SUBIECTE ORL

1. Rinoscopia anterioara: tehnica, aspect normal si pathologic

2. Bucofaringoscopia
3. Rinoscopia posterioara
4. Laringoscopia indirecta
5. Otoscopia
6. Traheotomia: indicatii, tehnica (2sub)
7. Probele cu diapazonul: Proba Rinne, proba Schwabach, proba Weber
8. Corpi straini auriculari: metode de retragere, tehnica spalaturii auriculare, indicatii, contraindicatii
9. Examinarea ganglionilor cervicali: (arii ggl laterocervicale)
-componenta lanturilor ggl cervicale
-enumerare organe ale caror limfatice dreneaza in ggl respectivi
-modalitati de palpare
10. Epistaxis: cauze, metode de tratament
11. Fracturile piramidei nazale: mecanisme de producere, manifestari clinice, modalitati terapeutice. (*)
traumatisme rinosinusale (8)
12. Foliculita vestibulara;
13. Rinita acuta banala
14. Rinita cronica hipertrofica
15. Alergie rinosinusala
16. Sinuzita maxilara acuta: manifestari clinice, tratament
17. Punctia sinusului maxilar: indicatii, tehnica, accidente, complicatii
18. Angina acuta banala
19. Angine ulceratice (2sub)
20. Flegmon periamigdalian
21. Amigdalita cronica + amigdalectomie
22. Adenoidita cronica
23. Angiofibrom de rinofaringe
24. Neoplasm de rinofaringe
25. Neoplasm de orofaringe
26. Polipoza nazala
27. Corpi straini faringo-esofagieni: manifestari clinice, metode de tratament
28. Formatiuni latero-cervicale ggl
29. Formatiuni latero-cervicale neggl.
30. LA
31. Clasificare laringite
32. Corpi straini laringo-trageo-bronsici
33. Neoplasm laringian (2sub)
34. Othematom
35. Otita externa acuta
36. Furuncul CAE
37. Otomicoza
38. Otita medie (toate- ac, cr, cu timpan inchis si deschis)
39. Complicatii otite si otomastoidite (endocraniene,paralizie facial, exterior)
---
40. Corpi straini laringo-traheo-bronsici (450)
41. Papilom laringelui (378)
42. Papilomatoza juvenila laringe (378)
43. Polipoza rinosinusala (229)
44. Chist canal tireoglos (515)
45. Otita externa cronica
- Furuncul vestibul nazal??
1. Rinoscopia anterioara: tehnica, aspect normal si patologic
-se efectueaza cu ajutorul speculului nazal si al oglinzii frontale
-se va alege un specul adecvat marimii vestibulului nazal al bolnavului (exista 3 tipuri in functie de
dimensiune)
-speculumul poate fi tinut in mana stanga/dreapta sau mai bine schimband mainile ( dr – examinarea
fosei nazale stg si cea stg – examinarea fosei nazale dr ).
- la copiii mici se poate utiliza speculumul auricular cu calibru corespunzator avand grija de a nu leza
mucoasa.
- dupa proiectarea fascicolului luminos in orificiul narinar, se introduce speculum nazal, tinut inchis, in
vestibulul nazal, nu prea profund.
- se deschide speculumul incet, cu grija pentru a nu leza mucoasa septului nazal (care prezinta la acest
nivel pata vasculara a lui Kisselbach) si a nu provoca bolnavului dureri sau hemoragie.
- in acest timp, cealalta mana se sprijina pe fruntea si crestetul bolnavului, imprimand capului pozitia
corespunzatoare examenului pe care il efectuam.
-speculul se va extrage intredeschis
-rinoscopia anterioara se face inainte si dupa aplicarea de vasoconstrictoare
-daca exista secretii se aspira.
In completarea rinoscopiei ant se va efectua si palparea cu un stilet butonat obtinand date
referitoare la consistenta, mobilitatea, apartenenta unei formatiuni sau unui corp strain nazal.

Clasic, se descriu 3 pozitii (ale lui Lermoyez), astfel:

1. In rinoscopia ant joasa: capul bolnavului este asezat normal pe verticala corpului. Se observa
partea anterioara a foselor nazale cu :
*planseul foselor nazale
*baza de implantare a septului nazal
*capul cornetului inferior
*meatul inferior, aflat indaratul capului cornetului intre acesta si peretele extern al fosei nazale ( pe aici
se efectueaza punctia sinusului maxilar) si uneori, cand cornetul inferior nu este voluminos sau cand il
retractam cu un vasoconstrictor, se poate observa peretele posterior al faringelui, partea posterioara a
cornetului mijlociu si coada cornetului inferior.
2. In rinoscopia ant oblica: capul bolnavului se inclina inapoi cu 30 grade. In aceasta pozitie se pot
observa:
*septul nazal in totalitate
*cornetul inferior
*meatul mijlociu
*cornetul mijlociu
*fanta olfactiva, putin vizibila, situata deasupra cornetului mijlociu
Meatul mijlociu: este considerat a fi oglinda sinusurilor maxilare, etmoidale anterioare si frontale, aici
aflandu-se orificiile de deschidere ale acestora. Patologia de la nivelul acestor sinusuri se reflecta in
modificarile mucoasei de la nivelul meatului mijlociu
3. In rinoscopia ant inalta: capul bolnavului se inclina inapoi cu 60 grade. Se pot observa:
*extremitatea anterioara a cornetului mijlociu
*plafonului fosei nazale.

Aspecte patologice:
- Adenoidita acuta: rinoree purulenta
- Rinoreea anterioara: puroi la nivelul meatului mijlociu
- Rinita catarala: hipertrofia mucoasei la nivelul cornetelor
- Rinita hipertrofica: marirea de volum a capului/cozii cornetului inferior sau a cozii septale
- Rinita atrofica: mucoasa palida, atrofiata cu secretii purulente groase si cruste verzui
- Sinuzita frontala/maxilara acuta: secretii purulente la nivelul meatului mijlociu
- Polipoza sinusala: formatiuni alb-sidefii cu origine uneori evidenta la nivelul meatului mijlociu,
acoperite de o mucoasa neteda, fara ulceratii
- Papilomul nazal: formatiune conopidiforma, roz-cenusie cu baza larga de implantare,
sangeranda la atingere, la niv port inf a sept nazal, capul cornetului mijlociu

2. Bucofaringoscopia
a. halena bolnavilor este uneori caracteristica:
-alcoolicii -> miros aldehidic caracteristic;
-diabetici -> mirosul de acetona;
-ozena, bronsiectazia, gangrena pulmonara -> miros insuportabil;
-uremia -> mirosul amoniacal de urina;
-insuficienta hepatica -> miros dulceag;

b. examinarea buzelor: (CIVAS)

-culoarea: palide in anemii, cianotice in asfixii si insuficienta respiratorie;
-integritate: cheiloschizis (malf congenitala);
-volumul: macrocheilie in acromegalie, hipotiroidism;
-aspectul -> in afectiunile cu stare febrila prelungita (pneumonie, febra tifoida, infectii grave) = buzele
sunt crapate, uscate, cu cruste brune negricioase, aderente;
-simetria in timpul miscarilor voluntare (vorbitul, aratatul dintilor);

c. examinarea dintilor:
-infectiile localizate la nivelul ultimului premolar sau la nivelul primilor 2 molari superiori – se pot
constitui in punct de plecare pt sinuzita maxilara odontogena;
-mobilitate anormala a dintilor cu avulsia acestora sau nemaipotrivirea protezelor la o persoana in varsta
– suspiciune de tumora maligna rinosinusala;
-avulsiile dentare cu exteriorizare de puroi prin alveola, la un copil mic febril, ridica suspiciunea de
osteomielita maxilarului superior;

d. Se va cerceta mobilitatea mandibulei si functia articulatiei temporo-mandibulare, precum

si mobilitatea arcadei dentare superioare.
e. Examinarea limbii (mobilitate, marime, culoare, aspect):
-la proiectarea limbii in afara, in paraliziile de nerv hipoglos, bolnavul ‘’arata leziunea cu limba’’, varful
limbii aratand sediul leziunii prin contractia doar a muschilor de partea sanatoasa;
-dificultati la proiectarea limbii in afara se intalnesc si in: flegmoanele bazei limbii si ale planseului
bucal, cancerul limbii;
-tremuraturile limbii: scleroza in placi, paralizia generala, intoxicatii cu alcool, morfina;
-culoarea rosie violacee a limbii – stari de asfixie, limba de culoare rosie intensa o intalnim in DZ,
insuficienta hepatica, ulcer, boli ale cailor urinare
-limba este palida in anemii, galbena in icter;
- in ingestia de substante caustic intalnim escare gri cu aspect gelatiniform (produse de soda caustica)
sau gri-alb (produse de acizi)

f. Examinarea planseului bucal: se realizeaza cerand bolnavului sa puna varful limbii in cerul
gurii:
-se poate decela un chist al glandei sublinguale (grenueta), un calcul al canalului Warton

g. Examinarea mucoasei jugale si gingivale: cu ajutorul unei SPATULE care se introduce in

santul gingivo-jugal;
-in mod normal mucoasa e de culoare rozie;
-mucoasa poate deveni rosie in: intoxicatii, tabagism, scarlatina, rujeola, parotidita epidemica;
-in anemie mucoasa este palida;

h. Examinarea boltii palatine:

-poate prezenta o comunicare cu fosele nazale in palatoschizis sau in gomele luetice ulcerate;
-prezinta o forma ogivala in rahitism si la copii cu adenoidita cronica;

i. Examinarea valului palatin:

-mobilitatea: invitand bolnavul sa pronunte sunetul ‘’a’’;
-reflexele velopalatine vor fi evaluate prin atingerea valului palatin cu un stilet;
-prezenta unei petesii la nivelul valului, in contextul unei angine acute, evoca diagnosticul de
mononucleoza infectioasa;
j. Amigdalele palatine, amigdala linguala si peretele posterior al orofaringelui: vor fi
examinate folosind spatule. In mod normal aceste formatiuni sunt galben pal deschis spre roziu, umede
stralucitoare.
-cu ajutorul unui stilet se va indeparta pilierul anterior pt a observa recesul supraagmidalian;
-amigdala palatina va fi comprimata intre 2 spatule observand secretia care se exteriorizeaza din cripte;
-peretele post al orofaringelui poate fi acoperit cu un treneu mucopurulent (la copii cu vegetatii
adenoide); sau poate prezenta o bombare a sa in adeflegmonul retrofaringian, in abcesul rece
retrofaringian sau in afectiuni ale coloanei cervicale;
-prezenta ulceratiilor la acest nivel necesita DD intre afectiunile inflamatorii specific si nespecifice si
afectiunile tumorale;
Examenul fizic continua cu examinarea pilierilor, a santului amigaloglos si a trigonului
retromolar.
Palparea zonelor suspecte din cavitatea bucala sau din orofaringe vor fi intotdeauna palpate
pentru a depista o eventuala induratie, ulceratie sau sensibilitate. Palparea va fi digitala sau instrumental
(cea digitala se va efectua cu ajutorul indexului care palpeaza valul palatin, amigdala palatina, linguala,
peretele posterior, baza limbii, valeculele, apofiza stiloida si glandele salivare.

3. Rinoscopia posterioara (examenul rinofaringelui):

-varsta minima de la care se poate realiza este de 5 ani
-pt acest examen utilizam o oglinda mica (cu diametrul de 6-8mm) = oglinda de rinoscopie posterioara.
-se fixeaza manerul prelungitor la oglinda;
-invitam bolnavul sa deschida gura, sa respire pe nas, usor si profund ca si cand ar mirosi o floare;
-cu ajutorul unei spatule tinuta in mana stanga comprimam usor, dar ferm, 2/3 ant ale limbii; in acest fel
creste distanta dintre limba si palatul moale;
-fixam lumina, reflectata de oglinda frontala, la nivelul luetei;
-oglinda de rinoscopie posterioara se apuca cu mana dreapta in acelasi mod in care se tine creionul;
-incalzim suprafata de sticla a oglinzii la flacara lampii de spirt (pt a nu se aburi);
-controlam temperatura oglinzii pe dosul mainii ( pt a nu provoca arsuri bolnavului );
-se introduce oglinda oblic dinspre comisura labiala stanga a bolnavului spre linia mediana, pana in
spatiul dintre valul palatin si peretele posterior al faringelui.
-suprafata refractanta a oglinzii este indreptata in sus si in anterior;
-evitam atingerea mucoasei orofaringelui cu oglinda pt a nu declansa reflexul de voma.
- pt a examina rinofaringele in totalitate va trebui sa modificam pozitia oglinzii imprimandu-i diverse
inclinatii.
ASPECTE NORMALE:
Marginea posterioara a septului, care are o directie verticala, serveste drept reper pt localizarea
structurilor anatomice din rinofaringe.
In partea SUP: se observa plafonul rinofaringelui captusit de mucoasa mamelonata, strabatura de
santuri dispuse sagital= aspect dat de vegetatii adenoide la copil, care cu varsta dispar -> mucoasa
devine regulate si neteda la adult.
Peretii LAT ai cavumului: prezinta orificiile faringiene ale trompei lui Eustache a carui buza
posterioara, cartilaginoasa este mai proeminenta – bureletul tubar. Inapoia trompelor se gaseste foseta
lui Rosenmuller.
La nivelul peretelui ANT se observa cele 2 orificii choanale separate prin marginea post a septului, iar
INF fata superioara a valului palatin.
Orificiile choanale au forma ovalara cu marele ax vertical. Pe peretele extern al fiecarui orificiu choanal
se observa cozile celor 3 cornete: sup, mij si inf.

Rinofaringele trebuie palpat manual.Vom executa aceasta manevra la adult cand dorim informatii
suplimentare privind consistenta, mobilitatea, dimensiunile sau locul de implantare a unor formatiuni din
aceasta regiune.

