ORL- colocviu

Subiectul 1 Bucofaringoscopia

Definitie

metoda de examinare a cavitatii bucale si bucofaringelui.

-Anamneza

-Examenul obiectiv: inspectia si palparea

INSTRUMENTAR NECESAR:

1.Oglinda frontala (lampa

Clare sau cu un fotofor).

2.Spatula linguala

3.Sursa de lumina

1.Examinarea cavitatii bucale : Cavitatea orala se ntinde de la nivelul buzelor pna la

nivelul pilierilor anteriori.

a) ex. vestibulului bucal: se examineaza rugnd pacientul sa deschida gura si ndepartnd

obrazul cu o spatula linguala:

-buzele

-mucoasa labiala

-mucoasa jugala (cu orificiul canalului excretor al glandei salivare)

-santurile gingivo-labiale si gingivo-jugale

-gingiile

b) ex. cavitatii bucale- peretii:

-arcadele dentare (sup/inf si ant/lateral)

-palatul dur

-limba (in repaus si la mobilizare) in 2/3 anterioare

-planseul bucal

-trigonul retromolar
c) bucofaringoscopia:

modul de efectuare

aspect normal-4 pereti:

-anterior: istmul bucofaringian:-valul palatin(ant)

-baza limbii(inf)

-pilierii amigdalieni(lat)

-posterior: arcul ant. al axisului

-superior: fata antero-inferioara a valului palatin

-inferior: continua cu hipofaringele

-lateral: lojele amigdaliene (pilierii amigdalieni, santul amigdalo-glos, amigdala palatina)

2.Palparea:

Toate leziunile cavitatii bucale, n special ale limbii, planseului bucal, obrazului si palatului
trebuie palpate. O edematiere a planseului bucal trebuie examinata prin palpare bimanuala
pentru a diferentia o inflamatie a glandelor submandibulare de un ganglion limfoid
submandibular.

ASPECTE PATOLOGICE:

1.Malformatii congenitale:insuficienta velo-palatina,palato-velo-cheilo-schizis

2.Traumatisme:mecanice,chimice,termice

Corpii straini (copii)

3.Inflamatiile acute:-angine acute (eritematoasa,eritemato-pultacee,cu false

membrane,ulceroasa superficiala/profunda)

-supuratii faringiene (flegmon periamigdalian, adenoflegmon

laterocervical, celuloflegmon)

4.Inflamatii cronice:-nespecifice (amigdalita, faringita, ozena)

-specifice (tbc, lues, rinosclerom)

5.Tumori:-benigne (papilom, fibrom, angiom)

-maligne (neo amigdalian, tu. mixte val palatin)

6.Tulburari nervoase (paralizii, hiperestezia, hipoestezia, parestezia)

Subiectul 2 Rinoscopia posterioara

DEFINITIE: metoda de examinare a rinofaringelui

INSTRUMENTAR:

Sursa lumina, spatula linguala, oglinda de rinoscopie post (0,5-1mm), spirtiera.

TEHNICA:+/- anestezie locala

Examinatorul sta pe scaun n fata bolnavului, n mna dreapta tine oglinda care se
incalzeste pentru a nu se aburi .

Bolnavul este invitat sa deschida gura iar examinatorul tine n mna dreapta tija
oglinzii ca un creion cu fata de sticla n sus iar cu mna stanga cu spatula linguala
apasa pe cele doua treimi anterioare ale limbii permitnd astfel examinarea peretelui
superior, posterior, anterior, lateral prin imprimarea unor miscari usoare oglinzii n sus,
jos, dreapta, stanga. Bolnavul trebuie sa respire pe nas tot timpul.

