Ingrijirea bolnavilor in stare de soc anafilactic

Definitie
Socul este o insuficienta circulatorie periferica grava in urma careia se
instaleaza anoxia tesuturilor prin acumulare de produsi de catabolism. Este
necesara recunoastera rapida a cauzelor pentru prevenirea leziunilor ireversibile ce
se pot instala.

Clasificarea etiologica

1. Socul hipovolemic este provocat de pierderile de sange si plasma in caz de

hemoragii, traumatisme, interventii chirurgicale, arsuri, deshidratare(diaree,
vasaturi, exces de diuretice), socul de colaps din coma diabetica, ocluzii
intestinale;
2. Socul cardiogen apare prin scaderea functiei de pompa a inimii in: IMA,
miocardite acute, tulburari de ritm, tamponada cardiaca, pneumotorax cu
supapa, emboli pulmonare ;
3. Socul toxico-septic apare in infectii cu germeni Gram-negativi (Escherichia
coli, Klebsiella, Proteus, etc.) sau Gram-pozitivi (stafilococi, streptococi); se
produc leziuni celulare primare si generalizate;
4. Socul anafilactic se datoreste introducerii in circulatie a unor substante
straine. Surven mai frecvent dupa administrarea de seruri sau diferite
medicamente pe cale parenterala sau dupa intepaturi de insecte si se
caracterizeaza printr-o reactie anormala antigen-anticorp cu eliberare masiva
de histamina care provoaca colaps printr-o puternica vasodilatatie periferica;
5. Socul neurogen apare dupa dureri intense(cu diferite localizari), traumatisme
craniene sau medulare, analgezie insuificienta, emotii puternice, care induc
blocarea sistemului nervos simpatic periferic.
Aparitia socului poate fi favorizata de oboseala, insomnia, starea de denutritie,
frig, caldura excesiva.
Socul Anafilactic
Există trei mari clasificări ale șocului anafilactic.
Anafilaxia are loc atunci când vasele sanguine se dilată în aproape tot corpul
(vasodilatație sistemică), ceea ce produce tensiune scăzută cu cel puțin 30% față de
tensiunea obișnuită a acelei persoane sau cu 30% sub valorile normale.
Anafilaxia bifazică este diagnosticată când simptomele reapar după una până la 72
de ore chiar dacă pacientul nu a mai luat contact cu alergenul care a cauzat reacția inițială.
[6] Unele studii afirmă că până la 20% din cazurile de anafilaxie sunt bifazice. Atunci când
simptomele reapar, în mod tipic ele reapar după 8 ore.[A doua reacție este tratată în același
fel ca și anafilaxia inițială.
Pseudoanafilaxia sau reacțiile anafilactoide sunt denumiri mai vechi pentru
anafilaxia care nu se datorează unei reacții alergice, ci este rezultatul unei leziuni directe
asupra mastocitelor (degranularea mastocitelor). Denumirea folosită actualmente de către
Organizația Mondială pentru Alergie este cea de „anafilaxie neimună”. Unii cercetători
recomandă să nu mai fie folosite vechile denumiri.

CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN ŞOCUL ANAFILACTIC

Asistentul medical este important să ia următoarele măsuri de urgență:

- Dacă pacientul dispune de un EpiPen, injectați imediat epinefrina. Aceasta poate
fi injectată în exteriorul coapsei și poate fi administrată printr-o țesătură ușoară. Frecați
locul pentru a îmbunătăți absorbția medicamentelor.
- Încercați să intindeți persoana și să-i ridicați picioarele dacă este posibil.
- Stați cu bolnavul până când sosește ajutorul.
- Dacă sunteți instruiți, inițiați măsurile de prim ajutor specifice (tehnicile de
resuscitare) în cazul în care persoana nu mai respiră sau nu are puls.
Injecția cu epinefrină poate fi administrată printr-o îmbrăcăminte subțire, cum ar fi
pantaloni, fustă, ciorapi. Articolele groase de îmbrăcăminte vor fi eliminate înainte de
injectare. Se va injecta epinefrina doar dacă pacientul are un istoric de reacții anafilactice
sau sub îndrumarea unui furnizor de asistență medicală. După 10-15 minute, în cazul în
care simptomele sunt semnificative, puteți administra o alta doză de epinefrină. Chiar dacă
reacția dispare, bolnavul trebuie să meargă de urgență la o cameră de gardă.