ASPECTE PATOLOGICE:
1.Etmoidita: puroi la nivelul meatului mijlociu si pe bolta rinofaringelui
2.Adenoidita: formatiuni tumorale moi, boselate, ce ocupa plafonul si obstrueaza orificiile, obstrucitie
nazala
3.Rinita hipertrofica: cresterea in volum a cozii cornetului inferior sau a cozii septale
4.Hipertrofia amigdaliana +/- edem
5.Procese tumorale la nivelul cornetului inferior, plafonul orofaringelui
6.Tumori rinofaringiene

4. Laringoscopia indirecta
=metoda prin care endolaringele este inspectat cu ajutorul unei oglinzi introdusa in orofaringe.
Tehnica de examinare:
-bolnavul si medicul sunt asezati pe scaune, fata in fata, la o inaltime potrivita.
-bolnavul este invitat sa scoata limba
-infasuram limba intr-o compresa pt a avea o priza buna si pt a nu o leza in cursul tractiunii pe incisivii
inferiori.
-oglinda frontala fiind fixata corect, lumina va fi focalizata la nivelul luetei.
-cu mana stanga se prinde limba bolnavului intre police si medius, iar indexul ridica buza superioara.
-oglinda laringiana fixata la maner se va tine cu mana dreapta, in acelasi mod in care se tine creionul.
-incalzim suprafata de sticla a oglinzii la flacara lampii de spirt (pt a nu se aburi);
-controlam temperatura oglinzii pe dosul mainii (pt a nu provoca arsuri bolnavului);
-se introduce oglinda oblic dinspre comisura labiala stanga a bolnavului spre linia mediana;
- suprafata refractanta a oglinzii este indreptata in jos;
- se recomanda bolnavului sa respire linistit si sa emita sunetul ‘’i’’ ( valul palatin si epiglota se vor
ridica permitand o mai buna vizualizare a endolaringelui);
- lueta va fi ridicata, cu dosul oglinzii, inspre in sus si indarat avand grija ca extremitatea ei inferioara sa
nu depaseasca in jos marginea oglinzii, evitandu-se astfel aparitia imaginii luetei in oglinda.
- se va evita atingerea bazei limbii si a peretelui posterior al faringelui, zone reflectogene ce declanseaza
voma.
IMAGINEA NORMALA:
Laringele trebuie intotdeauna examinat in timpul celor 2 functii principale: in respiratie si in
fonatie.
In partea superioara a oglinzii se vede baza limbii, cu ‘’V-ul’’lingual si amigdala linguala,
apoi valeculele acoperite de o mucoasa galbuie separate intre ele prin plica gloso-epiglotica mediana.
Sub valecule se vede epiglota, variabila ca forma, pozitie si marime. Se vor examina fata linguala si
cea laringiana a epiglotei, precum si marginea libera care impreuna cu pliurile ariepiglotice formeaza
orificiul superior al laringelui (coroana laringiana).
Sub orificiul sup al laringelui apare comisura ant de la care pornesc corzile vocale care se recunosc
usor ( ca 2 benzi de culoare alba sidefie care se apropie si departeaza in cursul fonatiei) si care
delimiteaza intre ele orificiul glotic.
In timpul respiratiei linistite, orificiul glotic are forma unui triunghi echilateral cu laturile
reprezentate de cele 2 corzi vocale, iar baza situate intre aritenoizi- formand comisura post a laringelui.
Supero-extern fata de corzile vocale se observa benzile ventriculare a caror mucoasa are o culoare roz.
Se va controla intotdeauna: mobilitatea corzilor vocale, a aritenoizilor, care se apropie si se
departeaza de linia mediana, precum si deschiderea si inchiderea sinusurilor piriforme.
Aspecte patologice:
1. Laringita acuta catarala: congestie difuza a mucoasei laringiene
2. Laringita cronica pseudomixematoasa: edem de aspect gelatinos ale ambelor corzi vocale,
albicios
3. Monocordita: inflamatia unei singure corzi vocale, cu aspect rosiatic
4. Granulomul cordal: formatiune ce se dezvolta pe partea posterioara a CV
5. Pahidermia interaritenoidiana: aspect de creasta de cocos la nivelul CV
6. Placa de leucoplazie: placard albicios la nivelul CV
7. Noduli ai CV: formatiuni mici, simetrice, in 1/3 medie a CV
8. Polipul laringian: formatiune cu localizare in 1/3 ant a CV, fie rosu, sesil sau
pediculat(angiomatos) fie fibros, alb-roziu(mixomatos);

5. Otoscopia
Examenul otoscopic se realizeaza cu ajutorul speculului auricular si lumina indirect reflectata de
oglinda frontala, cu speculul Siegle (speculum cu lupa), cu otoscopul electric prin care se
examineaza pavilionul urechii, CAE si timpanul.
Portiunea cartilaginoasa a CAE este adusa in acelasi ax cu portiunea sa osoasa, tractionand pavilionul
postero-sup la adult si post-inf la copil. Introducerea speculului, ales in functie de dimensiunea
conductului, se va face cu grija pt a nu leza tegum din conduct. Se va evita patrunderea in portiunea
osoasa a conductului (peretii la acest nivel sunt f sensibili si usor de lezat). Speculul va fi tinut in mana
stanga. Mana dreapta va fi libera pt a putea utiliza instrumente: carlig pt extragerea corpilor straini,
aspirator, timpanotom.
De asemenea, CAE trebuie curatat in cazul dopului de ceara. Aceasta se face prin spalare cu
seringa Guyon dupa prealabila inmuiere a dopului cu apa oxigenata, diferite uleiuri.
Aspectul timpanului NORMAL trebuie sa fie:
Membrana timpanica va fi examinata in intregime pana la nivelul inelului fibros periferic
Neteda, de culoare alba-sidefie, gri-perlata, stralucitoare, translucida;
Orientata oblic dinspre peretele posterior spre cel anterior, de sus in jos si dinafara inauntru, cu o
proeminenta determinata de apofiza lenticulara a ciocanului-umbo.
La nivelul sau vom distinge o serie de repere:
Superior: scurta apofiza a ciocanului, ligamentele timpani-maleolare anterior si posterior
Median: manerul ciocanului cu directie verticala (de la scurta apofiza a ciocanului pana la umbo)
Anterior: dinspre umbo, conul luminos al lui Polizer.
Leziunile de la nivelul membrane timpanice pot fi traduse prin:
Con luminos fragmentat, scurtarea manerului ciocanului – in retractile sec obstructiilor tubare
Modificari de transparenta
a. Placi calcare, ingrosari cicatriceale – timpanoscleroza
b. Congestive, mata, fara repere – inflamatii acute
Prin transparenta:
c. Nivel de lichid – otita sero-mucoasa
d. Masa rosietica – tumora de glomus timpanic
e. Congestia promontoriului – otospongioza
Perforatii ale membrane timpanice:
f. Mici – colesteatom
g. Mari – perforatie prin combustie sau otita medie cronica supurata
h. Centrala (mezotimpanala) – otita medie cronica supurata simpla

6. Traheotomia: indicatii, tehnica (2sub)

Traheotomia reprezinta interventia chir de scurt-circuitare a caii aeriene sub nivelul obstacolului
faringian sau laringian, prin care traheea este pusa in comunicare directa cu mediul extern.
Indicatii:
A. Obstructia mecanica a cailor respiratorii: (TATI-TIP)
1. Tumori ale laringelui, faringelui, traheei, esofagului cervical
2. Anomalii congenitale ale cailor respiratorii superioare si/sau digestive
3. Traumatisme ale laringelui si/sau traheei
4. Inhalarea de corpi straini
5. Traumatisme ale masivului facial cu tumefierea partilor moi si/sau fracturi(mai ales ale
mandibulei)
6. Infectia (edemul) laringelui, traheei, limbii, faringelui
7. Paralizia recurentiala bilaterala

B. Obstructia cailor respiratorii prin secretii sau respiratie insuficienta sau ambele:
• Blocarea prin secretii cu tuse ineficienta(imposibilitatea de a expectora) in timpul sau dupa:
1. Chirurgie toracica sau abdominal
2. Bronhopneumonie
3. Varsaturi si aspirarea continutului gastric
4. Arsuri ale fetei, gatului, cailor respiratorii
5. Precoma sau coma (DZ, IR si IH)
• Ventilatie alveolara insuficienta in timpul sau dupa:
1. Intoxicatie medicamentoasa sau cu pesticide
2. Traumatisme inchise ale toracelui cu fracturi de coaste
3. Paralizia m. respiratori
4. Obstructia pulmonara cronica (emfizem, bronsita cronica, bronsiectazie, astm, atelectazie)
• Blocarea prin secretii cu ventilatie alveolara insuficienta in cursul:
1. Afectiuni ale SNC(apoplexie, encefalita,poliomelita,tetanos)
2. Eclampsie
3. Traumatisme grave ale capului, gatului, toracelui
4. Coma preoperatorie neurochirurgicala
5. Embolia aeriana sau gazoasa
Dupa sediul unde se practica traheotomia, aceasta poate fi:
Inalta (primele 2 inele traheale)
Mjlocie (al 3-lea – al 4-lea inel traheal)
Joasa (al 4-lea – al 6-lea inel traheal)
* notiunea de inalta, mijlocie si joasa este in functie de istmul glandei tiroide

Tehnica:
Anestezia: generala, locala cu xilina 1%, in cazurile de extrema urgenta interventia se face fara
anestezie.
- Pozitia pacientului este in decubit dorsal, cu un rulou sub umeri pt a aduce capul in
hiperextensie- in aceasta pozitie, care agraveaza semnele de IR, traheea este superficializata si
interventia se poate efectua mai rapid.
- In caz de IR severa, cand pacientul nu poate tolera aceasta pozitie, interventia va incepe cu
pacientul in pozitie sezanda si va fi culcat in momentul deschiderii traheei.
- Dupa dezinfectia tegumentelor, plasarea campurilor si efectuarea infiltratiei locale de anestezic(
sau anestezie generala), se va practica incizia vertical pe linia mediana de la marginea inferioara a
cartilajului tiroid pana deasupra furculitei sternale
- Incizia va interesa toate planurile regiunii – pielea, t. subcutanat, aponevroza cervicala superf,
planul muscular(nu se diseca si se indeparteaza), istmul tiroidian- care va fi ligaturat si sectionat sau
tractionat sup/inf;
- Hemostaza se va efectua pas cu pas daca este o traheotomie de necesitate sau dupa deschiderea
traheei si depasirea momentului critic respirator
- Deschiderea traheei se va face, daca timpul permite, dupa injectarea in lumenul traheal al unui
anestezic pt a preveni sincopa respiratorie, totodata avand certitudinea ca organul abordat este traheea(
se aspira pe seringa dupa introducerea acului si se constata prezenta aerului)
- Incizia traheei se va face vertical, pe 1-2 inele sau se poate decupa o rondela din peretele traheal,
cu diamentrul cat mai aproape de cel al canulei traheale care va fi folosita. O alta varianta este decuparea
fragmentului traheal cu mentinerea unei balamale care va permite, la decanulare, refacerea continuitatii.
- Se introduce canula traheala care se fixeaza bine la gatul pacientului pt a nu fi expulzata in
timpul tusei.
- Plaga se sutureaza desupra si dedesubtul canulei, iar sub canula se plaseaza o mesa mica pt a
evita aparitia emfizemului
- Pansamentul se face cu o compresa mare taiata in forma de sort care se introduce intre canula si
tegument.

Incidente si accidente si complicatii:

- la copii emfizemul mediastinal, subcutanat si pneumotoraxul
-hemoragia (tr venos brahiocefalic, VJA), ranirea organelor vecine (esofag, recurenti, dom pleural)
lezarea cartilajelor laringiene cu infectii secundare, introducerea canulei pretraheal sau expulzia canulei,
stenoza traheala.

7. Probele cu diapazonul: Proba Rinne, proba Schwabach, proba Weber

Diapazonul se pune in vibratie prin lovirea de propriul genunchi sau ciupindu-l. Se tine de maner fara a-i
atinge bratele, la distanta de 1 cm, cu bratele in jos- pt conducerea aeriana si cu piciorul plasat pe o
suprafata osoasa pentru conducerea osoasa.
PROBA WEBER – compara conducerea osoasa a celor 2 urechi:
➢ Piciorul diapazonului se aseaza pe linia mediana a craniului (vertex, glabela, menton, incisivi)
➢ Pacientul va preciza urechea in care se aude sunetul
➢ Proba sensibila deoarece se poate produce lateralizarea la un Rinne audiometric de doar 5 dB
➢ Sunet perceput pe linia mediana – weber indiferent – auz normal sau egal afectat
➢ Sunet perceput in una dintre urechi – weber lateralizat – in hipoacuziile de transmisie sunetul
este auzit in urechea AFECTATA, iar in hipoacuziile neurosenzoriale este auzit in urechea cea mai
BUNA.
PROBA RINEE - compara conducerea aeriana (CA) cu conducerea osoasa (CO) de la aceeasi ureche
➢ CO - piciorul diapazonului se aseaza pe mastoida
➢ CA – bratele diapazonului se prezinta in plan frontal in dreptul CAE
➢ Raport exprimat ca pozitiv sau negativ – timpul CA/CO
➢ Rinne pozitiv = auz normal sau hipoacuzie neurosenzoriala
➢ Rinne negativ = hipoacuzie de transmisie
➢ Fals Rinne negativ = hipoacuzie neurosenzoriala
PROBA SCHWABACH – compara perceptia pe cale osoasa a subiectului cu cea normala pe aceeasi
cale
Diapazonul pus in vibratie este plasat pe mastoida pacientului la nivelul punctului antral.
Cand pacientul nu-l mai aude, diapazonul se plaseaza pe mastoida examinatorului (considerand ca auzul
acestuia este normal). Daca examinatorul il aude, se considera ca bolnavul prezinta hipoacuzie de tip
perceptie.

8. Corpi straini auriculari: metode de retragere, tehnica spalaturii auriculare, indicatii,

contraindicatii
Indicatii:
Corpi straini endogeni:
- Dopul de cerumen – se extrage dupa inmuierea cu apa oxigenata
- Dopul epidermic – este format dintr-o aglomerare de lamele epiteliale, rezultate din descuamarea
epiteliului din CAE. Este aderent si necesita utilizarea de substante keratolitice inainte de spalatura.
Corpi straini exogeni neanimati sau animati:
- Corpii straini animati trebuie inactivati cu eter sau vitamin A uleioasa (sau ulei de bucatarie)
inainte de extragerea prin spalatura
- Corpii straini vegetali se deshidrateaza introducand in CAE alcool absolut, dupa o ora se pot
extrage prin spalatura
- Corpii straini inclavati – care nu pot fi extrasi pe cale naturala vor fi rezolvati de chirurgul ORL.

Contraindicatii:
- Perforatii cunoscute ale membranei timpanice
- Otite externe
- Fractura de baza de craniu in antecedente
- Timpanoplastii in antecedente
Tehnica:

Pacientul asezat pe scaunul de consultatie, cu gura usor deschisa. Acesta tine tavita renala care este
asezata sub urechea la care urmeaza sa se faca spalatura, strans lipita de gat. Se incarca seringa Guyon
cu 150-200 ml apa calduta la 37 grade Celsius, se tractioneaza cu o mana pavilionul in sus si posterior
pentru a rectiliniza conductul.
Se va injecta sacadat jetul de apa spre peretele posterior al conductului, iar spalatura nu trebuie sa fie
brutala. Se va avea grija ca peretele conductului sa nu fie lezat de seringa.
Dupa evacuarea corpului strain, se va verifica otoscopic aspectul si integritatea CAE si a membrane
timpanice.