ASPECT NORMAL (6 pereti):

-sup:baza craniului, amigdala faringiana Luschka

-inf: fata sup.val palatin(virtual)

-ant: coanele,vomerul,cozile cornetelor nazale,partea post meaturi

-post: continuarea perete sup

-lateral:orif. trompe Eustachio,amigdala peritubara Gerlach,foseta Rosenmuller

ASPECTE PATOLOGICE:

-malformatii congenitale (imperforatia conala,atrezia rinofaringelui)

-traumatisme (iatrogene)/corpii straini

-inflamatii acute (adenoidita acuta, angina retronazala)

-inflamatiile cronice (vegetatii adenoidiene,resturi limfoide,ozena)

-tumori:-benigne (fibrom nazofaringian,polipul coanal)

-maligne (neoplasm ggl./rinologic/otologic/neurologic

Subiectul 3 Rinoscopia anterioara

Rinoscopia anterioara:

Definitie: examinarea cavitatilol foselor nazale.

Instrumente: Sursa de lumina, Specul

 Tehnica - pacientul sta pe scaun cu fata la examinator, speculul se tine n mna
stnga si se introduce nchis n vestibulul nazal. Pozitia capului pacientului se modifica
folosind mna dreapta. Se urmaresc urmatoarele elemente:

-calibrul fosei nazale-ngust (deviatie de sept, rinita hipertrofica) sau larg (rinita
atrofica)

-septul- deviatii, creste, ulceratii, perforatii bombari.

-planseul fosei defecte (despicatura palatina), bombari (chiste), neoplasme

(hemangiom), granulatii (corp strain).

-tavanul fosei - nu poate fi vazut dect n rare cazuri (rinita atrofica).

-peretele lateral - doar cornetele si meaturile inferioare si mijlocii pot fi vazute. Se

examineaza culoarea mucoasei

(congestionata n inflamatii si palida n alergie), marimea cornetelor (marit si tumefiat n

rinita hipertrofica, mici n rinita atrofica), secretia (din meatul mijlociu indica afectare
sinusala anterioara), formatiuni tumorale. Formatiunile vor fi palpate cu stiletul butonat
pentru a afla consistenta si mobilitatea.

Subiectul 4 Narinoscopia

Narinoscopia: Def: examinarea vestibulului nazal: partea cea mai anterioara a cavitatii nazale,
acoperit de tegument cu vibrize si poate fi usor examinat prin ridicarea vrfului nasului cu
ajutorul policelui.

Patologic=>

- inflamatii acute (furunculul,foliculite)!!!tromboflebite sinus cavernos (->vena angulara-

>vena oftalmica->sinus cavernos)

- inflamatii cronice (fisuri, cruste)

- fisuri (rinita cronica), cruste,

- deviatii ant. ale septului, luxatii ale subcloazonului

- tumori (chist, papilom),

- malformatii (atrezii, stenoze postraumatice)

- traumatisme, corpi straini (hematom, lez. de grataj)

Subiectul 5 Epistaxul- Principii de tratament

Atitudine corecta -se stabileste cantitatea de snge pierdut, prin evaluare a:

 - pulsului,

- aspectul tegumentelor,in special aspectul tegumentelor palmare,

- daca e posibil controlul tensiunii aretriale.

OPRIREA HEMORAGIEI:

1. Pozitia pacientului:

- Pozitia corect va fi cea seznd cu capul aplecat n fat, deasupra unui

vas pentru a vizualiza noi hemoragia (cantitate, ritm);

- In cazul n care pacientul prezint tendinta la hipotensiune, se aseaz n decubit

lateral, cu capul astfel asezat nct sngele s nu se scurg spre posterior, spre
rinofaringe.

2. Curtarea (golirea) cavittilor nazale:

Se efectueaz de preferat invitnd pacientul s sufle nasul, fiecare cavitate pe rnd

deasupra unei tvite renale, prin aceast manevr se curt si se golesc cavitile nazale,
putndu-se stabili localizarea sngerrii, eventuale cauze locale.