2
 Alte tratamente care ar putea fi instituite sunt: administrarea de oxigen, de fluide,
medicamente pentru ușurarea respirației și chiar epinefrină. Steroizii antihistaminici pot fi
recomandați dar aceștia sunt utili în prima fază a anafilaxiei și nu vor putea înlocui
epinefrina. Cu toate acestea, aceștia pot fi mult mai utili în prevenirea unei reacții recurente
întârziate. Nu fiți suprinși dacă adrenalina vă oferă o stare de nesiguranță și accelerează
pulsul. Aceste efecte secundare sunt normale și nu sunt periculoase cu excepția persoanelor
care au probleme cardiace grave.
Șocul anafilactic apare în cursul reacțiilor alergice imediate, grave.Cel mai frecvent
survine în următoarele circumstanțe etiologice:
 alergie medicamentoasă
 înțepătură de insectă
 alergie alimentară
În șocul anafilactic are loc o exudare mare de lichid de interstițiu care alături de
vasodilatație determină prăbușirea tensiunii arteriale, ce poate fi responsabilă de decesul
bolnavului.

ATITUDINEA ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ȘOCUL ANAFILACTIC LA

ADULȚI
 aplică garoul: în cazul în care șocul a fost declanșat de o injecție
intradermică,subcutanată sau intramusculară sau printr-o înțepătură de insectă într-
o extremitate, trebuie stopată reacția generală prin ligaturarea acelei extremități
deasupra locului inoculării,
 în jurul locului inoculat se injectează 1 ml adrenalină 1‰ diluat în 10 ml ser
fiziologic,
 se realizează astfel un efect antihistaminic local, precum și o vasocontricție locală
cu prelungirea timpului de pătrundere a antigenului în circulație,
 Atenție !! : garoul trebuie să fie strâns, pentru a bloca întoarcerea venoasă și trebuie
desfăcut 2 - 3 minute la interval de 10 - 15 minute pentru evitarea efectelor nedorite
ale stazei venoase,
 Așezarea bolnavului în poziție trendelemburg trebuie executată rapid, pentru a
impiedica ischemia și leziunile cerebrale ireversibile,
 adrenalina este medicament de elecție în șocul anafilactic,
 se administrează 0.5 - 1 mg subcutanat (0.5 - 1 ml soluție 1:1000); se poate
administra și intramuscular,

3
 în cazuri grave se injectează intravenos foarte lent 0.25 - 0.50 mg;2.5 - 5 ml dintr-o
fiolă 1:1000 diluată de 10 ori (in 10 ml ser fiziologic), se injectează într-un ritm lent
de 1 ml/minut,
 corticoizii se administrează numai după administrare de adrenalina:HHC 250 mg ca
doză de atac intravenos lent, se continuă apoi până la doza de 500 - 1000 mg în 24
de ore, administrat intravenos, fracționat sau în perfuzie continuă,
 lichide volemice în caz de hipovolemie se administrează substituienți coloidali de
plasmă pentru creșterea volemiei: dextran 70 în cantitate de 500 - 1000 ml la care
se adaugă o cantitate dublă sau triplă de ser glucozat 5 %,
 oxigenoterapie 6 - 8 l/minut prin sonda nazofaringiană,
 miofilin 240 mg (1 fiola) se administrează în cazuri de bronhoconstricție severă,
lent intravenos,
 se poate administra și izoprenalina în aerosoli, asmopent sau alte bronhodilatatoare
sub forma de spray aerosol,
 intubația orotraheală se practică preferabil de către medicul anestezist prin
ventilație artificială cu presiune pozitivă intermitentă în caz de spasm laringian sau
bronhospasm prelungit, pentru combaterea hipoxiei, însoțită de cianoză
generalizată,
 traheostomie, în caz de asfixie se face traheostomia de necesitate, dacă nu se poate
aplica manevra de intubație orotraheală,
 antihistaminicele au o importanță secundară în tratamentul șocului, efectul lor este
preventiv și nu curativ: Romergan 50 mg(1 fiola) intramuscular; Feniramin 50 mg
(1 fiola) intrvenos, Tavegyl 2 mg (1 fiola) intravenos,
 bolnavul va rămâne sub supraveghere clinică timp de 24 ore, șocul putând recidiva.