9. Palparea lanturilor ggl cervical – component lanturilor ggl cervicale

GRUPE GANGLIONARE:
1. Grupul submandibular si submentonier ->dreneaza: buzele, obrajii, limba, cav. bucala si
pielea fetei
2. Grupul jugulo-digastric superior ->dreneaza: rinofaringe, cav. bucala, orofaringe
3. Grupul jugulo-carotidian mijlociu ->dreneaza: rino-, oro-, hipo-faringe, laringe si glanda
tiroida
4. Grupul jugulo-carotidian inferior ->dreneaza: hipofaringe, spatial subglotic, tiroida si esofag
5. Grupul triunghiular posterior
6. Grupul compartimentului anterior
*intre menton si hioid = gr 1
*in spatele SCM = gr 2, 3, 4
*intre SCM si trapez = gr 5
*median subhioidian = gr 6
Fata de gat si baza craniului, ggl limfatici se impart in:
1. Ganglionii lantului orizontal superior (bazi cranieni) ce alcatuiesc cercul limfatic Cuneo
format din: ggl occipitali, retroauriculari, subangulomandibulari, submandibulari, submentonieri, faciali
si parotidieni
2. Ganglionii cervicali anteriori formati din: lantul jugular ant superficial si lantul pre- si para-
laringotraheal profund
3. Ganglionii cervicali laterali formati din: ggl situati de-a lungul venei jugulare ext (superficiali)
si grupul ggl profund format din 3 lanturi ce formeaza triunghiul limfatic al lui Rouviere (jugular,
supraclavicular, spinal).

10. Epistaxis: cauze, metode de tratament

Cauze:
-de cauza locala: (CADA-T)
1. Cauze mecanice sau traumatice: leziuni de grataj, iritatii nazale, traumatisme simple(ale
piramidei nazale) sau complexe(ale masivului facial sau cranio-faciale);
2. Afectiuni inflamatorii: rinite, sinuzite virale sau bacteriene, alergia, inhalarea de toxice, corpi
straini nazali neglijati;
3. Devierea septului nazal: prin uscaciunea mucoasei nazale si formarea de cruste;
4. Anevrisme : cel mai frecvent ale arterei carotide interne in portiunea intracavernoasa (adesea
posttraumatic);
5. Tumori : benigne (polip sangerand al septului nazal, angiofibromul juvenil nazofaringian) sau
maligne ( fose nazale, sinusuri paranazale, nazofaringe);
-de cauza generala: (CEH-T)
1. C-V: HTA, ATS (prin scaderea elasticitatii peretelui vascular);
2. Endocrinologice: inainte, in timpul sau dupa ciclul menstrual (catamenial), ori la pubertate.
3. Hematologice: coagulopatii congenitale (hemofilia) sau dobandite- trombocitopenia drog indusa,
prin afectare hepatica, renala sau vasculopatii- maladia Rendu Osler;
4. Toxice: soc toxico-septic;

Metode de tratament:
1. HEMOSTAZA LOCALA: se aspira cheagurile din fosa nazala si se aplica solutii anestezice si
vasoconstrictoare locale (xilina, xylocaina, xylometazona, etc)
Se poate face astfel:
- Compresiune pe aripa nasului(min 10 min);
- Cauterizare (chimica, electrica, LASER) atunci cand se poate identifica cu precizie locul efractiei
vasculare;
- Tamponament anterior cu mesa de tifon, bureti expandabili (Merocel, Mystic, Conn) sau sonde
cu balonas;
In cazul in care exista coagulopatie, pt a se evita traumatismul local al mucoasei se pot plasa direct pe
zona hemoragica preparate de colagen microfibrilar (Avitene, Woburn, Mass) sau oxid de celuloza
(Surgicel, Tex).
2. HEMOSTAZA REGIONALA: se efectueaza cand manevrele hemoragice simple nu au success
si constau:
- in embolizarea cat mai selective a arterei aferente zonei hemoragice;
- Ligaturi vasculare ( ACE, maxilara interna, sfenopalatina, etmoidala anterioara);
- Tehnici chirurgicale plastice: septo-dermoplastie in boala Randu Osler, rezectii ale crestelor
septale, fotocoagulare LASER;
3. TRATAMENT GENERAL: consta in administrarea de medicatie hemostatica ( Etamsilat,
Adrenostazin, Fitomenadion, Exacyl) concomitant cu reechilibrare hidroelectrolitica si volemica(
macromolecule, Ringer, sange, plasma), sedative, analgezice.
4. TRATAMENT ETIOLOGIC: scop: tratarea cauzei initiale a epistaxului: HTA, afectiuni
hepatice, hematologice, tulb de coagulare

11. Fracturile piramidei nazale: mecanisme de producere, manifestari clinice, modalitati

terapeutice.
Fractura oaselor proprii nazale= cea mai frecv fractura a masivului facial.
La tineri- cel mai frecvent tip este fractura cu deplasare;
La persoanele in varsta- este specifica fractura cominutiva;
La copii- caract sunt fracturile ‘’in lemn verde’’ (fracturi fara o deplasare semnificativa, care au tendinta
de a reveni la pozitia initial in timp)

Simptomatologie:
1. Crepitatii osoase la nivelul traiectului de fractura
2. Echimoze in unghiul intern al ochiului sau suborbitar
3. Epistaxis
4. Durere
5. Deformarea piramidei nazale
6. Obstructia nazala uni- sau bilateral
7. Mobilitate anormala
CEEDDO-M
Fractura piramidei nazale se poate asocia si cu interesarea altor structuri osoase faciale in fracturi
complexe, cea mai cunoscuta fiind cea a lui Le Fort:
LE FORT I: interesarea maxilarului;
LE FORT II: interesarea maxilarului, sinusului maxilar, celulelor etmoidale;
LE FORT III: interesarea orbitei si a bazei craniului (disjunctia mediofaciala);
Pt. aprecierea extensiei liniei de fractura si a lezarii structurilor vecine se impun o serie de explorari
imagistice: RX simpla de craniu (fata si profil) sau CT.

TRATAMENT:
Este CHIRURGICAL si consta in reducerea inchisa a fracturii (cel mai frecvent) urmata de:
CONTENTIE INTERNA (tamponament anterior) si EXTERNA (atele metalice sau gipsate).
Sunt situatii cand datorita leziunilor multiple si extinse (de tip politrauma) se impune reducerea deschisa
si fixarea fragmentelor prin osteosinteza impreuna cu chirurgul OMF si neurochirurgul.

12.Foliculita vestibulara( vestibulita):

= este o piodermita, avand ca agent patogen S. auriu, care intereseaza unul sau mai multi foliculi pilosi;
Pacientul prezinta:
Tumefierea regiunii vestibulare nazale:
- Durere
- Roseata locala
- Febra
- Uneori puncte de fistulizare cu un puroi alb-galbui, cremos
In evolutie, netratata, afectiunea poate duce la TROMBOFLEBITA DE SINUS CAVERNOS (prin
diseminare limfatica si vasculara, mai ales dupa incercari de exprimare a colectiei).
Tratament:
-antibioterapie
-comprese locale reci sau cu Rivanol
-antiinflamatorii
Se poate inciza colectia cu bisturiul, desi de cele mai multe ori fistulizeaza spontan.
In cazul recurentei, se poate efectua un autovaccin din bacteriile izolate din secretia purulenta.

13. Rinita acuta banala (coriza)

Etiologie: adenovirusuri, rinovirusuri, mixovirusuri.
Apare in general in anotimpurile de tranzitie (primavara si toamna) si are caracter endemic.
De cele mai multe ori apare si suprainfectia bacteriana.
SIMPTOME:
1. Perioda de debut :
• Alterarea starii generale
• Astenie
• Adinamie
• Rinoree apoasa
• Hiposmie
• Febra
• Stranut
2. Perioada de stare(apare dupa 2-4 zile);
• Ingrosarea secretiilor nazale care devin mucoase sau mucopurulente (prin suprainfectie
bacteriana)
• Obstructie nazala, insa semnele generale se atenueaza progresiv pana la disparitie
Evolutie spre vindecare spontana in 7-8 zile.
Tratament: simpatomatic: - aport hidric crescut
-decongestionante nazale
-antipiretice,
Antibioterapia adresandu-se numai cazurilor cu suprainf bact
14. Rinita cronica hipertrofica
-rinita cronica nespecifica
-consta in inflamatia si degenerarea edematoasa a pituitarei
-se descriu 2 forme:
• localizata (mai ales la nivelul capului si a cozii cornetului inf, sau la niv cozii septale)
• difuza (generalizata la nivelul intregii muc nazale)
Dpdv evolutiv si histopatologic se descriu 3 stadii:
1. Hipertrofie moale: congestia si tumefierea pituitarea dar care se retracta la adm. de
vasoconstrictoare
2. Hipertrofie conjunctiva: pituitara alb-violacee reactioneaza moderat la vasoconstrictoare
(metaplazie pavimentoasa difuza cu alterari ale fibrelor musculare ce explica reactia minima la
vasoconstrictoare)
3. Hipertrofie edematoasa: pituitara este alterata ireversibil prin modificari de tip edematos,
mixamatos, polipoid si nu reactioneaza la admin topica de vasoconstrictoare.
TRATAMENT:
- Indepartarea excesului de mucoasa prin mucotomie submucoasa, galvano- sau criocauterizare
- Radiofrecventa sau vaporizare LASER dioda sau CO2 cu energie mica;

15. Alergie rinosinusala

Pot fi:
- Alergii periodice (sezoniere)= alergenul apare intr-o anumita per a anului
- Alergii aperiodice (perene) = prin expunerea permanenta a organismului la unul sau mai multi
alergeni (praf, ciuperci, par de animale, acarieni)
SIMPTOME:
Simptomatologie specifica: rinoree apoasa (hidroree, stranut in salve, mancarimi la nivelul nasului si
ochilor)

EXAMEN CLINIC evidentiaza:

1. Pituitara tumefiata, congestiva, acoperita de secretii apoase
2. In timp poate deveni alb-violacee, usor sangeranda la atingere, uneori cu degenerare de tip
polipoid.
Confirmare diag se face pe baza testelor alergice la alergeni specifici: in vivo(teste cutanate) sau in vitro
(RAST- Radioallergosorbent test)

TRATAMENT:
- Evitarea, pe cat posibil, a contactului cu alergenul
- Concomitant cu medicatia pe cale GENERALA : antihistaminice, stabilizatori ai degranularii
mastocitare, inhibitori ai producerii de leucotriene; si LOCAL-TOPIC: admin sub forma de spray-uri:
corticosteroizi, anticolinergice.
Trat. etiologic este de competenta medicului alergoloc si consta in hipersensibilizare specifica si
imunoterapie.
Balneo-fizio-terapia (aerosoli, crenoterapie) ajuta daca este efectuata in perioadele de acalmie
simptomatica.

16.Sinuzita maxilara acuta: manifestari clinice, tratament

Reprezinta inflamatia mucoasei sinusului maxilar de cauza rinogena sau odontogena.
CLINIC: se manifesta prin
1. Rinoree purulenta
2. Senzatie de plenitudine la nivelul hemifaciesului corespunzator
3. Sensibilitate dureroasa la palparea punctului de emergenta a nv infraorbitar
4. Cefalee cu caracter de hemicranie
5. Febra
6. Tulburari olfactive
DIAGNOSTIC:
- Anamnestic
- Clinic: rinoscopie ant si post : congestia mucoasei nazale cu secretii la nivelul meatului mijlociu,
edemul si hipertrofia cornetului mijlociu.
TRATAMENT:
• Medicamentos: ATB, AINS, analgezice, antipiretice, decongestionante nazale, aerosoli.
Daca tratamentul este ineficient → PUNCTIE CU LAVAJ a sinusului maxilar si se plaseaza un dren pe
care se pot face spalaturi si se pot instila diverse medicamente
• Chirurgical: vizeaza deschiderea si drenajul larg al sinusului maxilar endocopic sau classic prin
abord la nivelul vestibulului bucal.

17. Punctia sinusului maxilar: indicatii, tehnica, accidente, complicatii

Abord:
- peretele intern al sinusului la nivelul meatului inferior
- ostiumul sinusal la nivelul meatului mijlociu
Tehnica:
- Se anesteziaza mucoasa din meatul inferior cu o mesa imbibata cu xilina sau cocaine 1-2%. In
meatul mijlociu se poate plasa o mesa cu o substanta vasoconstrictoare pt decongestionarea mucoasei la
nivelul ostiumului.
- Acul de punctie se introduce sub cornetul inferior, la 1,5-2 cm posterior fata de capul cornetului
inferior, imprimandu-i-se o directie oblica in sus si inafara (spre unghiul extern al ochiului).
- Se trece cu acul prin grosimea osului patrunzand in sinus
- Bolnavul tine capul orizontal
- Se adapteaza seringa si se aspira secretii pt analiza bacteriologica si citologica, apoi se spala
cavitatea sinusala cu SF
- Secretiile purulente vor fi antrenate prin ostiumul sinusal odata cu lichidul de spalatura
- Cerem bolnavului sa isi sufle nasul (manevra contraindicata la punctiile hemoragice)
Se introduce in sinus 1g de CLORAMFENICOL dizolvat in SF si HIDROCORTIZON ACETAT. In
functie de antibiograma, se poate folosi si alt ATB.
Punctia se repeta la 1-2 zile, pana cand din sinus nu se mai exteriorizeaza secretii purulente.
Daca dupa 12-14 punctii persista secretia purulenta, renuntam la punctie si intervenim chirurgical.

Indicatii:
1. In scop diagnostic:
• Se aspira secretiile si se spala sinusul. Aspectul lichidului de spalatura ne da informatii
referitoare la afectiunea sinusala.
Astfel, lichiul de spalatura hemoragic = suspiciune de TM rinosinusala; prezenta de secretii purulente
galben-verzui, in flocoane= sinuzita acuta; secretii purulente grunjoase, dispersate, cu miros fetid=
sinuzita cronica.
• Se efectueaza examen bacteriologic si citologic al secretiilor;
• Permite introducerea de substanta de contrast in sinus(lipiodol);
2. In scop terapeutic:
• Se realizeaza drenajul secretiilor
• Se introduc medicamente in sinus(antiinflam, ATB)

Incidentele si accidentele punctiei sinusale sunt reprezentate de:

- Lipotimie: dat intolerantei la anestezicul utilizat sau emotivitatii pacientului;
- Ac de punctie neverificat in prealabil si nepermeabil;
- Ac infundat cu un fragment de os decupat in momentul trecerii prin peretele osos;
- Ostium sinusal blocat(prin dop de mucus sau/si edem) nepermitand evacuarea lichidului de
spalatura;
- Patrunderea cu acul sub tegumentele regiunii geniene( dat nerespectarii distantei de min 1,5 cm
de capul cornetului)
- Patrunderea si alunecarea acului sub mucoasa peretelui extern al fosei nazale(directie tangentiala
a trocarului)
- Patrunderea cu acul in orbita ( cand se introduce acul in meatul mijlociu)
- Patrunderea cu acul in groapa zigomatica unde varful acului poate intalni nv maxilar superior-
bolnavul acuza o durere fulguranta) sau rupe artera sau vena maxilara interna (hemoragie masiva care
necesita ligature de ACE)
- Embolie gazoasa- accident exceptional de rar -> colaps, pierderea constientei, cianoza, posibil
hemiplegie, amauroza, moarte subita
- Manifestari septice prin nerespectarea regulilor de asepsie.