3. Hemostaza :- oprirea hemoragiei

Hemostaza poate fi: - local; :- - pacientul aplecat inainte exercita o presiune laterala
pe nara cu rinoragie

- tamponament anterior/posterior

- cauterizare chimica

- regional (ligatura, embolizari selective)

- general (hemostatice,inlaturarea cauzei)

Subiectul 6- Palparea laringelui

PALPAREA:

a. Palparea elementelor anatomice ale axului visceral:

- median: proeminenta cartilajului tiroid

- lateral: aripile cartilajului tiroid

- osul hioid- potcoava deasupra tiroidului

- membrana tirohioidiana-depresiune intre hioid si tiroid

- cartilajul cricoid- proeminenta dura

 - membrana tirocricoidiana- locul unde se efectueaza traheostomia de maxima
urgenta

- peretele anterior al traheei

- lobii glandei tiroide de o parte si de alta a traheei

b. Mobilizarea laterala a laringelui:

- cracmentul laringian: la mobilizarea laterala- senzatie tactila si auditiva de

crepitatie= frecarea laringelui de coloana vertebrala si a cartilajelor intre ele

-disparitia cracmentului: - tumori faringiene si laringiene

- infiltratii edematoase ale laringelui

c. Mobilitatea activa: mobilitatea pe verticala la deglutitie

d. Palparea ariilor ganglionare cervicale: medicul in spatele pacientului asezat, cu

capul in anteflexie usoara (pt. relaxarea musculaturii).

Se palpeaza:

(a) Lantul orizontal superior ( palparea nodurilor submentonieri,submandibular,

parotidian, facial, retroauricular si occipital).

(b) Lantul jugular extern ( superficial de-a lungul sternocleidomastoidianului).

(c) Lantul jugular intern (grupul superior, mijlociu si inferior -profund, pe fata
interna a sternocleidomastoidianului).

(d) Lantul spinal accesor.

(e) Lantul cervical transvers.

(f) Lantul cervical anterior.

(g) Lantul paravisceral (grupul prelaringian, pretraheal si paratraheal).

Cand exista adenopatii se descriu:

-sediu -consistenta

-numar -sensibilitate

-forma -suprafata

-dimensiuni -margini

-aspectul tegumentelor supraiacente -mobilitate:superficiala/ profunda

 2.PALPAREA: conditii patologice

- Durere: traumatisme, pericondrita acuta

- Deformarea laringelui:tumori, traumatisme

- Imobilizarea laringelui: tumori, cicatrici

- Disparitia cracment: tumori

- Emfizem subcutanat: fracturi laringiene, perforatii esofagiene, plagi intepate

laringo-traheale

- Adenopatii:- primitive: afectiuni ale ggl. limfatici

- secundare: proces inflamator sau neoplazic faringe, laringe, tiroida

Subiectul 7- Insuficienta respiratorie laringiana

DISPNEEA LARINGIAN: - este un simptom grav si major - se reduce debitul de

aer care parcurge laringele - este numit si sindrom de insuficient repiratorie de tip
laringian, cauza dipneei fiind la nivelul laringelui.

Simptomatologie:

Semne majore: (ntotdeauna prezente!)

a) bradipnee de tip inspirator;

b) tirajul suprasternal si supraclavicular= depresiunea partilor moi n inspir;

c) coborrea laringelui n inspir.

Semne minore:

- pozitia - capul n extensie, trunchiul sprijinit pe brate;

- cornajul - sunet produs prin trecerea aerului printr-un lumen respirator micsorat;

- tirajul intercostal, subcostal;

- disfonia.

Diagnostic pozitiv:

Trebuie efectuat rapid indiferent de conditii (prin laringoscopie indirect sau directa, daca
este posibil).

Evolutie:
a) Faza compensat - pacientul este agitat, prezint simptomele descrise, dar este normal
colorat.

b) Faza decompensat - hipercapnia - tegumente roze, calde, vasodilatatie periferic;

- anoxia - cianoza, respiratia devine tahipneic, superficial, apare

somnolenta si moartea.

Tratamentul:

a) Tratamentul etiologic e ideal pentru ndeprtarea cauzei;

b) Oxigenoterapie;
c) Intubatia oro- sau nazotraheal;
d) Traheostomia.

Traheostomia alba

TRAHEOSTOMIA:

Este interventia chirurgical prin care se efectueaz un orificiu (stom) la nivelul

peretelui anterior al traheei cu scopul de a reface respiratia care nu se mai poate efectua prin
laringe.