4
 CAZ CLINIC

IV.1. FIȘA PACIENTULUI

Data întocmirii: 09.01.2023

Nume Agachi Prenume Mihaela Genul feminin Vârstă 31 ani
Naţionalitate română Stare civilă căsătorită Copii: 1
Religie ortodoxă Ocupaţia agen vânzări Reședința: mediul urban
Informaţii generale despre pacient
Greutate 68 kg Înălţime 164 cm Proteză auditivă - Proteză dentară-
Ochelari nu
Spitalizări anterioare : Internată pentru astm bronșic
Probleme anterioare de sănătate :
Astm bronșic
Intervenţii chirurgicale : nu
Boli care limitează activitatea:
Afecțiuni cardiace: nu
Afecțiuni respiratorii: Astm bronșic
Afecțiuni renale: nu
Alte efecțiunu (de specificat) nu
Alergii cunoscute:
Medicament Nu reacţie Nu
Aliment Nu reacţie Nu
Animale - Nu reacţie Nu
Alte forme de alergie Pulberi, polen reacţie Da
Tratamente :
Urmate: Miofilin, Bromhexin, Fluticasone-inhalator
Tratamente actuale : Adrenalină, HHC, Tavegyl, Fenistil, Miofilin, Diazepam, ser
fiziologic, soluție Ringer
Alimentaţia :
Apetit: diminuat Număr de mese 4/ zi Ora de masă .8, 14, 16, 20.
Alimente preferate: supe de carne, carne fiartă,cartofi, dulciuri

5
Alimente pe care nu le poate consuma: rântașuri, murături, conserve
Băuturi preferate: cafea, sucuri acidulate, apă minerală carbogazoasă
Observații

Eliminarea
Urină
Cantitate 1400 ml/24 ore Aspect normal Număr micțiuni: 4-5 Altele
Scaun
Aspect dur, Număr scaune 1 scaun zilnic, Altele
Alte eliminări : nu a prezentat

Odihna-somnul
Obişnuinţe privind odihna(ore) 6-7 ore/noapte
Mod de petrecere a timpului liber: discută cu paciențele din salon, citește ziare
Alte probleme legate de somn: nu se poate odihni din cauza anxietății și a atmosferei de
spital
Comunicarea
Influenţa bolii asupra vieţii pacientului: simte că o limitează, ar dori să poată să își
desfășoare activitatea
Comportament: asertiv
Reacţia pacientului la informaţiile primite: are încredere în serviciile de sănătate, dar îi este
teamă
Preferă singurătatea: nu
Are posibilităţi de exprimare scrisă, verbală, nonverbală, paraverbală
Igiena personală
Își efectuează zilnic toaleta cavității bucale și toaleta generală, se îmbracă și dezbracă
singură
Mersul (deplasarea): autonom
Altele

Comentarii personale: Pacienta este transportată cu salvarea la UPU deoarece a prezentat

semne de șoc anafilactic în urma administrării de Ampiplus
Data internării: 09.01.2023. Ora: 20:00, Mijloc de transport: salvarea

6
Motivele internării: eritem facial și pe fața anterioară a toracelui, hipertermie, greață,
vomă, prurit tegumentar, urticarie, edem palpebral, hipotensiune arterială, bradicardie,
dispnee, tuse spastică
ANAMNEZA:
a.Antecedente heredo-colaterale: familie afirmativ sănătoasă
b. Antecedente personale, fiziologice şi patologice: astm bronșic
c.Condiţii de viaţă şi muncă: condiții foarte bune de locuit, profesoară
d.Comportamente (fumat, alcool): consumă o cafea naturală pe zi, fumează,
consumă alcool ocazional
e. Medicaţie de fond administrată înaintea internării: Miofilin, Bromhexin,
Fluticasone -inhalator
ISTORICUL BOLII: Pacientă cunoscută cu astm bronşic cu tratament de întreţinere,
actualmente cu infecție bronșică, cu tratament cu antibiotice, administrate la domiciliu se
declanșează simptomatologie de șoc anafilactic motiv pentru care se solicită de urgență
salvarea și se transportă la spital pentru tratament de urgență.
EXAMENUL CLINIC GENERAL