18. Angina acuta banala

Angina= inflamatia acuta a elementelor limfoide ale orofaringelui, predominant a amigdalelor palatine.
Frecvent virala si mai rar bacteriana. ->rinovirusuri, adenovirusuri, virusurile influenza, parainflunzae,
corona virusuri, VSR, Coxackie, VEB, VH. (bact- streptococul beta-hemolitic grup A)

CLASIFICARE:
1. Etiologica: virale, bacteriene, din afectiunile hematologice;
2. Anatomo-clinica:
- Angine eritematoase
- Angine eritemato-pultacee
- Angine cu false membrane
- Angine cu ulceratii superficiale (veziculare)
- Angine cu ulceratii profunde (ulcero-necrotice)

CLINIC:
Debut -> brusc in anginele bacteriene prin:
• Disfagie inalta intensa si dureroasa (odinofagie)
• Febra 38-39 C
• Frisoane
• Otalgii reflexe
• Astenie
• Copii -> manifestari digestive: varsaturi, dureri abdominale;

-> In anginele virale:

• Debut insidios cu subfebrilitati
• Disfagie usoara sau moderata
• Obstructie nazala
• Rinoree seroasa sau sero-mucoasa
• Tuse iritativa
• Disfonie
BUCOFARINGOSCOPIE:
- Congestia amigdalelor palatine, care sunt marite de volum (angine eritematoase)
- Prezenta unui exudat pultaceu in cripte si/sau pe suprafata amigdalelor palatine (anginele
eritemato-pultacee; sunt intotdeauna bacteriene)
La palparea regiunii cervicale -> adenopatii subangulo-mandibulare cu caracter inflamator acut
(adenite).

Forme clinice:
1. Anginele eritematoase: frecvent angine virale, dar pot fi si angine bacteriene la debut sau
rezultate prin suprainfectia bacteriana a celor virale.
2. Angine eritemato-pultacee: angine bacteriene, mai frecv cu streptococ beta-hemolitic.
3. Angine cu false membrane: angina produsa de Corynebacterium difteriae -> amigdale marite de
volum, acoperite de false membrane cenusii, aderente, a caror indepartate duce la sangerare locala.

19. Angine ulcerative (2sub)

4. Anginele veziculare = anginele cu ulceratii superficiale (virale) -> aparitia de mici vezicule la
nivelul amigdalelor palatine si eventual la nivelul pilierilor si al valului palatin care in 2-3 zile se sparg
lasand ulceratii superficiale:
a. Herpangina: cu virusul Coxackie -> vezicule cu continut albicios, inconjurate de un halou
eritematos, localizare pe amigdale, pilieri si val; pacientii prezinta conjunctivita si manif dig.
b. Angina herpetica: herpes simplex 1 -> disfagie, astenie, adenopatii laterocervicale, febra (39-
40C); leziuni veziculare localizate pe amigdale, pilieri si val, identice cu cele din stomatita herpetica. +
hipertrofia amigdalelor care sunt congestionate si cu exudat alb- galbui dupa disparitia veziculelor
c. Zona zoster faringiana: leziuni veziculare strict unilateral pe traiectul nervului maxilar superior
(ram din V) dureroase sau cu senzatie de arsura.
5. Anginele cu ulceratii profunde= anginele ulcero-necrotice:
a. Angina cu fusospirili (PLAUT VINCENT): este determinata de o asociere cu fusospirili –
Spirochaeta denticulata si Borelia Vincentii
Clinic:
• Disfagie
• Febra
• Cefalee
• Adenopatii subangulo-mandibulare sensibile
• Local: amigdalele sunt congestionate, marite de volum si acoperite de o falsa membrana care se
detaseaza usor lasand o ulceratie profunda, crateriforma, care se cicatrizeaza in 7-10 zile. De obicei falsa
membrana si ulceratie= unilateral
b. Mononucleoza infectioasa: det de virusul Ebstein Barr, transmiterea se face pe cale orala (boala
sarutului)
Clinic:
• Disfagie
• Febra
• Adenopatii laterocervicle
• Hepato-splenomegalie
• Local: amigdalele sunt marite de volum, congestionate, acoperite de depozite cenusii, insotite de
petesii la nivelul valului palatin.
Evolutia este de lunga durata 3-4S.
Este prezenta leucocitoza si un numar crescut de monocite in formula leucocitara.
Testul Paul Bunell Davidsohn de detectare a Ac antivirus EB este pozitiv dupa 10-14 zile de la debutul
bolii.
Administrarea de ampicilina duce la aparitia unei eruptii cutanate (manifestare patognomonica in
absenta unei alergii la acest medicament).
c. Anginele din bolile de sange:
Se intalnesc in LEUCEMII si AGLANULOCITOZA. Se manifesta prin:
• Disfagie
• Adenopatii cervicale
• Amigdalele sunt hipertrofiate, cu ulceratii profunde, acoperite de un exudat cenusiu-negricios.
Modificarile hematologice sunt caracteristice afectiunii pe care o insotesc

DIAG= mai ales clinic → HLG:leucocitoza cu neutrofilie (in bacteriene), VSH crescut.
EXAMENUL BACTERIOLOGIC AL EXUDATULUI FARINGIAN este util pt evidentierea
germenului implicat, iar antibiograma poate preciza sensibilitatea acestuia la diferite ATB.

TRATAMENT:
Anginele virale: se vor trata simpatomatic -> (3A) antipiretice, AINS, antiseptice bucofaringiene sub
forma de tablete (Strepsils, Septolete, Tantum verde) sau solutii pt gargarisme ( Citrolin, Hexoral),
hidratare.
Evolutia este usoara, spre vindecare in 5-7 zile in absenta suprainf bact.
In zona zoster faringiana = poate fi util trat antiviral (acyclovir) daca este admin in primele zile de la
debut si vitaminoterapie grup B.

Anginele bacteriene: antibiotic 10 zile!

Cea mai frecventa= angina streptococica → tratament cu penicilina sau macrolide (claritromicina) la
alergici, respectiv conform antibiogramei atunci cand aceasta este disponibila.
Pot fi necesare antibiotice active pe germeni secretori de beta-lactamaza: amoxi+acid clavulanic
(Augmentin, Amoxiklav), cefalosporine gen II sau III (Zinnat), unii autori recomandand Clindamicina.
Angina difterica: penicilina in doza mari si ser antidifteric (antitoxina) +traheotomie in caz de IR
Angina cu fusospirili: penicilina.
Angina din MI: simptomatic, ATB doar in caz de suprainf.
Aparitia dispneei datorita hipertrofiei amigdaliene marcate, face necesara CORTICOTERAPIA, iar daca
IR nu se amelioreaza, se recurge la TRAHEOTOMIE.

20. Flegmon periamigdalian

Complicatiile anginelor sunt:
• Supurative:
a. Locale : FLEGMONUL PERIAMIGDALIAN
b. Loco-regionale:
1. Flegmoanele spatiilor parafaringiene:
- anterior sau prestilian
- posterior sau retrostilian
2. Flegmonul spatiului retrofaringian
3. Adenoflegmonul laterocervical
4. Celulita cervicala
5. Angina Ludwig
c. Sistemice: septicemia
• Nesupurative:
- RAA
- GNA
FLEGMONUL PERIAMIGDALIAN: colectie purulenta care se formeaza unilateral in spatial
periamigdalian in dreptul polului superior al amigdalei palatine.
Spatiul periamigdalian este delimitat intre capsula amigdalei, paretele lateral al faringelui, bureletul
tubar si sinusul piriform.
CLINIC:
1. Disfagie intensa cu odinofagie unilateral
2. Febra
3. Otalgie reflexa
4. Trismus
5. Sialoree
6. Halena fetida
7. Timbru vocal modificat
8. Cefalee
9. Astenie
10. Alterarea starii generale
Examen local → adenopatie subangulomandibulara ipsilaterala dureroasa si impastata a regiunii.
Bucofaringoscopie → congestie si tumefactie unilaterala a valului palatin si pilierului anterior, care
impinge inferior si medial amigdala palatina. Aceasta este congestiva si cu exudat pe suprafata. Lueta
este edematiata si impinsa spre partea opusa.
Forme clinice:
• Forma antero-sup: descrisa ant, cea mai frecv;
• Forma posterioara: colectia se form in spatial retroamigdalian, intre amigdala si pilierul post.
Bucofaringoscopie → pilierul post este tumefiat, edematiat, amigdala impinsa ant.
• Abcesul intraamigdalian: retentia exudatului purulent intr-o cripta amigdaliana la un pac cu
amigdalita cr reacutizata. (trismus absent, amigdala mult varita de volum, val si pilieri N)
• Forma bilateral: disfagie si odinofagie intense

Diagnosticul: este clinic; Paraclinic -> leucocitoza cu neutrofilie, VSH crescut.

Punctia-aspiratie extrage puroi din care se poate efectua un examen bacteriologic in vederea indentif
germenilor implicati.

TRATAMENT: urgenta!!!
1.Chirurgical: incizie (cu pensa Lubet-Barbon) si drenajul flegmonului in urgenta, pe care intraorala,
sub o buna anestezie locala precedata de sedare
AMIGDALECTOMIA se va efectua dupa 4-6 pana la 12S.
2.Medicamentos: antibiotice 10 zile!! : PENICILINA I.V. in doze mari sau ATB conform
antibiogramei, eventual active si pe anaerobi sau asociate cu metronidazol.
Se pot utiliza: Augmentin, cefalosporine, clindamicina.
Se va asigura: hidratare parenterala si se vor administra analgezice si antipiretice.

21. Amigdalita cronica + amigdalectomie

-inflamatia cronica a amigdalelor palatine ca urmare a inflamatiilor acute recidivante sau a unei
inflamatii subacute;
-se intalneste mai ales la adulti;
Starea de purtator de streptococ beta-hemolitic: prezenta streptococului in exudatul faringian, titrul
ASLO fiind normal.
Amigdalita recidivanta sau recurenta: presupune 7 episoade/an sau 5 episoade in 2 ani consecutivi sau 3
episoade/an 3 ani consecutivi.
CLINIC:
1. Disfagie usoara/moderata
2. Halitoza
3. Astenie
4. Inapetenta
Examen local: adenopatii subangulomandibulare si eritem la nivelul pilierilor ant.
- La nivelul criptelor amigdaliene: dopuri de cazeum (tonsiloliti) care se elimina spontan sau la
presiunea amigdalei si determina caracter fetid halenei(halitoza)
- Amigdalele palatine pot fi hipertrofiate la copii si tineri sau sclero-atrofice la adulti
- Hipetrofia amigdaliana voluminoasa poate determina disfagie importanta si/sau obstructie
respiratorie severa.
TRATAMENT:
➔ Antibiotic= doar in cursul episoadelor acute (similar celui din angina bact acuta)
➔ Trat definitiv= AMIGDALECTOMIA → aceasta se realizeaza sub anestezie generala cu
intubatie traheala; (la adult se poate efectua si cu anestezie locala)
*tehnica adoptata poate fi cea clasica cu bisturiul si ansa sau diverse alte tehnici: cu electrocauterul
mono/bipolar, cu radiofrecventa(ablatie/coablatie).
Indicatiile amigdalectomie:
a. Absolute:
- Angine acute - complicatii supurative sau nesupurative
- Angine acute recidivante la pacienti cu afectiuni valvulare cardiace sau convulsii febrile
- Hipertrofia amigdaliana care determina obstructie respiratorie severa, sleep-apneea, disfagie
severa sau tulb cardio-pulmonare
- Hipertrofia amigdaliana tumorala -> biopsie
b. Relative:
- Angine acute recidivante: >6 episoade in ultimul an sau 4-5 episoade/an in ultimii 2 ani
- Amigdalita cronica cu halitoza, tonsiloliti si adenopatii laterocervicale.
- Amigalita cronica sau recidivanta la purtatorul cronic de streptococ beta-hemolitic care nu
raspunde la trat cu ATB active pe germeni secretori de beta-lactamaze.

Contraindicatiile amigdalectomiei:

a. Absolute: coagulopatii, IC decompensata, insuficienta hepatica/renala, neoplasm cu alta

localizare
b. Relative: anginele acute, bolile infecto-contagioase, TBC, sifilis floric, status menstrual,
sarcina(trim I/II), faringe larg, insuficienta velopalatina, 30 de zile de la diverse vaccinari(mai ales
polio/BCG), DZ, HTA, trat cu anticoag/antiagreg plachetare.

22. Adenoidita cronica

= inflamatia cronica a amigdalei faringiene a lui Luschka
- se intalneste la copii, amigdala faringiana involuand treptat incepand de la pubertate
Etiologie: infectie plurimicrobiana, mai ales cu germeni G+
CLINIC:
1. Rinoree anterioara si posterioara mucoasa/ mucopurulenta persistenta
2. Halitoza
3. Congestie nazala si faringiana persistenta
4. Coexistenta unei otite medii si eventual a unei rino-sinuzite
Daca se asociaza :
1. Obstructie nazala bilaterala persistenta
2. Respiratie orala
3. Sforait
4. Rinolalie inchisa
-----------→ ADENOIDITA CRONICA HIPETROFICA: facies adenoidian+paloare+somnolenta+deficit
staturo-ponderal
DIAG: clinic, bazat pe simptomatologie si examinare -> rinoscopie post/ fibroscopie nazofaringiana
Tuseul rinofaringelui permite DD cu angiofibromul rinofaringelui care este dur si sangera f usor la
atingere.
TRATAMENT: chirurgical -> ADENOIDECTOMIE (sub anestezie generala cu IOT, dupa diverse
tehnici: 1. Clasica(cu ajutorul chiuretei)/ 2. Cu radiofrecventa (coablatie).

23. Angiofibrom de rinofaringe

-apare mai ales la copii si tineri, predominant la sexul masculin
CLINIC: (ORREO – C)
1. Obstructie nazala
2. Epistaxisuri anterioare si posterioare repetate (severe)
3. Rinolalie inchisa
4. Rinoree muco-purulenta
5. Otite medii prin compresiune tubara (confuzii cu adenoidita cr hipertrofica)
6. Cefalee
Desi e TB, are evolutie lenta expansiva spre fosele nazale, fosa pterigo-maxilara, endocraniu ->
deformari ale masivului facial, exoftalmie, iar sangerarea poate fi uneori masiva.
Rinoscopia post -> tumora de culoare rosie-violacee sau cenusie, cu suprafata neteda, alteori lobata
asemanatoare vegetatiilor adenoide. La palpare prin tuseu rinofaringian = consistenta dura si sangera f
usor.
DIAG:
- Clinic: simpotomatologie + rinoscopie post si tuseul rinofaringelui
- Paraclinic: CT este util pt evaluarea extensiei tumorii, inclusiv endocranian, iar angiografie
supraselectiva a ramurilor arterei carotide vad un aspect caract suficient pt diag (biopsia e de evitat →
risc de hemoragie)
TRATAMENT: chirurgical : ABLATIA TUMORII pe diverse cai de abord. Ligatura ACE este
necesara, mai ales in tumorile mari si medii, pt a preveni hemoragia intraoperatorie imp.
Embolizarea supraselectiva este ultima preoperator in tumorile voluminoase pt a le reduce volumul.