Indicatii:

- dispneea acut sau cronic de cauz laringian;

- timp pregtitor n interventiile chirurgicale laringiene;

- cnd este nevoie de respiratie asistat timp ndelungat (come, tetanos).

Contraindicatii: Fiind o interventie chirurgical care red o functie vital, n general -nu
are contraindicatii.

Elemente de anatomie :

Regiunea anatomic este cuprins ntre:

- cartilajul tiroid (mrul lui Adam) superior;

- furculita sternal - inferior;

 - muschii sterno-cleido-mastoidieni - lateral;

Din punct de vedere topografic:

- tegumentul;

- tesutul celular subcutanat si muschiul platisma;

- fascia cervical superficial;

- muschii subhioidieni - sternohioidieni si sternotiroidieni - nveliti cu fascia cervical

mijlocie;

- istmul glandei tiroide - asezat transversal peste carilajul cricoid si primele inele traheale;

- peretele anterior al traheei;

- la copil, poate aprea si un timus hipertrofiat ntre trahee si muschiul subhioidian.

Subiectul 8- Laringoscopia Indirecta

Definitie: Laringoscopia indirecta: metoda de examinare a cavitatii laringiene.

Materiale necesare:

- Sursa de lumina,oglinda frontala,lampa de spirt,tifon

- Oglinda de laringoscopie indirecta-2,5 cm,45 grade

Tehnica:

Pacientul sta pe scaun n fata examinatorului, drept, cu capul si pieptul putin ndreptate
spre examinator.

Scoata limba, care este prinsa de examinator,cu tifonul ntre police si medius.

Indexul este folosit pentru a ndeparta buza superioara.

Oglinda laringiana este ncalzita si testata in ,,tabachera anatomica, apoi este

introdusa n cavitatea bucala,la baza luetei pe care o impinge in sus si posterior.

Lumina este focalizata pe oglinda si pacientului i se cere sa respire linistit.

Pentru a observa miscarile corzilor vocale, pacientul este rugat sa inspire profund
(abductia corzilor vocale), sa spuna E sau I, urmat de inspir.

Se compara miscarea ambelor corzi vocale.

Avantaje:

Vizualizare rapid
 Prognostic pentru laringoscopia cu tub rigid

Dezavantaje:

Prost tolerat

Poate s investigheze numai sunetele vocalice. Ex.I

Modific biomecanica laringelui

Aspecte patologice:

Malformatii: glota palmata, laringomalacie

Traumatisme: plagi,hematoame,fracturi,

stenoze postraumatice

Corpii straini

Inflamatii acute: lar. acuta banala,

lar. acuta edematoasa

- cronice specifice/nespecifice

Tumori: -benigne (papilomatoza,noduli, polipi)

- maligne

Tulburari nervoase (izolate/asociate)

Ce se vede in oglinda in partea superioara se afla anterior in laringe, iar ce se vede in

partea inferioara este posterior

De sus in jos in oglinda vizualizam-coroana laringiana:

- Baza limbii cu V-ul lingual, amigdala linguala

- Epiglota

- Fosetele gloso-epiglotice(valeculele)

- Cartilajele aritenoide

- Plicile ariteno-epiglotice

- Plica (spatiul) interaritenoid

 In interiorul coroanei laringiene vizualizam:

- Corzile vocale, comisura anterioara, comisura posterioara

- Ventriculii

- Benzile ventriculare

- Sinusurile piriforme (intre faringe si laringe)

- Hipofaringele (intre peretii posterior si lateral ai faringelui si laringe)

In repaus- spatiul glotic= triunghi isoscel

In fonatie- spatiul glotic= fanta (marginile corzilor vocale lipite)

Subiectul 9 Palparea sinusurilor fetei si a Mastoidei

Palpare sinusurilor paranazale: Punctele sinusale= proiectia superficiala a sinusurilor

anterioare:

- sinusul frontal: - unghiul supero-intern al orbitei

- incizura supra orbitala (1/3 int cu 2/3 mediu rebord orbital

superior)

- sinusul etmoidal anterior: unghiul intern al orbitei

- sinusul maxilar:- fosa canina, depresiune lateral de bosa canina

- orificiul suborbital (5 mm sub mijlocul rebordului orbital

inferior)

Palparea regiunii mastoidiene

Palparea regiunii mastoidienepoate fi dureroasa in mastoidite. Se palpeaza 3 puncte de

electie: punctul antral ce corespunde proiectiei superficiale a antrului mastoidian, situat
putin inapoia si deasupra CAE; punctul varfului mastoidei si punctul sinusal situat pe
marginea posterioara a mastoidei si care e sensibil in tromboflebita sinusului lateral.