Starea generală influențată Talie 164 cm Greutate 68 kg

Starea de nutriţie satisfăcătoare
Starea de conştienţă perfect conştientă, anxioasă
Facies roșu cu eritem și urticarie
Tegumente palide
Mucoase palide, umede
Fanere aspect normal
Ţesut conjunctiv-adipos bine reprezentat
Sistem ganglionar nepalpabil
Sistem muscular integru
Sistem osteo-articular integru
APARAT RESPIRATOR : murmur vezicular diminuat pe ambele arii pulmonare. Raluri
bronșice.
APARAT CARDIOVASCULAR zgomote cardiace ritmice, T.A.= 90/60 mmHg, puls= 60
bătăi/min
APARAT DIGESTIV abdomen moale, ficat nepalpabil
FICAT, CĂI BILIARE, SPLINA nu se palpează

7
APARAT URO-GENITAL loji renale libere
SISTEM NERVOS relaţii normale, ROT prezente
ANALIZATORI
ACUITATE VIZUALĂ miopie Vedere cromatică păstrată Vedere în relief păstrată
ACUITATE AUDITIVĂ foarte bună Voce tare daVoce şoptită da
SISTEM ENDOCRIN : fără modificări
Examinări paraclinice:
 Hematii =4.200.000/mm³
 Hb =11,34%
 Ht=31%
 Leuc = 8400/mm³
 Trombocite =120.000/ mm³
 V.S.H.=10 mm
 Glicemie = 106 mg%
 Uree = 34 mg%
 Creatinina = 0,90 mg%
 Proteine totale= 5,8g%
 Bilirubina directă= 23 mmol/l
 Bilirubina indirectă= 33 mmol/l
 Ionograma: Na+= 137 mmol/l, H+ =4,6 mmol/l, Ca++= 0,86 mmol/l
 Ex. urină: A –P –Z - sed –nimic patologic
 Examen ecografic: vezică în retenţie cu distensie

Identificarea problemelor
1. Respiraţie inadecvată din cauza bolii
2. Circulaţie inadecvată din cauza insuficienţei circulatorii periferice
3. Imposibilitate de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale
4. Alterarea integrităţii tegumentelor
5. Risc de dezechilibru hidroelectrolitic
6. Anxietate
7. Dificultate în a se odihni
8. Cunoștințe insuficiente despre boală

8
 DEPARTAJAREA SIMPTOMELOR PE NEVOI

Nr.
Nevoia Independent Dependent
Crt.
Nevoia de a respira Dispnee mixtă
1 Tuse spastică
Greață
Nevoia de a mânca si bea
2 Vomă
Nevoia de a elimina
Da
3
Nevoia de a se mişca şi a avea o buna Scăderea valorilor
4 circulatie tensionale
Insomnii
Nevoia de a dormi şi a te odihni
5 Alterarea confortului

Nevoia de a te îmbrăca şi dezbrăca Da

6
Nevoia de a menţine temperatura
Febra
7 corpului în limite normale
Urticarie
Nevoia de a fi curat, de a îngriji şi
8 Eritem tegumentar
proteja tegumentele
Prurit
Nevoia de a evita pericolele
Anxietate
9
Nevoia de a comunica
Da
10
Nevoia de a practica religia şi de a
Da
11 acţiona conform credinţelor proprii
Nevoia de a fi util şi a fi ocupat
Da
12
Nevoia de a se recrea
Da
13
14. Nevoia de a învăţa Cunoștințe insuficiente
despre boală

9
Priorităţi :

1. Nevoia de a respira
2. Nevoia de a se mișca si a avea o circulație adecvată
3. Nevoia de a evita pericolele
4. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale
5. Nevoia de a dormi și a se odihni

10

Diagnosticul de nursing
1.Management eficient al
regimului terapeutic de urgență
manifestat prin alegerea potrivită
a intervențiilor pentru atingerea
scopurilor de sănătate
IV.2. PLAN DE ÎNGRIJIRE
Obiective
Pacienta să-și exprime
dorința de a accepta
tratamentul de urgență
Pacienta să prezinte funcții
vitale în limite fiziologice
Evaluare continuă
11
Intervenţii Evaluare
09.01.2023
-Așezarea pacientei în decubit dorsal Pacienta prezintă
-Ventilarea aerului din încăpere funcții vitale instabile
-Susținere emoțională fiziologic.
-Montarea cateterului venos periferic Se internează în secția
pentru a păstra acces intravenous de Boli Interne pentru
-Administrarea de oxigen pe mască tratament de susținere
-Conectare la monitor pentru
supravegherea permanent a funcțiilor
vitale
-La indicația medicului se
administrează Adrenalină 1 fiolă în
perfuzie cu ser fiziologic și soluție
Ringer, Hidrocortizon hemisuccinat,
Dopamină 2 fiole ăn 5oo ml ser
fiziologic 0,9%, în ritm de picurare de
15-30 picături/ minut