24. Neoplasm de rinofaringe

Fact favor: infectia cu VEB, predispozitia genetica, repartitia geografica(mai frecv in SE Asiei).
Mai frecvente la tineri si adulti, la sexul masculin.
CLINIC: debutul este mult timp insidios, asimptomatic. In momentul debutului aparent clinic tumora
poate fi deja intr-un stadiu avansat:
1. ADENOPATIC:
- Adenopatie laterocervicala inalta, subdigastrica sau spinala anterioara (grupe II,V) → dura,
lemnoasa, nedureroasa;
2. OTIC (datorat obstructiei tubare determinate de tumora):
- Hipoacuzie de transmisie unilateral;
- Otite medii unilaterale trenante(seroase, catarale, supurate);
- Vertij;
3. RINOLOGIC:
- Obstructie nazala
- Epistaxisuri recidivante
- Rinoree muco-purulenta unilaterala uneori cu striuri sanguinolente
4. NEUROLOGIC:
- Cefalee tenace
- Paralizie de nervi cranieni-> oculomotorii VI si apoi III si IV(diplopie)
-> ramul motor al nervului V
-> nervii ce ies prin gaura rupta posterioara IX,X,XI precum si XII

DIAGNOSTIC:
a. Clinic: rinoscopia post permite observarea tumorii cu aspect: vegetant, ulcerat sau infiltrativ,
uneori cu dezvoltare submucoasa, localizata la debut supratubar sau pe marginea latero-superioara a
cadrului choanal.
b. Paraclinic:
- Biopsia: diag de certitudine
- Panendoscopia: deceleaza o a2a localizare la niv cailor aero-dig sup
- Imagistic: CT(extensia locala si regionala), Rx torace(prez mts pulm), Echo abd(mts hepatice),
scintigrafie osoasa(mts osoase);

TRATAMENT: este reprezentat de radio si chimioterapie

Tratamentul chir - rezervat recidivelor ggl.
I = RT externa
II-IV = CHT+RT
Prognostic mai bun in formele cu diferentiere redusa care sunt radio- si chimio- sensibile.

25. Neoplasm de orofaringe

Factori fav:
- Consumul de alcool si fumatul asociate isi potenteaza actiunea carcinogenica
- Leziunile preneoplazice: placile de leucoplazie
- Infectia cu HPV;
CLINIC: debut insidios, mult timp asimptomatic, ceea ce face ca prezentarea la medic sa se faca adesea
in stadii avansate.
Indiferent de localizarea initiala, primele simptome pot fi:
1. Disfagia inalta de la simpla senzatie de corp strain, parestezii faringiene, pana la disfagia
moderata sau intensa.
2. Adenopatia submandibulara sau jugulara superioara dura, nedureroasa.
Ulterior apare:
3. Odinofagia (prin suprainf tumorala mai ales in formele ulcerate)
4. Otalgia reflexa
5. Halena fetida
6. Trismus
7. Tulburari ale vorbirii: modif timbru vocal, disartie prin limitarea mobilitatii limbii in cazul
localiz linguale, adenopatii multiple bilateral.
DIAGNOSTIC:
• Clinic: cu exceptia localizarii la baza limbii, toate celelalte localizari sunt accesibile examenului
direct bucofaringoscopic. Laringoscopia indirecta permite vizualizarea tumorilor de la baza limbii si
evaluarea extensiei inferioare a tumorilor orofaringiene spre hipofaringe, valecule, vestibul laringian.
• Paraclinic:
- Biopsia: stabileste diagnosticul de certitudine
- Panendoscopia: extensia tumorala sup si inf, respectiv descopera a2a localiz
- Imagistic: CT cranio-cervicala si IRM (extensia tumorala)
TRATAMENT: se alege in functie de stadiul tumorii in momentul diag si de forma histopatologica:
I+II= tratament unimodal → fie chirugical, fie RT externa, supravietuirea fiind similara
III+IV= tratament multimodal, combinat → chirurgical si RT externa, eventual radiochimioterapie.
Tratamentul chirurgical= presupune rezectii largi, adesea cu consecinte functionale importante(mai ales
in cazul localizarii la baza limbii) si reconstructia cu lambouri de vecinatate sau musculo-
cutanate(pectoral).
RT locala (brahiterapia) si hipertermia reprezinta modalitati optionale de tratament asociate celui
standard, rezervate recidivelor.
Prognosticul este revervat in stadiile III si IV, recidivele fiind frecvente si suprav redusa.
26. Polipoza nazala
Polipii reprezezinta formatiuni ce rezulta din degenerarea edematoasa a pituitarei meatului mijlociu,
a etmoidului sau a sinusului maxilar cu proliferarea fibroblastilor din substanta fundamentala.
Etiologia: infectioasa, alergica, tumorala (polipi de insotire a TM), dar se poate asocia si unor afectiuni
(mucoviscidoza, sdr widal)
SIMPTOME:
1. Obstructie nazala uni- sau bilateral partial(initial) sau completa
2. Rinoree sero-mucoasa
3. Rinolalie inchisa
4. Tulburari de miros (hiposmie, anosmie)
Examen clinic -> formatiuni alb-sidefii cu origine uneori evidenta- la nivelul meatului mijlociu,
acoperite de o mucoasa neteda, fara ulceratii, moi, nedurerosi la atingere.
Polipii sunt:
- Unilaterali (in polipoza infectioasa si tumorala)
- Bilaterali (polipoza alergica)
TRATAMENT: medico-chirurgical:
➢ ablatia polipilor sub control endoscopic
➢ tratament antialergic
➢ tratament antiinfectios

Forme clinice:
1. polipul solitar sinuso-coanal: isi are originea in sinusul maxilar, dar in cursul dezvoltarii ajunge
pana in rinofaringe de multe ori coborand chiar pana in orofaringe, fiind vizibil la bucofaringoscopie
Clinic:
- obstructive nazala unilaterala care in timp devine completa
Tratament: chirugical -> excizia completa a formatiunii care altfel recidiveaza
2. polipoza nazala deformanta (sdr Woakes) apare in copilarie cand scheletul osteocartilaginos
nu este dezvoltat suficient si determina largirea si inaltarea piramidei nazale.
Tratament: ablatia chirurgicala a polipilor.

27. Corpi straini faringo-esofagieni: manifestari clinice, metode de tratament

CLINIC:
1. disfagie inalta, uneori complete (afagie), alteori cu odinofagie predominant la nivelul la care
corpul strain este inclavat
2. la copilul mic, disfagie completa + sialoree
3. in cazul corpilor straini voluminosi → compresiune laringiana sau traheala → dispnee+tuse
iritativa
4. aparitia emfizemului subcutanat = semn de gravitate semnificand perforatia peretelui farigian.
DIAGNOSTIC SI TRATAMENT:
Corpii straini de la nivelul orofaringelui: pot fi vizualizati prin examen clinic direct sau prin
laringoscopie indirecta in cazul celor de la nivelul bazei limbii, valecule, sinusuri piriforme. → vor fi
extrasi sub control vizual cu ajutorul unor pense adecvate localizarii.
Corpii straini din hipofaringe : vor fi identificati Rx ( prin Rx simple in cazul celor radioopaci sau prin
tranzit cu substanta de contrast) , precum si prin endoscopii prin intermediul carora se si extrag.
Corpii straini voluminosi, inclavati in peretii hipofaringelui, care nu pot fi extrasi endoscopic, vor fi
indepartati pe care chirurgicala- cervicotomie exploratorie.

28. Formatiuni latero-cervicale ggl

Formatiunile regiunii antero-laterale sunt de obicei determinate de leziuni ganglionare. Distingem:
• adenopatii inflamatorii:
- nespecifice -> observate mai ales la copii, cu ggl mici, elastici, mobili;
- specifice -> 1. TBC (cu un ggl mai mare, subdigastric, inconjurat de ggl mai mici, pot fistuliza)
2. adenopatia tumorala – primitiva - in maladii de sistem (B. Hodgkin, leuc limf) sau –
metastatica- in cancere ale cailor aerodigestive sup cu sediul superior pt cancerul de rinofaringe si
inferior pt hipofaringe.
Data fiind frecventa deosebit de mare a acestor adenopatii metastatice se impune examenul atent al rino-
, hipo- si laringofaringelui, al intregului masiv facial.
Explorarea amanuntita a cailor aerodigestive in prezenta oricarei adenopatii cervicale este o regula care
nu are exceptii.
Mai rar, adenopatiile pot fi determinate de MI, boala ghearelor de pisica, toxoplasmoza.
Alte formatiuni :
1. chistul congenital unilocular (fluctuent, creste lent)
2. tumori de corpuscul carotidian ( nu se mobilizeaza pe vertical), anevrismul arterial (tumora
pulsatila cu ascultatie caracteristica)
3. tumori nervoase ( de nervi X, XI, XII)
29. Formatiuni latero-cervicale neggl.
De obicei sunt localizate, foarte rar difuze. Formatiunile localizate sunt situate fie in partea superioara,
fie in cea inferioara a regiunii anterioare.
In sus → deasupra hioidului formatiunea NU urmeaza miscarile deglutitiei.
Formatiuni bine delimitate, localizate median sau paramedian, cu sediul intre hioid si menton sunt
adenopatii inflamatorii (leziuni cutanate ale mentonului, furuncul, infectii dentare) sau tumorale
(cancer de buza inferioara).
In jos → formatiunile localizate apar in momentul deglutitiei. Sunt cele mai numeroase si sunt de
origine tiroidiana. Este vorba de guse nodulare chistice sau adenomatoase, bine definite in interiorul
glandei, fie de guse difuze interesand toata glanda sau un singur lob, fie de leziuni inflamatorii a
corpului tiroid, de tiroidite de obicei dureroase la palpare, fie in sfarsit de leziuni congenitale a
tractusului tireoglos, formatiuni anatomica reziduala intinsa de la marginea anterioara a istumului
tiroid la osul hioid.
Formatiunile limitate, laterale, sunt situate sub rebordul mandibulei intre menton si unghiul
mandibulei si pot fi:

a. dureroase:
- adenite inflamatorii(lez inf ale gingiei sau limbii)
- adenite TBC – mai ales la copil dupa primoinfectia inalta(amigdaliana)
- submaxilita litiazica- cu aspect de colica salivara si tumefierea dureroasa a glandei ce regreseaza
intre mese.
b. Nedureroase:
- Tumori de glanda submaxilara – intraglandulare cu evolutie prelungita, ce se mobilizeaza in bloc
la palparea cervicala asociata cu tuseul bucal
- Adenopatii canceroase(cancer de buza, limba si orofaringe)

Formatiuni difuze subhiodiene pot fi :

- Inflamatorii ( osteoflegmon perimandibular, flegmon difuz pelvi-bucal)
- Neoplazice (in cancerele pelvibucale sau adenopatii canceroase infiltrante)

30. Laringita acuta (catarala-simpla, benigna)

=inflamatie acuta a mucoasei laringiene, concomitenta sau secundara, determinata de agenti patogeni
banali in cursul unor inflamatii ale arborelui respirator
Etiopatogenie: existent unor factori externi favorizanta ca frigul, umezeala, schimbarile bruste de
temperature, tulburarile vasomotorii ale mucoasei, carentele alimentare vitaminice, starea de oboseala
cat si flora saprofita exisdtenta ce in anumite conditii poate deveni patogena, determina modificari la
nivelul laringelui → hiperemia mucoasei cu transudat, apoi exudat si posibila supraadaugare de miozita
sau artrita crico-aritenoidiana ca si diferite eroziuni ale mucoasei.
SIMPTOMATOLOGIE:
1. jena fonatorie ce merge pana la raguseala, FARA dispnee
2. starea generala NU este afectata
3. pot coexista: rinita, faringita, traheo-bronsita
Laringoscopia → congestive difuza supraglotica si a CV, eventual depozite muco-purulente
Perceperea la palpare → in reg laringiana, a unui emfizem subcutanat poate decela prezenta unui
traumatism cu solutie de continuitate laringo-traheala sau o inf cu anaerobi propagate de la o afectiune
acuta faring-laringiana si tiroidiana
DD: laringita supraglotica, aspirarea unui corp strain, diverse pneumopatii.
TRATAMENT:
➔ in cazuri simple cu discret process inflamator: regim igieno-dietetic +repaus vocal 3-5 zile,
evitarea mediului poluant, al bauturilor reci/foarte fierbinti, alcoolului, tutunului, condimentelor
Se vor administra: ceaiuri calde+pisnite locale cu alcool+inhalatii cu solutii tipizate si aerosoloterapie pt
fluidifierea secretiilor+antiinflamatoare
➔ in cazurile cu inflamatie pronuntata si edem al CV se admin: Ab( Ampicilina, Amoxi,
Cefalosporine II/III) +AINS / uneori, cand edemul e mai important- steroidiene.
Dat fiind similitudinea proceselor inflamatorii cu acelea din alergie, admin unui antihistaminic este
benefica.