Subiectul 10 Otoscopia
 Definiie - este manevra prin care se examineaz conductul auditiv extern
i membrana timpanic.

Materiale necesare:

- sursa de lumin

- oglinda frontal

- specul auricular

Tehnica:

Se proiecteaz lumina la nivelul conci, se tracioneaz pavilionul auricular n sus i

napoi la adult, n jos la sugar, se introduce speculul auricular n conductul auditiv
extern - se alege cel mai larg specul care ptrunde cu uurin n conduct i se
mpinge cu blndee, progresiv, pn depete zona extern, cea care prezinta fire
de pr.

n principiu se ncepe examinarea cu urechea sntoas sau presupus sntoas i

apoi se va examina urechea bolnav, pentru a avea un termen de comparaie.

Se va examina iniial conca i poriunea extern conductului auditiv extern, fra

specul auricular, pentru a evalua eventuale stri patologice i pentru a evalua
calibrul conductului, n funcie de care se va alege speculul auricular adecvat.

Aspecte normale:

- lungimea este de 2,5-3 cm i un calibru de 6-10 mm

- direcia este aproape orizontal

- forma - are forma unui cilindru neregulat, pe seciune orizontal descriind un

"S" italic, iar pe seciune vertical prezint o curbura cu concavitatea inferioar.

-structura - este format din doua poriuni:

- poriunea fibro-cartilaginoasa - n treimea externa, este acoperit de

tegument care prezinta foliculi piloi i glande ceruminoase

- poriunea osoas - n cele doua treimi interne

- istmul - zona cea mai ngusta a conductului auditiv extern se afl la

unirea celor dou portiuni descrise.

Aspecte patologice:

-malformaii - atrezia conductului auditiv extern

- stenoze congenitale sau posttraumatice

 -traumatisme

- corpi strini

- endogeni - dopul de cerumen sau epidermic

- exogeni- ineri - dopuri de vat neglijate, usturoi etc.

- animai - insecte, larve de insecte

- plgi, leziuni de grataj

- afeciuni inflamatorii acute - furunculul

- otita externa acuta difuza

- afeciuni inflamatorii cronice - eczema cronic

- otomicozele

- tumori - benigne sau maligne

Membrana timpanica

Aspecte normale:

Este o membran care obstrueaz conductul auditiv extern n partea sa intern.

- forma - aproximativ rotund, uor escavat n treimea superioar, bombat

spre exterior n cele doua treimi inferioare, cu poriunea central mai deprimat
- numit umbo sau ombilic.

- dimensiuni - aproximativ 10 mm n toate direciile

- poziia - difera cu varsta:

la sugar aproape orizontal

la adult - nclinat, formnd un unghi de 45 grade cu orizontala, avnd o direcie

de sus n jos i din afar nuntru, astfel nct peretele inferior al conductului
auditiv extern este mai lung.

- culoarea- gri, translucid, strlucitoare; la btrni este gri sau alb mat, opac.
 1. Epitimpan (pars flaccida - membrana Schrapnell)

2. Ligamentul timpano-malear posterior

3. Scurta apofiza a ciocanului

4. Triunghiul luminos al lui Polizer

5. Mezotimpan(pars tensa )

6. Manerul ciocanului

7. Umbo (ombilic)

8. Ligamentul timpano-malear anterior

Aspecte patologice:

Se refer la modificri de culoare, poziie, repere anatomice, modificri ale integritii

membranei timpanice.

- malformaii -agenezia urechii medii.

- traumatisme - perforaia traumatic este liniar sau stelat, cu cheaguri i cruste

sanguinolente pe margini.

