica, fie ca
este vorba de un alergen alimentar (de exemplu, arahidele), fie ca este vorba de un alergen din
categoria medicamentelor (de exemplu, un antibiotic) sau de o intepatura de insecta (de exemplu,
intepatura de albina).

Simptomele anafilaxiei au loc, de regula, in decurs de cateva minute de expunere la

un alergen. Uneori, insa, reactia alergica severa poate sa apara la o jumatate de ora sau la mai
mult timp dupa expunere. Semnele si simptomele in cazul anafilaxiei pot fi:
 reactii cutanate, cum ar fi urticarie si mancarimi si piele palida sau inrosita
 tensiune arteriala scazuta (hipotensiune)
 ingustarea cailor respiratorii, limba umflata sau gatul umflat, ce pot cauza respiratie
suieratoare si dificultati respiratorii
 puls rapid si slab
 greata, varsaturi sau diaree
 ameteala sau lesin.
Simptomele anafilaxiei pot sa debuteze subit si pot progresa rapid. Primele simptome pot fi
usoare, cum ar fi rinoreea, o eruptie pe piele sau o "senzatie ciudata". Aceste simptome pot duce
rapid la probleme mai grave: dificultate in respiratie, urticarie sau edem, edem al gatului
(faringele se umfla), voce ragusita, greata, varsaturi, durere abdominala, diaree, ameteala, stare de
lesin, tensiune arteriala extrem de scazuta, ritm cardiac rapid, stare de rau, stop cardiac.
Chiar daca reactia ta initiala este una usoara, reactiile viitoare ar putea fi mult mai severe. De
aceea, este important sa ai la tine epinefrina (solutie injectabila), adica adrenalina autoinjectabila
daca ai un risc mare, iar in cazul in care ai o reactie alergica foarte grava, ar trebui sa suni la 112.
Cea mai buna modalitate prin care poti intelege anafilaxia si factorii care pot declansa aceasta
reactie alergica severa este sa mergi la un medic alergolog, care te va ajuta sa tii sub control
alergia, in cazul in care se descopera daca suferi de o alergie periculoasa.

Daca banuiti ca o persoana sufera o reactie anafilactica, este important sa se ia

urmatoarele masuri de ajutor. In general, incercati sa le aplicati in ordinea in care sunt prezentate.

- Sunati imediat la serviciul de urgenta.

- Daca pacientul dispune de un EpiPen, injectati imediat epinefrina. Aceasta poate fi injectata in
exteriorul coapsei si poate fi administrata printr-o tesatura usoara. Frecati locul pentru a
imbunatati absorbtia medicamentelor.
- Incercati sa intindeti persoana si sa-i ridicati picioarele daca este posibil.
- Stati cu bolnavul pana cand soseste ajutorul.
- Daca sunteti instruiti, initiati masurile de prim ajutor specifice (tehnicile de resuscitare) in cazul
in care persoana nu mai respira sau nu are puls.

Injectia cu epinefrina poate fi administrata print-o imbracaminte subtire, cum ar fi pantaloni,

fusta, ciorapi. Articolele groase de imbracaminte vor fi eliminate inainte de injectare. Se va
 Lupu G Iulia-Ioana, program de licenta, MG, an I, seria E, grupa 41

injecta epinefrina doar daca pacientul are un istoric de reactii anafilactice sau sub indrumarea
unui furnizor de asistenta medicala. Dupa 10-15 minute, in cazul in care simptomele sunt
semnificative, puteti administra o alta doza de epinefrina. Chiar daca reactia dispare, bolnavul
trebuie sa mearga de urgenta la o camera de garda.