31. Clasificare laringite

LARINGITE ACUTE:
1. Laringite acute nespecifice:
• Laringita catarala (simpla, benigna)
• Laringita subglotica (striduroasa/pseudocrupul)
• Epiglotita (supraglotica)
• Laringo-traheo-bronsita acuta a copilului mic
2. Laringite acute specifice:
• Din cursul difteriei
• Din cursul scarlatinei
• Din cursul febrei tifoide
• Din cursul gripei

LARINGITE CRONICE:
1. Nespecifice:
• Laringita catarala cronica
• Laringita pseudomixomatoasa (edemul Reincke)
• Laringite pahidermice rosii:
- Cordita pahidermica simpla
- Cordita pahidermica verucoasa
- Ulcerul de contact
- Granuloamele
- Pahidermia interaritenoidiana
• Laringita pahidermica alba:
- Placa de leucoplazie
- Forma exofitica
2. Specifice:
• Tuberculoza laringiana (forma infiltrative ulcerative + forma miliara acuta)
• Lupusul laringelui
• Sifilisul laringelui
• Scleromul laringelui
32. Corpi straini laringo-trageo-bronsici: manif clinice, diag, trat.
CLINIC:
1. Tulb respiratorii datorate obstructiei ce pot merge pana la asfixie si moarte
2. Fenomele inflamatorii si infectioase la nivelul corpului strain si sub acesta
3. Fenomele toxice, mai rar prin particule vegetale sau insect
4. Fenomene reflexe ce pot produce SCR
Patrunderea unui corp strain determina un tablou clinic dramatic cu mai multe faze:
a. Faza de debut: aparitia SDR DE PENETRATIE -> acces violent de sufocare, cu respiratie
dificila de tip bradipnee inspiratorie cu cornaj si tiraj, facies cianotic si inspaimantat, precum si chinte de
tuse explozica, spasmodica ce poate uneori expulza corpul strain.
Se mai pot intalni: dureri retrosternale, disfonie variabila, hemoptizie sau sputa sanguinolenta.
b. Faza secundara:
Localizat in laringe → daca nu a determinat moartea prin asfixie in prima faza, corpul strain det
aceleasi simptome, dispnee si tuse, disfonie si disfagie. In lipsa tratamentului adecvat, edemul si reactiile
de aparare pot agrava tabloul clinic pana la exitus.
La nivelul traheei → corpii straini, de obicei mobili, vor determina o simptomatologie intermitenta,
perioade de acalmie alterand , mai ales noapte cu schimbarea pozitiei, cu crize de dispnee, spasm
laringian, chinte de tuse si uneori dureri retrosternale si disfonie.
Stetoacustic, se percepe zgomot de drapel datorita vehicularii corpului strain intre reg subglotica si
pintenele traheal.
c. Faza tardiva: in cazul nediagnosticarii la timp, in corpi cronici necunoscuti. Se caracterizeaza in
special prin fenomene infectioase secundar, de obicei manif bronho-pulmonare: pneumopatii,
bronhopneumonie acuta, atelectazie, emfizem pulmonar, abcese pulmonare, etc.
DIAGNOSTIC: se bazeaza pe anamneza, cu specificare sdr de penetratie, exam clinic toraco-pulmonar
si ascultatie, examen RX-profil cervical, torace fata si profil cu semne Rx directe →corpi straini
radioopaci si indirect →atelectazie, emfizem, abcese pulmonare, etc., CT, bronhografii cu lipidol pt cei
ignorati precum si bronhoscopia care confirma diag si va permite si gesturi terapeutice.
TRATAMENT: consta in extragerea corpului strain in serviciu specializat, sub controlul vederii prin
bronhoscopie, cu pense speciale;
- Abordul se face pe cale bucala sau pe traheostoma
- Dupa extragerea corpului strain se recomanda reevaluare bronhoscopica si examinare
laringoscopica pt a decela un alt corp strain sau fragmente din primul, precum si inventarierea leziunilor
- Postoperator: supraveghere + ATB + AINS
- In urgenta:
• Corpii straini voluminosi care se inclaveaza la nivelul laringelui si determina fenom asfixice
acute: manevra Heimlich
• Daca sunt de dimenisuni mai mici si obstrueaza partial faringele det IRA: traheotomia de urgenta
sau coniotomia
• Daca nu determina fen asfixice importante ce necesita traheotomie de urgenta se directioneaza in
servicii specializate dupa calmarea pacinetului si fenom spastic cu FENOBARBITAL, antiinflamatorii
de tip cortizonic, ATB.

33. Neoplasm laringian (2sub)

Punerea in evidenta a cancerului laringian se face prin:
1. Laringoscopia indirecta si laringoscopia directa folosind laringoscopul rigid si fibroscopul optic
flexibil
2. Miscarile corzilor vocale se evidentiaza prin stroboscopie si videostroboscopie, paralizia
fonatorie sau totala indicand o leziune infiltrativa
3. Microlaringoscopia are posibilitatea de prelevare de biopsie si trebuie sa urmeze laringoscopiei
indirecte(cu ajutorul ei se practica si interventii chirurgicale)
4. Rx simpla in incidenta antero-post si laterala, in timpul inspirului sau a manevrei Valsalva,
prezinta imaginea ant-post pt examinarea glutei si a sp subglotic si imag lateral pt hipofaringe si port
supraglotica.
5. Laringografia si tomografia in special pt extinderea subglotica si in evidentierea distructiilor
struct laringiene
6. CT-scannerul permite evid extinderilor lez neplazice si prin aceasta selectarea modalitatior
teraputice
7. US este imp mai ales in depistarea MTS ggl cervicale
8. RMN
9. BIOPSIA si EXAM HISTOLOGICA cu variantele: extemporanee, biopsie cu ac sau aspiratie

(Caiet): pacientii acuza in f de localizarea la cele 3 etaje :

1. Disfonie (orice disfonie care dureaza >3S trebuie obligatoriu investigate orl)
2. Dispnee
3. Disfagie
4. Adenopatii: supraglotic , subglotic

FORME ANATOMO-CLINICE:
1. Neoplasmul etajului glotic: are punct de plecare in general de la marginea libera a corzilor
vocale si pana la un plan ce trece prin planseul ventricular.Este sarac in vase limfatice de unde se explica
si extensia limf exceptional
2. Neoplasmul etajului supraglotic este format din:
a. Neoplasmul vestibular: cuprinde epiglota, benzile ventriculare, repliurile ariepiglorice si
aritenoizii;
- Punctual de plecare a acestui neoplasm este frecvent pe fata laringiana a epiglotei, extensia
facandu-se in jos spre glota, in fata si lateral spre loja HTE si spatiul paraglotic si in sus pre valecule si
baza limbii
b. Neoplasmul ventricular: situat intre coarda vocala si banda ventriculara
3. Neoplasmul etajului subglotic: localizare rara a neoplasmului, in general manifestat prin
dispnee cu extensie spre traheea cervicala.
Diagnosticul pozitiv: anamneza si simptomatologie, examen clinic si metode de explorare paraclinica.
DD: cu afectiuni vegetante si ulcerante ale aparatului fonator: laringita edematoasa, scleromul laringian,
polipii laringelui, angioame, schwanoame, etc, papilomul laringian, luesul teriat, tbc laringiana,
pahidermiile albe
TRATAMENT:
LOCALIZARE SUPRAGLOTICA:
I = laser/chirurgie functionala→laringectomii orizontale supraglotice tip Alonso sau epiglotectomie
Huet, in caz contrar aplicandu-se RT (esec therapeutic -> in primul caz RT si in a2a situatie chirurgie de
salvare=laringectomie totala +/- CHT)
II = chirurgie (laringectomii subtotale supraglotice) + iradiere post-operatorie. (esec -> totalizarea
laringectomiei si CHT)
III+IV = tratament complex, in sandwich : CHT+laringectomie totala+RT +rezolvarea MTS ggl prin
evidari ggl radical sau modificate. (esec/recidive -> CHT)

LOCALIZARI GLOTICE:
I = terapie endoscopica prin microchirurgia laringiana cu laser/ tehnici clasice de chirurgie partiala
vertical functionala ca: cordectomie, laringectomie fronto-laterala sau frontal ant, de asemenea posibil
aplicarii RT (esec -> RT/ completarea laringectomiei)
II = exereza endoscopica, microchirurgie cu laser sau metoda chir functionala clasica sub forma
hemilaringectomiei tip Hautant si Gluck Sorenson, sau se opteaza pt RT. (esec -> iradiere/ completare
laringectomie)
III = chirurgie + chirurgie laringiana reconstructive tip crico-hiodopexie Labayle sau dupa caz
laringectomie totala cu evidare ggl radicala si RT postoperatorie.
IV = tratament sandwich -> CHT preop + laringectomie totala cu evidare ggl radical + RT (esec/recidiva
-> CHT si tratament paleativ, symptomatic

34. Othematom
-colectie sanguinolenta la nivelul fosei naviculare unde anatomic pericondrul este mai usor decolabil si
mai fragil
-sectionarea vasculara este produsa mai frecvent la sportivi dar si prin accidente iatrogen(acupunctura)
sau domestic
TRATAMENT: incizie in zona decliva + drenaj si pansament compresiv pentru a acola pericondrul la
cartilaj.
El se poate suprainfecta si determina leziuni de pericondrita, motiv pt care esti OBLIGATORIU
tratamentul cu ATB si supraveghere atenta.
Neglijat si daca nu s-a suprainfectat (rar) colectia se poate organiza conjunctiv devenind fibroasa,
deformand pavilionul cu aspect de ureche conopidiforma.

35. Otita externa acuta

= dermoepidermita acuta care intereseaza o parte / intreg CAE
-germeni frecvent incriminati: stafilococul, streptococul, piocianicul, proteus, anaerobi
-fact favorizanti: umiditate >80%, diminuarea secretiei ceruminoase sau tratumatisme locale (grataj,
arsuri, betisoare cu vata)
CLINIC:
a. Subiectiv: durere intensa ca in furuncul care evolueaza in paroxisme cu iradiere in mandibula si
in regiunea temporala exacerbate de masticatie sau orice atingere locala + hipoacuzie
b. Obiectiv: infiltratie inflamatorie eritematoasa cu secretie seroasa sau purulenta, detritusuri
epidermice.
TRATAMENT: evolutie spre vindecare in 7 zile; netratata -> complicatii supurative grave,
pericondrita, la distant cronicizari stenozante in formele cicumscrise
- Aspiratii zilnice locale/ chiar de 2 ori pe zi
- Aplicatii de ATB local conform antibiogramei si general ATB active pt stafilococ si streptococ
de genul AMPICLOX 2g/zi
Trebuie retinut ca poate determina complicatii grave: paralizie de facial, meningite, tromboflebite de
sinus lateral,osteomielita a bazei craniului cu o mortalitate de 50% chiar sub antibiotic.

36. Furuncul CAE

=inflamatia circumscrisa a foliculului pilosebaceu, de origine stafilococica, favorizata de traumastime,
leziuni de grataj, diabet
CLINIC:
a. Subiectiv: durere violenta cu evolutie in paroxisme, exacerbate de masticatie si tractiunea
pavilionului auricular
b. Obiectiv: tumefactie dureroasa, eritematoasa, centrata pe un fir de par cu adenopatie pretragala
El se matureaza in 3-5 zile cand se produce eclozarea lui cu o secretie purulenta cremoasa si diminuarea
durerii.
Netratat +teren deficitar imunitar sau DZ -> complicatie: pericondrita sau adenoflegmon retroauricular
cu pastrarea santului retroauricular (semul Jacques) patognomonic in diferentierea cu o otomastoidita cu
exteriorizare retroauriculara
TRATAMENT:
- incizie+ drenajul colectiei cu pansamente locale cu mesa de drenaj 3-5 zile cu betadina/acid boric
iodoformat
- general: Ab antistafilococica (OXACILIN 2-4 g in functie de fenom locale associate)

37.Otomicoza
-inflamatia tegum urechii externe produsa de fungi (aspergilus, flavus sau candida albicans)
-fact favorizanti: umezeala, stagnarea apei in conduct, igienta defectoasa
CLINIC:
1. prurit intens
2. otalgie discreta
3. hipoacuzie
Otomicroscopia -> releva o pasla de mecelii de culoare alb-cenusiu, pe o magma formata din epitelii
descuamate zemuide cu miros fetid care lasa dupa aspiratie un tegument intens congestionat.
EXAMENUL SECRETIILOR AURICULARE: obligatoriu!! Deoarece in putine cazuri apare trama de
micelii care pun diagnosticul
TRATAMENT: in exclusivitate local si consta in 2 faze:
1. aspiratie si pansament local cu alcool salicilic sau betadina 1-2 zile
2. unguente cu antifungice : exoderil, clotrimazol, pimafucin, dupa rezultatul antifungigramei.

38. Otita medie (toate- ac, cr, cu timpan inchis si deschis)

Clasificare:
1. otite cu timpan deschis :
- acute = otita supurata acuta
- cornice = otita supurata simpla/ otita supurata cronica propriu-zisa
2. otite cu timpan inchis:
- acute = otita seroasa acuta
- cornice = otita seromucoasa

OTITA SUPURATA ACUTA

-proces inflamator acut al mucoasei UM de etiologie bact (h. influenze, streptococcus pneumonie)
-fact favor: deviatia de sept cu rinita cronica hipertrofica, vegetatii adenoide, traumatismele timpanului,
bolile infecto-contagioase
Exista 4 faze distincte simpatomatologic si ca aspect otomicroscopic:
a. faza congestiva:
1. otalgie vie cu caracter pulsatil cu iradiere in reg temporala sau mastoidiana
2. hipoacuzie
3. febra 39C
4. timpanul este rosu sumbru cu disparitia elem anatomice (maner ciocan apofiza scurta a
ciocanului) dar in pozitie normal
b. faza colectata : simptomele se accentueaza → timpanul intens congestionat bombeaza in zona
cea mai depresibila unde nu exista decat 2 straturi in structura lui, desupra ligamentelor maleolare si
debordeaza peste ele formand o adevarata punga
c. faza supurata: simptomele se amelioreaza → durerea dispare, dar apare secretia auriculara
purulenta aerate care in timp devine franca.
Otomicroscopic -> dupa aspirarea secretiilor abundente se observa perforatia timpanului in cadranul
antero-inf, zona care este cea mai putin vascularizata si unde s-a produs necroza
d. faza de cicatrizare: sub tratament acuzele se amelioreaza progresiv, mai persista o hipoacuzie
cu senzatie de ureche infundata care si ea se amelioreaza pana in 3S. Timpanul se inchide iar congestia
se retrage spre manerul ciocanului
TRATAMENT:
a. faza congestiva:
o tratament general: ATB active pe flora mentionata (AMOXICLAV, AUGMENTIN, KLACID
2G/ZI sau PENICILINA INJ 2-4 ml/zi)
o tratament otologic: decongestionante locale (BORAMID)
o tratament rinologic: vasoC puternic (Rinofug) cu precadere in nara de aceeasi parte cu otita
b. faza colectata:
o tratament general: idem
o tratament rinologic: idem
o tratament otologic: paracenteza sub microscop care asigura o incizie larga de la ora 12 la 6 fara a
leza lantul osicular, deschide toate fosetele de la nivelul capului ciocanului, cat si cele 2 zone, atica si
antru, separate pe o sectiune sagitala prin o zona mai ingusta si oferind astfel un drenaj complet.
Momentul de paracenteza e impus de pulsatilitatea timpanului.
Dupa paracenteza se recomanda: pansamente otice cu solutii de Adrenalina din fiolaj pt un drenaj
eficient.
c. Faza supurata:
o Tratament general si rinologic: idem
o Tratament otologic: aspiratii ale secretiilor si pansamente simple de drenaj cu solutii de alcool
boricat 4% sau Ab conform antibiogramei
d. Faza cicatriciala: se mentine numai drenajul trompei Eustachio prin instilatii nazale.
Evolutia este de 7 zile sub tratament corect, dar pot interveni si complicatii in cazul altor agenti
virulent,def imunitar, trat incomplete -> propagarea inf spre celulele mastoidei = otomastoidita acuta,
labirintite seroase

OTITA SUPURATA CRONICA SIMPLA (MEZOTIMPANALA)

-inflamatie cronica a mucoasei UM
CLINIC:
1. Otoree seromucoasa care evolueaza in pusee de obicei acutizate la puseele de infectii
rinofaringiene
2. Hipoacuzie de transmisie, care se accentueaza in timp
Aceste acutizari si remisiuni nu se insotesc de complicatii infectioase, motiv pt care este considerate ca
forma benigna de otita cronica.
Otomicroscopie -> dupa indepartarea secretiilor se observa o perforatie mezotimpanala(lasa o zona de
timpan indemn pana la insertia pe cadrul conductului extern). In faza de remisiune, timpanul este normal
colorant alb-sidefiu, dar congestionat in faza de acutizare.
TRATAMENT:
a. Faza de acutizare: aspiratii si pansamente de drenaj zilnice cu ATB conform antibiogramei si
pana la rezultatul bacteriologic cu alcool boricat 4% si obligatoriu instilatii nazale cu vasoC tipizare
(Rinofug, Olinth, Bixtonim)
b. In perioada de ureche uscata: se identifica si se rezolva chirurgical cauza disfunctiei tubare (
deviatie de sept, rinite hipertrofice) si la 2 luni -> TIMPANOPLASTIE

OTITA CRONICA SUPURATA PROPRIU-ZISA (OTOREEA PURULENTA)

-proces inflamator cronic caracterizat prin prezenta unui epiteliu malpighian, migrant, keratinizat,
descuamant
-etiologie exclusiv bacteriana
Anatomopatologic: in UM se produce un proces de metaplazie cu formarea epileliului malpighian care
clinic apare ca un tesut de granulatie ce prolifereaza formand polipi. Imporant este faptul ca la nivelul lui
este sediul unor procese enzimatice continue indiferent de aspectul clinic si care determina osteita atat a
lantului oscicular cat si a peretilor si explica calea cea mai frecventa de complicatii endocraniene.
Un alt element caracteristic: prezenta COLESTEATOMULUI = tumora epidermica produsa prin
migrarea epiteliului din conduct pe lantul osicular si rasfrangerea incat stratul descuamant revine la
interior. Toata magma de descuamare se strange la interior, colesteatomul se mareste progresiv si se
adauga prin presiunea mecanica la distrugerea peretilor UM sau celulelor mastoidiene.

