Definitie

Edemul angionevrotic Quinqke este un edem acut si rapid tranzitor, bine demarcat, implicnd straturile
mai profunde ale pielii, inclusiv tesutul celuloadipos subcutanant. In cele mai multe cazuri se dezvolta
concomitent cu urticaria generalizata. n 15-20% din cazuri EQ se instaleaza fara manifestari de urticarie.

Cauze
EQ este o maladie multicauzala, care poate fi indusa de factori imuni si extraimuni. Astfel se distinge:
- EQ alergic: n rezultatul reactiei alergice de tip I la preparate medicale (mai frecvent unele antibiotice ),
produse alimentare, muscatura de insecte;
- EQ pseudoalergic: ca urmare a unei actiuni directe nonimune (eliberatoare de histamina) a unor
preparate medicale (salicilate si alte preparate antiinflamatorii nesteroidene, dextrane, etc.) sau produse
alimentare (alergie alimentara);
- EQ complement-dependent: congenital sau dobndit (de ex. n tumori maligne limfoproliferative);
- EQ idiopatic - etiologie necunoscuta.

Semne si simptome
Edem raspndit, indurativ, palid, nepruriginos al pielii si tesutului adipos subcutanat, la presiune nu
ramne amprenta (uneori si/sau al mucoasei), eritem, senzatie de amortire care poate asocia sau nu
urticarie.

Localizare: mai frecvent pe fata (buze si pleoape), extremitati, organe genitale.

NB: cea mai periculoasa localizare este laringele, se ntlneste n 25% din cazuri si poate provoca asfixia
cu:
- debut acut brutal;
- mai nti apare vocea ragusita" si tusea latratoare";
- apoi apare respiratie dificila cu dispnee inspiratorie, respiratia devine zgomotoasa, stridoroasa;
- culoarea fetei capata un aspect cianotic, apoi brusc devine palida, bolnavii sunt agitati, nu-si gasesc
locul;
- daca edemul se raspndeste la mucoasele traheii si bronhiilor se asociaza sindromul de astm bronsic
cu raluri difuze sibilante;
- are solutionare spontana.

Uneori n localizarea pe fata a EQ se pot antrena n proces inflamator tunicile meningeale cu: cefalee
intensa; voma; semne meningeale; convulsii; uneori se poate dezvolta sindromul Meniere (vestibulopatia
alergica).

Alteori, cnd EQ are localizare predominanta n mucoasa tractului gastrointestinal, se dezvolta sindromul
abdominal, care:
- debuteaza cu greata, voma cu resturi de alimente apoi cu bila;
- apare durere acuta abdominala, mai nti locala, apoi difuza, uneori cu semne de iritare peritoneala
(semnul Sciotchin pozitiv);
- meteorism, peristaltism intestinal pronuntat;
- criza finalizeaza cu diaree profuza;
- analiza coprologica depisteaza eozinofilie si cristale Charcot-Lieden;
- edemul abdominal se asociaza n 30% cu manifestari cutanate, ceea ce faciliteaza mult diagnosticul.

Factori de risc - predispunere ereditara si familiala, boli cronice ale sistemului digestiv, neglijarea
restrictiilor dietetetice si exacerbarea bolilor digestive.
Diagnosticul clinic - se stabileste n baza acuzelor, anamnezei aler-gologicc, care trebuie precizata
minutios (vezi urti-caria: factori legati de vrsta - pediatrici), si a semnelor clinice.

Diagnostic diferential - dermatita de contact, edemul limfatic, tromboflebita, limfostaza (n EQ

ereditar), erizipelul, cheilita granulomatoasa, celulita, edemul fetei din hipotireoza (mai ales n EQ
ereditar), glomerulonefrita cronica (n EQ ereditar).