- inflamaii acute:

- otita medie acut congestia membranei timpanice, edem, cu tergerea reperelor

otoscopice (otita congestiv)

- perforaii - sunt greu de observat datorita edemului

 - otita acut gripal - flictene hemoragice

- inflamaii cronice:

- otita medie cronic - cu perforaie de forma i dimensiuni diferite cele n pars

tensa, care nu ajung la inseria osoas denot o otit benign, iar perforaiile situate n
pars flaccida sau cele marginale, n contact cu osul, denota prezena colesteatomului
(otita malign)

Modificari de poziie - membrana timpanic poate fi aspirat, cu mnerul ciocanului

orizontalizat (otita fibroadeziv), sau poate s bombeze (otita medie supurat acut).

Avnd n vedere dimensiunile reduse ale reperelor, este util folosirea sistemelor
optice mritoare:

- lupa - mrete de 2-3 ori

Subiectul 12 Probe vestibulare-echilibrul general

Probele de echilibru sunt statice i dinamic.

probele statice:
proba Romberg - este cea mai frecvent folosit: bolnavului i se cere s se
menin n ortostaiune cu picioarele lipite i ochii nchii.
De subliniat faptul c proba Romberg este pozitiv i n tabes sau alte afeciuni care se
nsoesc de diminuarea/ abolirea sensibiliti profunde motiv pentru care se impune o analiz
atent a tuturor componentelor acestor probe.

Probele Dinamice
proba mersul n stea (Babinski-Weil),
proba mersului pe loc (Unterberger),
a firului de plumb,

Subiectul 13 Probe vestibulare segmentare

Probele deviaiilor segmentare:

proba braelor ntinse (Barany),

proba indicaiei,

Subiectul 14 Cercetarea Nistagmusului spontan

14.CERCETAREANISTAGMUSULUISPONTAN
Nistagmusul este un refex motoro-tonico-clonic, ritmic, involuntar, urmare a contractiilor
muschilor oculari (velari,cefalici)
Este formata din doua secuse, secusa fiind unitatea motorie fundamentala:
-secusa lenta refex motor ce depinde direct de excitatia vestibulara, in sindromul vestibular
periferic bate intotdeauna spre labirintul hipovalent, deviatiile segmentare si probele de
echilibru find de partea ei.
-secusa rapida este un refex de corectare a devierii oculare, se observa mai bine, din aceasta
cauza stabilindu-se conventional ca directia nistagmusului sa fie data de directia secusei
rapide. Apare in sindromul vestibular periferic, nistagmusul are directia spre labirintul
hipervalent.

Tehnica probei
Pacientul este invitat sa urmareasca numai cu ochii degetul examinatorului care se
deplasea!a aproximativ 30 cm de ochi.
In plan orizonatl se deplasea!a degetul de la linia mediana lateral fara a depasi 45 grade in
pozitie laterala externa, aparefrecvent un nistagmus Fiziologic, apoi se deplaseaza degetul de
partea opusa.
Se va repeta examinarea in plan vertical si oblic.
Pentru o mai buna vizualizare se pot folosi pentru pacient ochelari de 20 dioptrii care anulea!a
fixatia.
Nistagmografia - este o metod electronic deosebit de util pentru evidenierea
nistagmusului imperceptibil vizual sau greu de definit n alte tipuri de micri involuntare ale
globilor oculari (nistagmus optokinetic, congenital, paralitic, profesional sau mioritmii
oculare).

Subiectul 15- Spalatura Auriculara

Spalatura auriculara reprezinta indepartarea secretiilor (puroi sau cerumen) sau a

corpilor straini si in tratamentul otitelor cronice.