CLINIC:
1. Otoree fetida
2. Dupa aspirarea secretiilor → perforatie marginala care nu mai lasa nimic din membrane
timpanica fata de cadrul timpanal. Aceasta leziune permite foarte usor migrarea epiteliului din conduct
in UM si formarea colesteatomului care se prezinta ca o masa alb sidefie, moale, insensibila la palpare,
nevascularizata
Otomicroscopic -> elemental care dominca este polipul auricular sesiul cu punct de plecare din zona de
osteita de aspectul unei formatiuni rotunde usor depresibila, nedureroasa, usor sangeranda, de coloratie
rosie, bine delimitate de peretii conductului
3. Hipoacuzie de transmisie, dar poate fi si perfect normal, sunetul transmitandu-se prin
colesteatom
Evolutie: spre o complicatie endocraniana, deci singurul tratament care se impune este cel chirurgical!
TRATAMENT: chirurgical, vizeaza 2 aspecte:
1. Eradicarea proceselor de osteita din UM si mastoid
2. Functional -> redare a auditiei prin refacerea montajului osicular
Acesti 2 timpi pot fi realizati in o singura interventie cand se curate perfect colesteatomul sau in 2 timpi
la un interval de cel putin 6 luni cand exista suspiciunea ca vidarea colesteatomului s-a facut neglijent.
!! Se impune controlul casei la un an de zile pt a surprinde formarea unui colesteatom din resturile
epidermice fiind suficienta pt colesteatomale secundare o insula infima de celule.

OTITA SEROMUCOASA
-epansament lichidian prin process inflamator subacut sau cronic a UM in spatele unui timpan fara
solutie de continuitate.
CLINIC:
a. Subiectiv:
1. Hipoacuzie de transmisie cu scadere de 30 db pe frecventele conversationale, la copil bilateral, la
adult unilateral
2. Cu timpul aceasta devine mixta, antrenand prin lipsa de stimulare si UI in asa zisul process de
labirintizare

Sensul corect de otita seromucoasa acuta poate fi numai la copil in cea ce se numeste otita congestive
care insoteste puseele de adenoidita acuta.
Otomicroscopic -> timpanul este rozat cu disparitia elementelor anatomice, dar in limita normal ca
pozitie fata de insertia pe cadrul timpanal,
Ea dispare spontan la 14 zile de la adenoidectomie, dar necesita o urmarire audiometrica; daca persista
scaderea auditiva se recomanda 3 cure de tratament cu AINS +/- Ab si la persistent simptomelor: aerator
transtimpanic.
La adult: pt catarul acul tubotimpanic este sufficient tratamentul cu PSEUEFEDRINE CENTRALE si
manevre de stimulare a trompei Toynbee, dar obligator de identificat o cauza rinologica a disfunctiei
tubare (deviatie de sept, rinite, polipoze).

Formele cornice edifice diferite aspect otomicroscopice, de la punga de retractile la otita fibroadeziva si
atelectazia urechii.

PUNGA DE RETRACTIE: invaginatie partial sau totala a timpanului secundara unei presiuni negative
cat si prin subtierea structurii fibroase, in urma distrugerii structurii de collagen timpanale prin process
inflamator cronic.
Evolueaza in 4 faze dupa Sade:
1. Stadiul 1 = debutul invaginarii cu orizontalizarea manerului ciocanului
2. Stadiul 2= invaginare pronuntata care poate fi decolabila la Valsalva
3. Stadiul 3= invaginare necontrolabila la microscop cu descuamare
4. Stadiu 4 = evolutie spre colesteatom

TRATAMENTUL: in exclusivitate chirurgical si se aplica la 2 luni dup ace a fost rezolvata cauza
rinologica a disfunctiei tubare: devieti de sept, rinita cronica, polipoza.
Stadiul II -> decolarea transmeatala a fiilmului epidermica de pe lantul osicular si intarirea timpanului
prin grefon pericondrocartilaginos tragal
Stadiul III -> frezarea zidului aticii pt eliberarea fundului pungii de pe peretele intern al casei si lantul
osicular si intarirea timpanului cu grefon pericondrocartilaginos
Stadiul IV- >mastoidectomie urmata de decolarea timpanului cu intarirea prin grefon
pericondrocartilaginos tragal
OTITA FIBROADEZIVA: process sechelar caract prin retractia partial sau totala a timpanului,
coalescenta mucoasei de la fata interna a timpanului in urma unui process initial inflamator apoi fibros
ireversibil , la care se adauga liza osiculara sau colesteatom
TRATAMENT: identice cu ele din Sade IV.

39.Complicatii otite si otomastoidite (endocraniene,paralizie facial, exterior)

Complicatiile otitelor medii suppurate propriu-zise pot fi impartite dupa locul de producere a efractiei
prin osteita de vecinatate si liza osoasa:
• La nivelui urechii medii: labirintita, paralizia de facial;
• La nivelul mastoidei:
- Exocraniene: otomastoidita exteriorizata
- Endocraniene: meningita otogena, tromboflebita de sinus lateral, empiemul epidural, abcesul
cerebral, abcesul cerebelos, hidrocefalia otogena, sindroamele Bergman.
Otomastoidita exteriorizata: reprezinta cea mai frecventa complicatie a inflamatiei UM, prin osteita
corticalei externe a mastoidei si imbraca diferite forme clinice dupa difuzia puroiului.
CLINIC:
1. process infectios sever cu stare generala alterata
2. hiperleucocitoza cu VSH crescut
3. otalgie pulsatila
4. otoree
5. durere la presiunea mastoidei
6. in forma retroauriculara, tegumentele retroauriculare capata aspect inflamator cu decolarea
pavilionului urechii
Otomicroscopic -> dupa aspirarea secretiilor fetide, aspectul este tipic din forma de otita, cu timpan
congestionat ingrosat, perforatie marginala cu sau fara colesteatom.
Acest process trebuie diferentiat de:
a. furunculul CAE sau otita externa cu adenoflegmon retroauricular, in care elemental definitoriu
este pastrarea santului retroauricular (semn Jack)
b. parotidita (disparitia santului retromandibular)
c. limfadenita cervicala(tumefactie cervicala fara modificari de timpan)
Examenul Rx in pozitia Schuller confirma zone de osteoliza si osteonecroza. Fistulizarea externa se
produce in diferite moduri, cum ar fi:
• fistulizare spre reg occipital
• fistulizare spre zona retroauriculara
• fistulizare spre varful mastoidei cu fuzare spre muschiul sternocleidomastoidian determinand
torticolis sau spre burta posterioara a muschiului digastricc determinand trismus pluss tumefactia
dureroasa inflamatorie clasica in regiunea cervicala superioara sau mandibulara
• fistulizare spre zona temporo-zigomatica, in special la copii, determinand edemul hemifaciesului
• fistulizare in CAE, postero-sup sub forma fistulei Gelle
TRATAMENT: mastoidectomie, cand consideram ca leziunile au determinat process de osteita
mastoidiana si au aparut complicatii locale tip fistulizare, paralizie nerv facial sau cele endocraniene.

PARALIZIA DE NERV FACIAL

Nv facial= nv mixt, avand o component motorie, una senzitiva, una senzoriala si una autonom
vegetative
Paralizia de nerv facial poate fi de natura central/periferica.
a. Lezarea facialului motor -> determina modif ale motilitatii muschilor mimicii cu pareza si
paralizie motor.
Se poate observa la inspectie sub forma asimetriei faciale si a tulburarilor de motilitate a muschilor
mimici, cu disfunctii fonatorii,masticatorii, de deglutitie, cu hipotonie sau atonie muscular, absenta
reflexului cornean, absenta reflexului stapedian obiectivat prin impedancemetrie.
Este necesara testarea excitabilitatii nervului (test Hilger) ce arata tipul de conductibilitate a nervului si
starea placii motorii si a fibrelor muscular. Inreg se face sub forma electromiografiei.
Lezarea nervului facial motor poate fi :
- Genetica: sdr Moebius si Melkerson-Rosenthal
- Traumatica
- Chirurgicala: otologica, cofochirurgie, neurochirurgie, chirurgia parotidei
- Inflamatorie(cea mai frecventa complicatie a otitei medii acute si cornice)
- Tumorala(neurinom facial, tumora glomica jugulara, tumori parotidiene)
- Idiopatica : paralizie facial esentiala (boala Charles Bell)
b. Lezarea intermediarului Wrisberg cuprinde:
• Afectarea facialului senzitiv ce este de tip:
- Iritativ -> determinand nevralgia otica sub forma de otodinie, otalgie reflexa si otonevralgia;
- Distructiv -> manifestata prin anestezia zonei Ramsey Hunt;
• Afectarea sistemului sensorial guezic al facialului prin tulburari lingual ce se exploreaza prin
chimiogustmetria Bornstein(sensorial) si electrogustmetria Krarup (neurosenzorial)
• Afectarea sistemului autonom vegetativ secretor al facialului. Se manifest ape axul petros
vidian lacrimal sip e axul chordal submandibular.
Evaluarea se face prin:
1. Testul Schirmer(dacriometria) ->sediul leziunii supra sau subgeniculate
2. Testul Blatt(sialometria) -> leziunea poate fi supra sau subchordala
Clinic, diferenta intre o paralizie periferica si central este data de faptul ca in cea central predominant
este pe facialul inferior, fara semnul Charles Bell.
TRATAMENTUL este variabil in functie de cauza:
• In otita medie supurata acuta: antibioterapie masiva + miringotomie larga
• In otita medie supurata cronica : mastoidectomie cu ablatia zonei osteitice, a colesteatomului cu
decompresiune a nv din apeductul lui Fallope de la patrunderea in urechea medie pana la gaura
stilomastoidiana.
• +trat general cu AINS, Ab, Vitamine, vasoD in cocktail perfuzabil
Esec therapeutic -> neurogrefa de facial, in general cu nerv mare auricular.

67.Anatomia clinica a laringelui.-laringele este un organ musculo-fibro-cartilaginos, situat deasupra

traheei si sub faringe in care se deschide prin vestibulul laringian delimitat prin coloana laringiana.
Forma-piramida triunghiulara cu baza anterosuperioara deschisa in hipofaringe si varful in continuarea
traheei.
Fata posterioara reprezinta peretele anterior al hipofaringelui. Fetele antero-laterale fiind acoperite de
lobii laterali ai glandei tiroide, de muschii subhioidieni si tegumentele regiunii cervicale anterioare.
Raporturi: antero-lateral - piele,tesut celular subcutanat,aponevroza cervicala superficiala, ce prin
unire formeaza linia alba cervicala si loja viscerala ce contine ductul laringo-traheal, faringo-esofagian
corpul glandei tiroide;lateral-lojele carotidiene;posterior –corpurile vertebrale V,VI,VII cervicale,
marginea superioara a epiglotei. Scheletul este alcatuit din 3 cartilaje mediane (cricoid,tiroid,epiglota) si
2 aritenoizi situati lateral.

1) Anatomia clinica a faringelui – rapoarte laterale.

- raport cu spatiul maxilo-vertebro-faringian care este impartit in:

a) spatiul glandular extern – care cuprinde parotida
b) spatiul cervical subglandular – care este impartit in:
b1) compartimentul posterior – cuprinde pachetul vasculo-nervos al gatului, nervii IX, XI, XII,
simpaticul cervical si lantul ggl jugulo-carotidian.
b2) compartimentul anterior – artera carotidiana ext. si prenlugirea farigiana a gld. Parotide

2) Anatomia si fiziologia cercului limfatic Waldeyer.

- este alcatuit din: amigdala faringiana Luska, amigdalele tubare Gerlach, amigdalele palatine si
amigdala linguala a lui Franke.
- are fct. De aparare
amigdalele din cercul lui Waldeyer reprezinta oragane limfoide secundare ce produc Limfocite T – cu
rol in imunitatea celulara si Limfocite B – cu rol in imunitatea umorala.
- reprezinta primul releu in impactul cu mediul extern
- recunoaste selful de non-self si are capacitatea de stergere a clonelor contra propriilor proteine.
- spre pubertate involueaza, amigdalele palatine ramanand singurele ce-si pastreaza capacitatea de
aparare.

3) Angina banala.

a) angina acuta eritematoasa

- de etiologie virala
- poate preceda angina acuta eritamato-pultacee
- simptome: debut brusc, cu frison, febra, cefalee, disfagie dureroasa, otalgie reflexa
- hipertrofia ggl subdigastrici
- bucofaringoscopic – congestie difuza a mucoasei faringiene cu hipertrifia amigdalelor si edem al
valului si luetei
- tratament: - local – antiseptice: Faringosept, Strepsils
- simptomatic – antitermice, antiinflamatorii: Aspirina, Paracetamol, Bioparox
b) angina acuta eritemato-pultacee
- etiologie microbiana : streptococ beta hemolitic, stafilococ, pneumococ
- simptomatologie – debut brusc, cu frison, febra, cefalee, disfagie dureroasa, otalgie reflexa
- bucofaringoscopic – hipertrofie amigdaliana + exudat pultaceu cu depozite galbui. Se pot forma psudo-
membrane.
- adenopatii subangulomandibulare
- examenul bacteriologic evidentiaza microbul
- leucocitoza
- forma cu streptococ beta hemolitic se poate complica cu RAA, glomeruronefrita acuta, cardita
reumatismala.
- tratament - local - antiseptice: Faringosept, Strepsils
- general – antibiotic conform antibiogramei: de ex. Penicilina G + Moldamin in ziua 7 si 14.
In formele recidivante se recomanda amigdelectomia dupa 3-4 saptamani de la puseul acut.