Quincke Edem - prim ajutor

Dac edemul mucoaselor cilor respiratorii (asfixie) - injec ie de adrenalin

Prin reducerea tensiunii arteriale a artat injectarea subcutanat de 0,1 pn la 0,5 g ra-
adrenalina
tratament de desensibilizare. Const n care iau antihistaminice: 2 ml intramuscular 2% suprastin
oral Telfast, Aerius, Zirtek, Claritin
Terapia hormonala: corticosteroizi (intravenos 8 i 12 mg deksazona prin injec ie intramuscular de
60 pn la 90 mg de prednisolon)

Droguri inhibitori de proteaz

diuretice
Terapia Detoxifierea (enterosorbie, hemosorbia)
spitalizare obligatorie n cadrul Departamentului de Alergologie

Tratamentul trepte de angioedem

Etapa terapeutic principal este obligatorie eliminarea contact direct cu alergenul provocatoare
Pentru a mri tonul sistemului nervos simpatic prescrie fydryn calciu, acid ascorbic
Pentru a reduce histamina tavegil prescris, Suprastin, Diphenhydramine. Activitatea parasimpatic
inferior folosind atropin

Pentru a reduce permeabilitatea vaselor de sange se desfoar vitamina (askorutin etc.)

Afiarea tratamentul gammaglobulin i vitamine B, precum i terapie desensibilizare cu
prednisolon, cortizon i ATKH
Pentru tratamentul de angioedem ereditar consumat droguri care sporesc organismul produce C-1
inhibitor lips
Prevenirea angioedem implica dieta stricta, unde nu alimente poate provoca dezvoltarea unei reactii
alergice. n cazul expunerii la alergeni obligat nevoie de timp pentru a lua prescris medicul
antihistaminice

EDEM
QUINCKE
Anafilaxia reprezinta o reactie de hipersensibilitate generalizata sau sistemica severa cu
debut rapid si care poate duce la deces. Nu exista o definitie universal valabila. Este un
diagnostic clinic ce se bazeaza pe manifestari tipice generalizate / sistemice, deseori
dupa expunerea brusca la un agent potential declansator.

Socul anafilactic poate provoca scaderea brusca a tensiunii arteriale, probleme

de respiratie si poate pune in pericol viata omului. La cele mai multe persoane
care se confrunta cu o alergie puternica, socul anafilactic apare brusc dupa doar
cateva minute de la expunerea la factorul alergen, in alte cazuri se poate
declansa o reactie intarziata. O persoana sanatoasa poate sa intre in soc
anafilactic aparent fara motiv. De aceea trebuie sa stii care sunt simptomele
socului anafilactic si care sunt masurile de prim ajutor in acest caz.

Ce este socul anafilactic?

Socul anafilactic este o reactie de hipersensibilitate a organismului (in urma unei alergii severe)
fata de o substanta (factor alergen) si se manifesta printr-o insuficienta circulatorie acuta.
Principala caracteristica a socului anafilactic este timpul rapid de instalare - in jur de 15-30 de
minute - de la contactul cu factorul alergen declansator.
Socul anafilactic poate fi provocat de alimente - oua, lapte, peste, fructe de mare. Si anumite
medicamente, cum ar fi anumite seruri, analgezice, antibiotice, anestezice, pot provoca alergii
severe si implicit soc anafilactic. Intepaturile de insecte pot declansa si ele reactii comparabile
cu socul anafilactic.
Ce este alergia?

Alergia inseamna o reactie exagerata a organismului care se crede invadat de substante

nocive, desi in acest caz substantele despre care vorbim nu sunt in mod normal nocive. Alte
persoane nici macar nu simt prezenta acestor factori alergeni. Organismul este construit sa se
apere si sa lupte impotriva invadatorilor". Factorii alergeni sunt confundati, de unele organisme,
cu invadatori nocivi care trebuie indepartati. Corpul incepe si produce anticorpi care in acest caz
pot provoca inflamatie si alte simptome care afecteaza in principal nasul, dar si ochii, urechile,
gatul, pielea si gura (iritatii).
Alergia severa poate provoca socul anafilactic.
Care sunt simptomele socului anafilactic?

- Dificultati de respiratie sau respiratie suieratoare

- Senzatie de gat infundat" sau de blocare a cailor respiratorii
- Raguseala sau probleme de vorbire
- Umflarea limbii, a buzelor sau a gatului (sau a fetei)
- Greata, varsaturi, dureri abdominale
- Batai rapide ale inimii si puls rapid
- Scaderea presiunii arteriale
- Piele calda
- Furnicaturi, mancarimi ale pielii, urticarie
- Mancarimi in palme sau palme inflamate
- Ameteli sau anxietate
- Transpiratie
- Pierderea constientei
In cazul in care nu se intervine de urgenta persoana care sufera un soc anafilactic isi poate
pierde viata deoarece survin dificultati severe in respiratie.
Care sunt masurile de prim ajutor in caz de soc anafilactic?

