Sunteți pe pagina 1din 6

Universitatea din Pitesti

Facultatea de Stiinte, Educatie Fizica si Informatica


Departamentul de Asistenta Medicala Generala
Anul III

Referat la stagiu de abilitati practice

Student: Perjoiu Ana-Maria

PITESTI 2023
Socul anafilactic
Anafilaxia reprezinta o reactie alergica severa care poate pune in pericol viata. Se poate
produce in decurs de cateva secunde sau minute de le expunerea la substanta alergica, fie
ca este vorba de un alergen alimentar (de exemplu, arahidele), fie ca este vorba de un
alergen din categoria medicamentelor (de exemplu, un antibiotic) sau de o intepatura de
insecta (de exemplu, intepatura de albina).

Anafilaxia provoaca sistemul imun sa elibereze un flux de substante chimice care


provoaca edeme (umflarea tesuturilor), eruptii cutanate si scaderea tensiunii arteriale ceea
ce poate produce starea de soc – tensiunea arteriala scade brusc, iar caile respiratorii se
ingusteaza, blocand respiratia. Semnele si simptomele includ pulsul slab, insa rapid,
eruptia cutanata, greata si varsaturile. Factorii declansatori frecventi sunt anumite
alimente, anumite medicamente, veninul de insecte si latexul. Anafilaxia necesita o
injectie rapida cu epinefrina urmata de un drum la camera de garda a celui mai apropiat
spital. Daca nu ai epinefrina, mergi imediat la camera de garda. Anafilaxia poate fi fatala,
daca nu este tratata imediat.

Simptome
Simptomele anafilaxiei se produc de obicei in decurs de cateva minute de la expunerea
la un alergen. Uneori, anafilaxia se poate produce in mai mult de jumatate de ora de la
expunere. In general, simptomele se produc intr-o anumita zona a corpului, insa exista
persoane mai susceptibile la o reactie anafilactica mai severa, caz in care reactia afecteaza
mai multe zone ale corpului simultan. Semnele si simptomele sunt:

 Reactii cutanate, precum urticarie si prurit (mancarime) sau piele inrosita ori
palida

 Tensiune arteriala scazuta (hipotensiune)


 Constrictia cailor respiratorii, limba umflata, gat inflamat, ceea ce pot produce
suierat si dificultati in respiratie

 Puls slab si rapid

 Greata, varsaturi sau diaree

 Ameteala sau lesin


Cauze
Sistemul imun produce anticorpi care creeaza un scut impotriva substantelor straine.
Acest lucru este benefic daca substanta straina este daunatoare, cum este cazul anumitor
bacterii sau virusuri. Insa sistemul imun al unor persoane reactioneaza exagerat la
substantele care in mod normal nu provoaca o reactive alergica. Simptomele alergiei nu
sunt de obicei amenintatoare de viata, insa o reactie alergica sevara poate determina
anafilaxia. Chiar daca tu sau copilul tau ati avut o reactie anafilactica usoara in trecut,
exista riscul unei anafilaxii severe dupa o alta expunere la substanta care a declansat
alergia.

Cei mai frecventi declansatori ai anafilaxiei la copii sunt alergiile alimentare, cum sunt
cele la arahide, peste, fructe de mare, ou si lapte. Pe langa aceste alergii, pe care le pot
dezvolta si adultii, declansatorii de anafilaxie la adulti sunt:

 Anumite medicamente, precum antibioticele, aspirina, extractele alergenice,


streptokinaza sau substantele de contrast administrate intravenos in cadrul unor
investigatii imagistice

 Intepatura de albina, viespe, furnica de foc - in tara noastra doar veninul de albina


sau viespe pot fi alergizante si inductoare de anafilaxie; celelalte insecte dau doar
reactii inflamatorii (acestea sunt mai intense si mai extinse la persoanele atopice,
cu predispozitie genetica mostenita pentru bolile alergice) care se pot eventual
suprainfecta
 Latex

Desi nu este frecventa, unele persoane dezvolta anafilaxie de la exercitiul aerobic


precum joggingul sau chiar in urma unei activitati fizice mai putin intense, precum
mersul pe jos. Consumul anumitor alimente inainte de exercitii sau efectuarea exercitiilor
pe vreme foarte calda, rece sau umeda a fost asociat la unele persoane cu anafilaxia. Daca
nu stii ce anume iti declanseaza un atac alergic, anumite teste pot ajuta la depistarea
alergenului. In unele cazuri, cauza anafilaxiei nu este niciodata depistata (anafilaxie
idiopatica).
Diagnostic
In cadrul consultului clinic, medicul iti va adresa intrebari referitoare la reactiile
alergice anterioare, inclusiv daca ai avut o reactie la:

 Anumite alimente

 Medicamente

 Latex

 Intepatura de insecte

Pentru a confirma diagnosticul, medicul iti poate recomanda:

 Efectuarea unei analize de sange care masoara o anumita enzima (triptaza) ale
carei valori cresc in primele trei ore dupa anafilaxie

 Efectuarea unor teste cutanate pentru sustinerea diagnosticului de alergie si pentru


a stabili factorul declansator.
Numeroase afectiuni includ semnele si simptomele similare anafilaxiei. Medicul va dori
sa excluda acele afectiuni.
Factori de risc

Nu exista multi factori de risc cunoscuti pentru anafilaxie, insa exista unele aspecte care
pot creste riscul, intre care:

 Anafilaxie anterioara. Daca te-ai confruntat cu anafilaxie o data, riscul sa ai o


reactie alergica severa creste. Reactiile ulterioare ar putea fi mai severe decat
prima.
 Alergii sau astm. Persoanele care au aceste afectiuni au risc crescut de a suferi de
anafilaxie.
 Anumite afectiuni. In aceasta categorie intra bolile cardiovasculare si acumularea
anormala a unui tip de limfocite (mastocitoza).
Complicatii
Istoricul de atopie (predispozitia de a dezvolta alergii) nu creste riscul de anafilaxie, dar
creste riscul de deces odata aparuta anafilaxia. Interactiunea intre alergen si anticorpul de
tip Ig E determina eliberarea de histamina si alti mediatori, provocand contractia
musculaturii netede si vasodilatatie in tesuturi. O reactie anafilactica iti poate ameninta
viata – iti poate opri respiratia sau bataile inimii.
Preventie
Cea mai buna metoda de a prevebi anafilaxia este evitarea substantelor care provoaca
aceasta reactie severa. De asemenea:

 Evitarea substantelor de contrast, in cazul pacientilor care au prezentat reactie


anafilactoida la acestea; daca nu pot fi evitate, pacientul va fi primi medicatie
preventiva de tip corticoid
 Poarta un colier sau o bratara de avertizare – aceasta indica faptul ca ai o
alergie la un anumit medicament sau substanta
 Poarta mereu cu tine o trusa de urgenta cu medicamentele prescrise de medic
- cu antihistaminice si adrenalina autoinjectabila - doza de 0,3 mg pentru un adult.
 Daca ai o injectie cu epinefrina, verifica data de expirare si asigura-te ca iti
innoiesti reteta inainte de fiecare data de expirare.

 Asigura-te ca anunti medicii in legatura cu reactiile anterioare la medicamente.

 Daca esti alergic la intepatura de insecte, fii precaut in preajma lor. Poarta camasa
cu maneci lungi si pantaloni lungi, nu merge descult prin iarba, evita culorile
deschise, nu te parfuma, nu bea din recipiente deja deschise. Mentine-ti calmul in
preajma unei insecte, indeparteaza-te incet si evita sa o omori.

 Daca ai alergii alimentare, citeste cu atentie eticheta tuturor alimentelor pe care le


cumperi si le consumi. Cand mananci in oras, intreaba personalul de la restaurant
cum a fost pregatit fiecare fel de mancare, ce ingredient contine. Chiar mici
cantitati din alimentul la care esti alergic iti pot provoca o reactie severa.
Tratament
Socul anafilactic necesita tratament imediat. Iata care sunt masurile de prim-
ajutor in caz de soc anafilactic

Adrenalina este piatra de temelie in socul anafilactic si trebuie administrata prompt


(IM sau SC 0,3-0,5 ml din dilutia de 1/1000 de adrenalina), injectia putand fi repetata la
10-30 de minute. Pacientilor aflati in colaps cardiovascular sau cu obstructie aeriana
severa li se poate administra adrenalina intravenos. Adrenalina poate fi administrata si
sublingual sau prin canula endotraheala.

Antihistaminicele de tip H1 si H2 trebuie administrate la un interval orar de 6 ore


pana la remiterea simptomelor.

Corticosteroizii nu au un rol dovedit in remitera fazei acute, dar previn faza tardiva a
reactiei alergice, care poate interveni la 4-6 ore de la debutul reactiei.

S-ar putea să vă placă și