Materiale necesare: o masa de tratament acoperita cu un camp steril pe care vom aseza
o tavita renala mare, 2 sorturi de cauciuc, musama, traversa, vata, seringa Guyon avand o
capacitate de 150-200 ml sterilizata si uscata, prosoape uscate, lichid de spalatura (apa sterila
la 37grade C, solutie de bicarbonat de sodiu 1 la mie, solutia medicamentoasa prescrisa de
medic);

Se anunta bolnavul si i se explica scopul tehnicii;

Tehnica cu mana stanga se trage pavilionul urechii in sus si inapoi iar cu mana dreapta
se injecteaza lichidul de spalatura in conduct spre superior si spre peretele posterior si se
asteapta evacuarea;

Subiectul 16 Endoscopia in ORL

Endoscopia rinofaringiana:- cu endoscop rigid sau fibroscop

- tot mai des aplicata

- sub anestezie locala endonazala si aplicarea unor mese cu decongestionante

- permite examinarea rinoferingelui si efectuarea unor interventii chirurgicale.

LARINGOSCOPIA DIRECTA:

- Metoda superioara precedentei

- Cu ajutorul endoscopului rigid/flexibil

Se efectueaza atunci cand:

- Cnd laringoscopia indirecta nu este posibila, la sugari si copiii mici

- reflexe de voma excesive sau datorita unei epiglote procidente

- pentru a permite examinarea cu atentie a: comisurii anterioare, ventriculii laringelui,

regiunea subglotica, baza limbii, valecula, partea inferioara a sinusurilor piriforme

- permite efectuare unor interventii chirurgicale

Se efectueaza sub anestezie locala

ENDOSCOPIA RINOSINUSALA

Endoscopia este tehnica prin care, cu ajutorul endoscopului (un tub rigid sau flexibil,
ce functioneaza pe baza unui sistem complex de fibre optice si prezinta doua extremitati, una
care se introduce in locul de examinat si cealalta, prin care medicul examineaza direct organe
sau cavitati din corp), poate preciza localizarea si natura unei afectiuni la pacientii ce se
prezinta la medic pentru varia simptome, totodata ,pe langa scopul diagnostic ,putand avea si
rol terapeutic (este folosita si pentru biopsie, extractie corpi straini,oprirea unei
sangerari,aspiratie).Daca se foloseste tija flexibila, vorbim despre fibroscopie care este mai
uzitatamai ales in cazul pacientilor copii,fiind mai usor de suportat .
In ceea ce priveste aplicabilitatea endoscopiei in sfera ORL,partea de ambulator,tehnica ce
uziteaza tija rigida vizeaza trei segmente: rinosinusal, otic,faringolaringian.
Obiectivele endoscopiei rinosinusale constau in a depista modificarile patologice rinosinusale,
precum si in a monitoriza caile de drenaj ale mucusului nazal,investigand variantele
anatomice prezente de la un pacient la altul,pentru intelegerea mecanismelor fiziopatologice
declansate.

De pe Internet: Endoscopia in ORL

Tehnica ce foloseste sisteme optice rigide sau flexibile pentru examinarea diferitor cavitati sau
organe altfel inaccesibile examinarii directe.
In practica de ambulator ORL, endoscopia rinosinusala si cea faringolaringiana au o
deosebita importanta fiind un real ajutor si venind in completarea examinarii obisnuite.
Procedura nu are contraindicatii, singura limitare fiind legata de varsta pacientului si de
capacitatea de colaborare a acestuia ( copii de varsta mica neputand fi examinati in acest mod
decat in mod exceptional).

Este o investigatie de o importanta deosebita care completeaza examenul clinic ORL si care
evidentiaza unele aspect care in cursul unei examinari simple nu pot fi relevate, si certifica
diagnosticul in diferite boli din sfera ORL: rinite, rinosinuzita, polipoza nazala, vegetatile
adenoide, corpi straini la nivelul foselor nazale, tumori rinosinusale, tumori ale rinofaringelui,
faringite cronice, laringite acute si cronice, pareze sau paralizii ale corzilor vocale, tumori
maligne sau benigne ale laringelui, diferite cauze ale disfoniei.

Nu in ultimul rand endoscopia poate asista diferite proceduri si mici interventii de tipul
electrocauterizarii sau cele folosind radiofrecventa ( cum ar fi tratamentul rinitei cronice ).

Centrul Medical Audifon dispune de sisteme endoscopice performante alaturi de o echipa de

medici inalt calificata in endoscopie.