TUSEA CONVULSIVĂ

Conf. Dr. Mirandolina Prişcă

 Definiţie
Boala infectioasa si foarte contagioasa, specific
umana, determinata de bacili din genul Bordetella si
caracterizata clinic tuse caracteristica

1906- Bordet si Gengou au izolat agentul etiologic-

Bordetella pertussis

Este o boala grava la copii nevaccinati < 2 ani,

!deoarece nu se transmite imunitate trasplacentara
 Epidemiologie
Rezervor de infectie: strict uman, bolnavi cu forme tipice
sau atipice de boala (adulti care si-au pierdut
imunitatea postvaccinala)
Poarta de intrare: respiratorie
Calea de transmitere: aeriana, contact interuman direct
indirect (obiecte contaminate cu saliva (rar)
Contagiozitatea (lunga): ultimele zile de incubatie, invazie,
2 sapt din faza de stare
Receptivitatea: generala, chiar pt nn din mame imune
(suportul Ac IgM ce nu traverseaza placenta)
 Etiopatogenie
Bordetella pertussis (90-95%) si parapertussis (5-10%)
=cocobacili G(-), nu imunizeaza reciproc
Necesita medii speciale, cu sange (Bordet Gengou)
Secreta o serie de toxine ce confera patogenitate

• Bacteria se multiplica in epiteliul ciliat respirator traheobronsic

(germene neinvaziv), toxinele care difuzeaza sunt responsabile de
modificarile generale
• Inflamatia locala irita terminatiile vagale ce constituie aferentele
reflexului de tuse (tuse bronhogena)
• Tuse neurogena: declansata de stimuli senzitivosenzoriali, datorita
conexiunilor intre centrul tusei si alte proiectii corticale, tuse
persistenta luni dupa infectie
 Tablou Clinic
Incubatia: 1-3 sapt
Invazia: 2 sapt (semne nespecifice de infectie de cai respiratorii,
afebrilitate/subfebrilitati)
Stare: dureaza 4-5 saptamani
Tuse caracteristica
– Accese de tuse (10-20/24h forme medii, 30-50/24h forme severe)
constituite din chinte repetate (5-9)
– Chinta: Apnee
Inspir profund (repriza) suierator datorat stramtorarii glotei
Sacade expiratorii de tuse
– Accesul se termina frecvent cu varsaturi (tuse emetizanta)
– Tuse chinuitoare, cianogena, emetizanta, fara expectoratie (sau
expectoratie minima sau “dop de mucus”, mai frecventa noaptea)
Intre accese starea generala si ex clinic sunt normale

Convalescenta: rarirea acceselor , (aprox 2 sapt), tuse chintoasa.

 Forme clinice

• Nou nascut si sugar: forme grave 50% din cazurile de

tuse convulsiva apar < 1 an
– Chinte asfixiante, apnee prelungita, cianoza pierderea
constientei, absenta reluarii respiratiei, convulsii anoxice
– Apnee sincopala (oprirea respiratiei brusc, inopinat fara
tuse sau chinta caracteristica)
– Complicatii respiratorii

• Adult: forme atipice fara tusea caracteristica, asemanatoare

bronsitei (pastreaza un rest de imunitate); forme fara
complicatii, dar se constituie in focare de infectie necontrolate
terapeutic (importanta epidemiologica)
 Complicaţii
• Mecanice (legate de intensitatea tusei si hiperpresiunea expiratorie
intratoracica)
– Ulceratia fraului limbii
– Hemoragii nazale si conjunctivale
– Emfizem cervical si mediastinal
– Pneumotorax
– Prolaps rectal, hernie
• Neurologice - Convulsii (anoxice)
- Hemoragii intracraniene
- Encefalita de origine toxica
- Sechele neurologice secundare anoxiei
• Infectioase
– Otite
– Suprainfectii bronhopulmonare (pneumonie, ateletazie,
bronhopneumonie)
• Denutritie prin varsaturi si dificultati de alimentare
 Diagnostic
• Epidemiologic (absenta vaccinarii, contact infectant)
• Clinic: accese caracteristice in afebrilitate ± complicatii
Laborator:
– Elemente orientative: leucocitoza (15-20.000 cu limfocitoza 60-
90%
– Etiologic
• Identificarea bacteriei este singurul element de certitudine
(tuse in fata placii, recoltare de secretii nazofaringiene)
• Cultura are sensibilitate mica (30%), creste in 4 zile
• IF (sensibilitate si specificitate bune)
• PCR scumpa
• Serologic (test de aglutinare), rezultat tardiv, permite
confirmarea formelor atipice in pratica ambulatorie
– Rx pulmonar: opacitati peribronsice, perihilare, hiliobazale,
atelectazie
 Diagnostic diferenţial
• Infectii virale: unele adenovirusuri, VRS,
• Laringotraheita infectioasa (Moraxella catarrhalis)
• Pneumonia cu M.pneumoniae,
• Alergii respiratorii
• Corpi straini traheobronsici
• Mucoviscidoza
 Tratament
(spitalizare numai pt cazurile severe)
• Etiologic: macrolide, amoxicilina, 14 zile
-administrarea in faza paroxistica nu modifica
simptomatologia, dar eradicand bacteria evita
contaminarea anturajului
ERITROMICINA-de electie.Reduce durata si severitatea bolii
• Simptomatice: sedative usoare, antiemetic, antitusivele
sunt ineficace
• Corticoizi in formele severe: intensitatea simptomatologiei
• Masuri igienodietetice (climat cald, umed, mese mici repetate,
hidratare corecta)
• Supraveghere, tratamentul complicatiilor infectioase (AB)
 Profilaxie
Izolarea cazului de boala (5-7 zile daca a primit trat AB)
• AB profilaxie la contacti 10 zile (Z14-Z21 cel tarziu dupa contact)
• Daca subiectul contact e in faza catarala –AB curativ
(contact=copii care n-au primit 4 doze de vaccin, familie, mai ales
femei gravide, persoane cu afectiuni CV, respiratorii)
• Vaccinare
-Vaccin corpuscular cu germeni omorati
– Eficienta (95% frantuzesc, 70-80% romanesc)
– La 2-3 luni, 3 doze la 4 sapt interval cu revaccinare la 18 luni
– RA: moderate (somnolenta, hipotonie, strigat 1-6h dupa
vaccin), severe (convulsii, encefalopatie cu rau convulsiv 1:106
vaccinari)
– CI: encefalopatie
-Vaccin acelular (toxina, hemaglutinina), mai bine tolerat, dar
eficacitate mai mica