In cazul in care esti langa o persona care da semne de anafilaxie, in primul, rand trebuie sa suni
la 112 (apel unic de urgenta) si sa ceri ajutor. Apoi, pana la sosirea ambulantei, incearca sa-i
acorzi persoanei in cauza primul ajutor:
- Ajut-o sa se intinda pe sapte;
- In cazul in care persoana are un istoric alergic si a mai facut soc anafilactic se poate sa aiba
asupra sa o doza de epinefrina (adrenalina injectabila). Daca nu este in stare sa-si injecteze
singura trebuie sa iti faci curaj si sa-i faci tu injectia care-i poate salva viata. Aceasta injectie se
face in muschiul exterior al coapsei. Evita injectarea in fesa sau in vena. De asemenea, nu
injecta epinefrina in maini sau in picioare pentru ca poate provoca leziuni tisulare. Daca nu se
observa nicio imbunatatire dupa prima injectie, este posibil sa fie nevoie de o a doua (pentru
adult dupa 5-15 min; pentru copii dupa 5-20 de minute);
- Incearca sa-i indepartezi de pe corp obiectele de imbracaminte care sunt prea stranse sau
impiedica persoana in cauza sa respire bine (o cravata, un fular, o esarfa, camasi sau veste);
- In cazul in care esti in casa, cel mai bine este sa dezbraci copilul sau persoana care sufera un
soc anafilactic si sa-i acoperi corpul cu o patura usoara;
- Nu-i da nimic de baut;
- Daca vomita, persoana in cauza trebuie intoarsa pe o parte ca sa se evite sufocarea;
- Daca pare inerta, nu misca si nu respira, poti incepe resuscitarea prin presarea pieptului (cam
de 100 de ori pe minut). Nu te opri pana la venirea ambulantei.
Chiar daca simptomele incep sa dispara si starea persoanei aflata in soc anafilactic se
imbunatateste este bine ca aceasta sa beneficieze de un tratament de urgenta. Si asta pentru
ca simptomele se pot repeta. De obicei este necesara spitalizarea persoanei respective.

De retinut...
Daca esti langa cineva care da semne de anafilaxie, nu astepta ca poate-i trece"...
solicita imediat ajutor medical si aplica masurile de prim ajutor. In cazurile severe,
anafilaxia netratata poate duce la deces intr-o jumatate de ora. O pastila antihistaminica
nu este suficienta pentru a trata socul anafilactic. Aceste medicamente pot ajuta la
ameliorarea simptomelor de alergie, dar lucreaza prea incet in cazul unei alergii severe.
Cum se trateaza socul anafilactic?

Tratamentul se aplica in regim de urgenta in ambulanta si apoi la spital si consta in

administrarea de epinefrina (adrenalina), apoi injectarea (daca este cazul) de corticosteroizi si
antihistaminice. In cazuri foarte grave poate fi necesara o intubatie traheala.
Cum prevenim socul anafilactic?

Socul anafilactic poate fi prevenit prin prevenirea alergiilor si anume evitarea contactului cu
factorii alergeni declansatori. Daca acest lucru nu este posibil exista posibilitatea unei
desensibilizari prin injectii repetate cu doze infime din substanta care cauzeaza alergiile
respective. In plus, persoana supusa acestui risc trebuie sa aiba intotdeauna asupra sa injectii
cu adrenalina care sa-i poata fi administrate si in absenta unui medic.
De asemenea, testele alergologice iti pot spune la ce substante esti alergica si de ce pericole
alimentare, medicamentoase sau de contact ar trebui sa te feresti pentru a nu ajunge la soc
anafilactic.
Daca tu sau copilul tau ati facut vreodata o alergie severa la o substanta, mergi la medic si
cere-i sa-ti prescrie un auto-injector de epinefrina pentru a-l purta cu tine oriunde si pentru a-l
folosi in caz de soc anafilactic.

SOC ANAFILACTIC