Alte tratamente care ar putea fi instituite sunt: administrarea de oxigen, de fluide, medicamente
pentru usurarea respiratiei si chiar epinefrina. Steroizii antihistaminici pot fi recomandati dar
acestia sunt utili in prima faza a anafilaxiei si nu vor putea inlocui epinefrina. Cu toate acestea,
acestia pot fi mult mai utili in prevenirea unei reactii recurente intarziate. Nu fiti suprinsi daca
adrenalina va ofera o stare de nesiguranta si accelereaza pulsul. Aceste efecte secundare sunt
normale si nu sunt periculoase cu exceptia persoanelor care au probleme cardiace grave.
Simptomele moderate (manifestarile cutanate) pot fi controlate prin administrarea de 0,3-0,5 ml
de epinefrina (1 mg/ml), cu posibilitatea de repetare a dozei dupa caz, la interval de 5 pana la 20
de minute in cazul reactiilor severe.
Epinefrina are ca rezultat o vasoconstrictie (cu cresterea tensiunii arteriale) si relaxarea
musculaturii netede bronsice cu imbunatatirea respiratiei.
Profilaxia: evitarea alergenului declansator de reactii alergice, testarea si ulterior desensibilizarea
la diverse substante, daca este necesar.
Persoanele alergice trebuie sa poarte o bratare de avertizare sis a aibe asupra lor in permanenta o
trusa cu epinefrina (neexpirata).
În cazul anafilaxiei severe sau fatale, factorii de risc și cofactorii care accentuează reacția
anafilactică sunt, în general,  factori legați de vârstă sau factori ai unor boli concomitente. De
asemenea, unele medicamente pot crește riscul declanșării unei reacții severe (beta-blocantele/
unele antihipertensive).
Printre factorii de risc cei mai cunoscuți se găsesc:
 Sensibilitatea cunoscută la substanţele administrate;
 Atopia (persoanele care dezvoltă o reacție anafilactică au, în general, un istoric medical
care cuprinde și alte situații de manifestări alergice): neurodermita, urticaria, eczema, alergie la
alimente, astm;
 Hipertirodism, gușa tiroidiană;
 Boli cardio-vasculare/pulmonare/boli severe de ficat sau rinichi.

Testele de laborator sunt utile mai ales in cazurile in care exista dubii de
diagnostic si pentru diagnosticul diferential, dar de cele mai multe ori nu sunt disponibile si nu se
fac in mod curent.
Se pot determina 2 parametri din sange, si anume triptaza serica, mai utila deoarece se poate doza
in interval de 15 minute pana la 3 ore de la aparitia simptomelor (mai utila este dozarea triptazei
si in afara episodului anafilactic pentru ca un nivel bazal crescut pune diagnosticul de
mastocitoza), si histamina in intervalul de 15 minute pana la 1 ora de la debutul simptomelor.
Aceste dozari sunt utile mai ales pentru confirmarea anafilaxiei dupa intepaturi de insecte sau
administrarea unui medicament potential declansator si singura manifestare este hipotensiunea.
Diagnosticul pozitiv si diferential corect in urma anamnezei atente, examenului clinic si testelor
de laborator (mai ales teste care sa confirme alte boli precum infarctul miocardic acut de
exemplu) este esential pentru pacient, atitudinea terapeutica fiind esential diferita in anumite
situatii.
Cateva dintre bolile care intra in diagnosticul diferential al anafilaxiei sunt criza severa de astm,
atacurile de panica, sincopa (lesinul) sau infactul miocardic acut.
 Lupu G Iulia-Ioana, program de licenta, MG, an I, seria E, grupa 41

De mare importanta este cunoasterea factorilor de risc caracteristici unei anumite varste sau care
tin de sex si anumite situatii speciale cum ar fi: embolia cu lichid amniotic ce poate aparea in
timpul travaliului sau nasterii, aspiratia de corp strain la bebelusi sau copiii mici,
trombembolismul pulmonar, infactul miocardic acut sau accidentele vasculare cerebrale la
persoanele de varsta mijlocie sau inaintata cunoscute  cu boli cardiovasculare.

Anafilaxia este o urgenta medicala si trebuie tratata intr-o unitate medicala in care se
poate asigura asistenta medicala specializata.
Pentru evaluarea ulterioara, pacientul trebuie sa se adreseze medicului specialist alergolog pentru
evaluarea amanuntita si educarea asupra utilizarii trusei de urgenta.

BIBLIOGRAFIE:
 https://www.reginamaria.ro/utile/dictionar-de-afectiuni/socul-anafilactic
 https://doc.ro/totul-despre-alergii-cauze-simptome-tratament/ce-este-anafilaxia-reactia-
anafilactica-simptome-cauze-tratament
 http://www.sfatulmedicului.ro/Alergiile/socul-anafilactic-cauze-simptome-
tratament_10045
 https://newsmed.ro/anafilaxia-socul-anafilactic/
 https://www.csid.ro/boli-afectiuni/alergii-boli-imunologice-boli-genetice/anafilaxia-si-
socul-anafilactic-13400209