Diagnostic de nursing Obiective
2. Perturbarea respirației Pacienta:
spontane din cauza bolii -să prezinte respiraţie
îmbunătăţită în decurs de 24
de ore
Evaluare permanentă
12
Se administrează antihistaminice:
Tavegyl, Fenistil
-Supravegherea stării generale- a stării
de conștiență, faciesul,
comportamentul și semnalarea oricărui
simptom supraadăugat
-Internare pe secția de Boli Interne
pentru supraveghere medical și
tratament de susținere
Intervenții Evaluare
-Realizarea unei poziţii care să-i 10.01.2023
favorizeze pacientei respraţia cu Obiectiv nerealizat în
extremitatea cefalică şi trunchiul ridicate primele 24 de ore.
la 45º, în poziţie semişezândă Se menţine respiraţia
-Administrarea de oxigen pe mască, la
dificilă,
indicaţia medicului.
Administarea de
-Administrarea medicaţiei antihistaminice
oxigen ameliorează
și bronhodilatatoare, la indicaţia
respiraţia pe perioade
medicului.
-Monitorizarea şi notarea respiraţiei în scurte.
foaia de temperatură.
 Diagnosticul de nursing Obiective Intervenţii Evaluare

11.01.2023
3.Reducerea debitului cardiac Pacienta: -Asigurarea unei poziţii favorabile Pacienta prezintă valori
manifestat prin hipotensiune -să prezinte debit cardiac circulaţiei periferice prin poziţie tensionale satabile, dar
arterială normal semişezândă. are tendință la
Evaluare permanentă. - Monitorizarea funcțiilor vitale și hipotensiune arterială
notarea în foaia de observație
-Obținerea consimțământului informat
privind tehnicile de îngrijire
-Efectuarea electrocardiogramei în
regim de urgență
-Montarea cateterului venos periferic
pentru păstrarea accesului venos
-Administrarea medicaţiei, la indicaţia
medicului: Adrenalină, HHC
-Montarea perfuziei şi administrarea
de soluţii cristaloide la indicaţia
medicului, cu respectarea măsurilor de
asepsie şi antisepsie la montarea

13

Diagnosticul de nursing
4.Alterarea integrităţii
tegumentelor manifestată prin
urticarie, prurit, eritem
perfuziei.
-Recoltează sânge, la indicaţia
medicului, pentru examene de
laborator, cu respectarea măsurilor de
asepsie şi antisepsie.
Obiective Intervenţii Evaluare
Pacienta să prezinte -Asigurarea igienei locale şi generale 12.01.2023
tegumente și mucoase zilnice. Erupția tegumentară și
integre -Schimbarea lenjeriei de corp ori de pruritul pacientei
Pacienta să nu prezinte câte ori este nevoie cedează după 24 de ore
urticarie și prurit -Se iau măsuri de prevenire a
Evaluare zilnică infecțiilor nosocomiale
-După prescripția medicului se
administrează medicație
antipruriginoasă, cu respectarea
ritmului și a dozei
14
 Diagnosticul de nursing Obiective Intervenţii Evaluare

12.01.2023
5. Dezechilibru termic manifestat Pacienta: -Monitorizarea temperaturii corpului și Obiectiv realizat.
prin hipertermie -să nu prezinte febră notarea pe foaia de temperatură Temperatura pacientei
Evaluare continuă. -Asiguarea condiţiilor de confort începe să revină la
termic în salon. valori fiziologice
-Asigurarea lenjeriei curate şi
schimbarea ei după fiecare val de
transpiraţie.
-Administrarea medicaţiei antitermice,
la indicaţia medicului.
-Urmăreşte funcţiile vitale.

15
 Diagnosticul de nursing
6. Alimentaţie inadecvată din Pacienta:
cauza bolii
Obiective
- să se alimenteze
corespunzător
-să prezinte diminuarea
greţurilor şi vărsăturilor
Evaluare permanentă.
16
Intervenţii Evaluare
11.01.2023
- Informează pacienta asupra cauzei Obiectiv realizat .
grețurilor și vărsăturilor. Pacienta nu mai
-Ajută pacienta în timpul vărsăturilor prezintă vărsături.
susținând-o de frunte și oferindu-i
tăviță renală curată și uscată
-Informează pacienta în legătură cu
alimentaţia parenterală şi hidratarea
prescrisă de medic.
- Încurajează pacienta să comunice.
-Urmăreşte hidratarea şi eliminările
pacientei.
-Urmăreşte starea generală a pacientei,
aspectul faciesului, tegumentelor şi
mucoaselor.
-Administarea medicaţiei prescrise de
medic.
 Diagnosticul de nursing
7. Dificultate în a se odihni
Diagnosticul de nursing
8.Anxietate în legătură cu
schimbarea stării de sănătate
manifestată prin neliniște,
insomnie
Obiective Intervenţii Evaluare
Pacienta: -Administrează, la indicaţia medicului, 11.01.2023
-să se odihnească medicaţia analgezică şi sedativă, cu Obiectiv realizat .
corespunzător respectarea dozei şi ritmului.
Evaluare permanentă. -Creează condiţii optime în salon, de
calm şi linişte, permiţând accesul
persoanelor strict necesare acordării
îngrijirilor.
Obiective Intervenţii Evaluare
Pacienta: - Se evaluează așteptările pacientului 11.01.2023
- Sa-si exprime sentimentele de la echipa de îngrijire Pacienta reușește să-și
de neliniste - Se identifică motivele fricii: teama exprime temerile, dar
- Sa i se diminueze starea de de tratamentul cu antibiotice și mediul nelinistea persistă
anxietate spitalicesc
Evaluare permanantă - Se manifestă o întelegere empatică
- Se solicită pacienta să-si exprime
preocuparea față de starea sa de
sănătate, de cauzele bolii și să pună
întrebări clarificatoare pentru a-și
diminua starea de anxietate
17

Diagnostic de nursing
9. Cunoștințe insuficiente despre
boală
La indicatia medicului se
administreaza sedative, seara cu o oră
înainte de culcare
Obiective Intervenții Evaluare
Pacienta să exprime interes -Explorează nivelul de cunoștințe al 13.01.2023
pentru învățare pacientei privind boala, modul de Pacienta prezintă
manifestare, măsurile de prevenire a dorință de a învăța cât
complicațiilor și modul de participare la mai multe noțiuni
îngrijiri
medicale
-Stimulează dorința de cunoaștere
Prezintă interes pentru
-Motivează importanța acumulării de noi
a-și păstra o bună stare
cunoștințe
de sănătate
- Se oferă pacientei informatii despre
tratamentul prescris și despre evitarea
tratamentului cu antibiotice
- I se explică despre importanța și
necesitatea de a acorda atenție stării de
sănătate și de a avea o viață echilibrată și
fără stres emoțional
- Se recomandă limitarea consumului de
medicamente, doar în situațiile strict
indicate de medic
18
Externarea pacientei
Data externarii: 13.01.2023
Starea la externare: ameliorata
Starea generala s-a imbunatatit raspunzand pozitiv la tratamentul administrat.
Recomandari la externare:
-regim alimentar bogat in fructe si legume, peste proaspat, nuci
-control medical dupa o luna de la externare
-renuntarea la cafea, sucuri acidulate, tutun
-control periodic la medicul de familie

CONCLUZII
Șocul anafilactic este o urgență medicală. Adrenalina trebuie administrată
intramuscular, cat mai curând de la apariția primelor semne de reacție alergică gravă.
Printre cele mai comune cauze de reacții anafilactice întâlnite în asistența primară
se numără medicamentele, produsele biologice umane, înțepăturile de insecte, unele
alimente și latexul.
În caz de manifestări mai puțin severe se poate administra un antihistaminic, iar
pacientul va fi supravegheat îndeaproape. Pacienții care au astm trebuie să primească, de
asemenea, un beta–2 agonist pe cale inhalatorie.
Pacienților cu teren anafilactic dovedit li se prescrie adrenalina auto–injectabilă.
Stiloul auto–injector trebuie să le fie în permanență la îndemână.
Îngrijirea pacientului cu șoc anafilactic se realizează în cadrul unei echipe medicale
în care asistentul medical este un practician autonom, responsabil pentru activităţile sale.
Este importantă îngrijirea pacientului în timpul manifestărilor acute, dar şi educaţia
pacientului privind tratamentul medicamentos, în viitor, pentru prevenirea unui nou episod.

19