4) Angine din cursul bolilor de sange.

- dpv. Clinic poate semna cu angina acuta erotemato-pultacee.

- pot aparea ca semne de debut in cadrul bolilor de sange
a) Angina cu monocite:
- apare in mononucleoza infectioasa
- apar un exudat pultaceu, ulceratii, necroza => odinofagie + disfagie
- adenopatie cervicala asociata, hepatosplenomegalie
- hemoleucograma – leucocitoza cu limfomonicitoza
- evilutie – 2-3 saptamani
- tratament – antibiotic pt prevenirea infectiilor + vitaminoterapie

b) Angina din leucemia acuta:

- apare ca o angine eritematoasa sau ulcero-necrotica
- adenopatii multiple cervicale, axilare, inghinale
- astenie, anemie
- hemoleucograma – leucocitoza. Se face punctie medulara
- tratament – tratarea afectiunii de fond de catre un hematolog. Angina se trateaza cu antibiotic +
antiseptice locale

c) Agranulocitoza:
- angina grava cu ulceratii profunde amigdaliene.
- fara adenopatii
- tratament – tratarea afectiunii de fond de catre un hematolog. Angina se trateaza cu antibiotic +
antiseptice locale

5) Angine ulceroase superficiale.

- intereseaza stratul epitelial

a) Angina herpetica:
- origine virala
- clinic – febra, stare generala alterata, disfagie intensa
- bucofaringoscopia – roseatza pe amigdale si pilieri + vezicule albe sidefii
- fara adenopatie cervicala
- coexista herpesul nazo=labial
b) Angina aftoasa:
- transmiterea infectiei de la produse lactate infectate
- ferbra, dureri ale membrelor, greata, varsaturi, diaree
- bucofaringoscopic – vezicule alb-cenusii pe fata inverna a obrajilor, limba, val palatin, amigdale,
faringe
- tratament – gargairisme, antiseptice locale, badijonari cu nitrat de argint 4%.
c) Angina din Zona-Zoster:
- localizare pe ramificatia nervului glosofaringian, unilateral pe care apar vezicule mici cu un
lichid clar.
- febra, hiperestezie in teritoriul nervului, sialoree
- tratament – vit. B1, B12 + antalgice
d) Herpangina
- determinata de virusul Coxsackie
- febra, cefalee, anorexie
- bucofaringoscopic – vezicule cu continut rosietic pe val, lueta si amigdale
6) Angine din cursul bolilor infectioase.

a) Angina scarlatinoasa:
- apare in cursul scarlatinei
- actiunea e determinata de streptococul beta hemolitic
- enantem rosu al mucoasei faringiene si al amigdalelor
- amigdale hipertrofiate + exudat pultaceu
- tratament – penicilina + dezinfectante locale.

b) Angina rubeolica:
- enantem + exantem
- adenopatii cervicale si occipitale

c) Angina rujeolica:
- precedata de catar al cailor respiratorii
- enantem la nivelul valului palatin sub forma de pete rosii

d) Angina micotica:
- apare in Candidoza
- bucofaringoscopie – depozite mici albicioase
- disfagie + jena dureroasa
tratament – antiseptice locale + antimicotice

7) Angine ulcerative profunde.

a) Angina ulceroasa Moure:

- frecvent la tineri, cu debut insidios
- ulceratie necrotica la nivelul polului superior amigdalian + adenopatie
- tratament – badijonare local cu sol. de clorura de zinc + amigdalectomia dupa o luna de la puseu.

b) Amigdalita fuzospirilara:
- ulceratii pseudo-membranoasa circumscrisa situata pe mucoasa faringelui, gingii si in cavitatea
bucala
- apare dupa avitaminoze, infectii locale, boli infectioase
- ferbra, cefalee, disfagie dureroasa
- localizare unilaterala
- adenopatie subangulomandibulara
- bucofaringoscopia – hipertrofiea + congestia amigdalelor + depozit albicios la nivelul polului
superior
- tratament – solutii antiseptice locale, gargarisme, vitaminoterapie + antibioticoterapie
8) Angine cu false membrane.

- e determinata de angina difterica si streptococica

- amigdala este hipertrofiata si inflamata
- prin indepartarea falselor membrane apar ulceratii si sangerari
- alterarea starii generale, febra, tahicardie, astenie
- se face confirmarea bacteriologica
- tratament : seroterapia + antibiotice: Penicilina G, Amoxicilina + tratament local

9) Amigdalita cronica.

= inflamatie cronica a amigdalelor palatine

a) Amigdalita cronica hipertrofa:

- in special la copii
- amigdala creste de volum dupa fiecare proces inflamator amigdalian
- amigdala este crescuta de volum => da jena respiratorie si la deglutitie, tuse seaca, modificarea
vocii
- adenopatie cervicala

b) Amigdalita cronica scleroasa:

- este caracteristica adultilor
- clinic: angine acute frecvente. Senzatie neplacuta la deglutitie, miros fetid, tuse seaca, oboseala
- bucofaringoscopie: amigdala redusa de volum cu mici zone necrotice
- tratament: gargarisme + antiseptice + antibiotice. Ulterior se practica amigdalectomia

10 ) Infectia de focar amigdaliana – semne clinice si de laborator.

= reprezinta o afectiune inflamatorie nesupurativa. Poate determina reumatism articular acut, cardita
reumatismala si glomerulonefrita.
- clinic: dureri lombare, dureri la niv. articulatiilor, astenie.
- bucofaringoscopia – amigdale palatine marite de volum
-teste la laborator: hiperleucocitoza, VHS crescut, fibrinogen crescut, ASLO > 200u, prezenta PCR,
sumarul de urina

S11:Supuratiile spatuilui retrostilian

Adenoflegmonul retrostilian este situat in spatiul retrostilian,cu un grad de gravitate crescuta dat. Rap.
cu art. carot. Interna. Dezvoltarea se face pe seama gang latero-cervicali jugulo-carotidieni
superiori,infectia provenind cel mai des de la o angina cu etiologie frecvent streptococica sau
stafilococica.
Clinic:
➢ febra 39-40,
➢ stare gen modificata,
➢ disfagie,
➢ poate apare torticolis cu inclinarea capului si imopbilitatea spre partea bolnava
➢ palparea regiunii stero-cleido-mastoidiene este dureroasa.

Bucofaringoscopia arata bombarea peretelui lat al faringelui,cu impingerea ant si mediana a lojei
amigdaliene.
Evolutia –supuratie in 8-10 zile,cu tendinta spre exteriorizare cervicakla sau faringiana a puroiului sau
prin abcedarea si a celorlalti gang jugulo-carotidieni,dand nastere la adenoflegmonul laterocervical.
Complicatii:
➢ hemoragie prin erodarea art carotide ,
➢ tromboflebita de vena jug int,
➢ mediastinita.

Tratamentul: chirurgical pe cale externa, prin drenajul colectiei pe marginea ant a musc sterno-cleido-
mastoidian,dupa prealabila confirmare prin punctie.
Se adm antibioterapie,antiinflamatorii,antitermice si antalgice.

S12:Complicatiile la distanta ale anginelor acute:

Sunt de etiologie bacteriana: septicemia ,bacteriemia si septicopioemia.

➢ Septicemia amigdaliana:
➢ repr o grava complicatie .
 ➢ Este rara dat antibioterapiei energice ce ne sta la dispozitie in present.
➢ Poate avea etiologie polimicrobiana, cu punct de plecare de la un focar amigdalian ulcero-
necrotic.
➢ Propagarea se face direct sau prin circ venoasa sau prin contiguitate prin afectarea ganglionilor
si ulterior a peretelui venos jugular.

Clinic, pe langa semnele anginei mai apar: brusc febra si frison, facies teros, sdr hepatorenal, delir, sau
semne din determinarile septice secundare.
Diag: hemocultura si accesoriu prin insamantari si antibiograma.
Adm antb se face in asociere cu hialuronidaza,heparina, si antiinflamatorii de tip cortizon,tratamentul
fiind efectuat de regula intr un serviciu de specialitate de boli infectioase.

S13:Flegmonul(abcesul) periamigdalian:

Repr supuratia tes conj lax situate intre capsula amigdalei si peretii lojei.Supuratia este
intrafaringiana,prin trecerea germenilor prin capsula.
Etiologie:strept b-hemolitic la care se asociaza frecvent anaerobi.
Exista 2 forme:
➢ flegomonul ant ,intre amigdala palatine si pilierul ant.in care se constata bombarea pil ant ,cu
amigdala impinsa in jos si indarat,cu bombarea valului pal de partea leziunii si edemul luetei.In
cateva zile poate apare un punct de necroza prin care in caz de fistulizare se elimina puroi
cremos si f fetid.
➢ flegmonul posterior situate intre amigdala si pilierul post,se obs bombarea pil post cu
impingerea amigd hipertrofiate si eventual depozite purulente,edem al mucoasei laringiene.
Edemul luetei arata o colectie a abcesului.

In evolutie poate abceda spontan catre a8a zi sau se poate complica cu hemoragii,celulita cervicala,
mediastinita,sau chiar septicemia.
Clinic se caract printr un debut la 2-3 zile de la aparitia anginei eritemao-pultacee,cu accentuarea
disfagiei,a durerii unilaterale,otalgie reflexa si uneori trismus.Odata cu constituirea colectiei vocea e
nazonata ,durerea se accentueaza, hipersialoree, trismus,disfagie intense insotita de
febra,frison,cefalee,halena fetida. Regiunea cervicala de partea leziunii este impastata si dureroasa.
Tratamentul de electie este chir,precedat de punctie in punctul de maxima bombare. Se asociaza
antibioterapia 10 zile,apoi se recomanda amigdalectomia la 2-3 sapt de la puseul acut
Sub14:Adenoidita cronica:

Repr hiperplazia amigdalei faringiene a lui Luschka,insotita de inf cronica,denumita popular

‘polipi’.Frecventa in copilarie inte 3-6 ani.
Predomina limfantismul si infectia.Limfantismul este o stare constuitionala,caract prin hiperplazia
limfoida generala cu micropoliadenopatie ,teg si muc palide, anemie, tulb tiroidiene.
Hiperplazia este favorizata de mediul ambient,indeosebi de clima rece si umeda.
La copilul mare se insoteste si de o amigdalita cronica hipertrofica.
Clinic:
➢ obstructie nazala,
➢ rinoree
➢ perdea muco-purulenta pe peretele post al faringelui,
➢ tulb resp mai ales nocturne ce pot ajunge pana la apnee nocturna.

In timp apar modificari ale masivului facial-faciesul adenoidian(retroprognatism,bolta ogivala,dentitie

vicios implantata inpir nazala subtire).Lipsa de ventilatie a trompei E antreneaza otite seroase, cu
hipoacuzie de transmisie.
Resp bucala antreneaza tulb anoxice si in metab calciului,dez stature-pond insuficienta,cu tulb
reflexe,subfebrilitati,enurezis.
Bucofaringoscopia-congestie a piliarilor ant,hipertrofia amig palatine.
Rinoscopia post-formatiuni tumorale moi,boselate,ce ocupa plafonul si obstrueaza orificiile coanale in
divertse procente.
Det inf permanente ca adenoidite acute ,corize repetate,otite,laringite,traheo-bronsite.
Tratament-extirparea vegetatiilor adenoidiene chirurgical,prognosticul depinzand de precocitatea
interventiei.,adesea necesitant la copilul mai mare amigdalectomia.
Indicatiile adenoidectomiei:
➢ obstructie nazala,
➢ otita medie seroasa,
➢ episoade de otita medie supurata acuta,
➢ apnea de somn,
➢ manifestari ca infectii de focar.

Contraindicatii:
➢ infectii recente ale cailor resp sup,
➢ tulb de coagulabiliotate,
 ➢ despicatura palatina.

15.Afectiunile rinofaringiene acute ale copilului-vezi sub 14+amigdalitele acute

-intereseaza in special amigdalele palatine-cauza-imunitate deficitara.

-agenti implicati - stafilococ,streptococ,haemophilus.
Clinic:
➢ senzatie de corp strain,
➢ durere la inghitire,
➢ otalgie reflexa,
➢ modificarea vocii,
➢ posibila adenopatie ganglionara cervicala,
➢ febra, cefalee.

Bucofaringoscopia-hipertrofie amigdaliana cu congestie intensa,cu depozite purulente posibile la

nivelul criptelor.
Tratament:local-antiseptice si antiinflamatorii plus antibioterapie.
Amigdalita acuta linguala-rara aparuta la pacientii amigdalectomizati ca o reactie hipertrofica
compensatorie limfatica sau dupa leziuni de corp strain sau alimnte.
Clinic:disfagie la baza limbii cu otalgie reflexa,durerea e exacerbata de fonatie sau mobilizarea limbii.
posibila coexstenta a edemului glotic si adenopatiei subanguomandibulara.

S16:Fibromul rinofaringian.

➢ Reprezinta tunora localizata la nivelul nazofaringelui, ce prin dezvoltare poate determina o

simptomatologie grava.
➢ Este denumita si tunora sangeranda a pubertatii masculine,intalnindu-se in special intre 9-20 ani
si avand ca factori favorizanti posibili tulburari endocrine.
➢ Tumora se situeaza in cavum, in portiunea sfeno-etmoidala, cu extindere spre rino-faringe , fose
nazale, sinusuri,orbita si rar endocraniu.
➢ Anatomo-patologic are aspectul unei tunori netede, de culoare rosie, uneori boselata, la palpare
avand consistenta renitenta sau dura.Poate prezenta mici eroziuni ,dar nu ulcereaza.Insertia
 tunorii este sesila pe cadrul coanal, fata inferioara a sfenoidului sau aripa interna s apofizei
pterigoide.
➢ Microscopic se prezinta ca un fibroangiom avand vasele fara pereti proprii, realizand adevarate
lacuri sanguine ce det sangerari spontane sau la cele mai mici traumatisme.
➢ Boala poate debuta printr-un sindrom de obstructie nazala unilaterala, ce apoi se paote
bilateraliza si prin epistaxisuri, ce devin din ce in ce mai abundente si frecvente,det anemie.
➢ Rinoscopia ant arata congestie, staza si uneori o prelungire nazala a tumorii.
➢ Nu se recomanda tuseul brutal al cavumului si biopsierea, datorita posibilelor hemoragii.
➢ Ex clinic se completeaza prin radiografii ale masivului facial, angiografie selective carotidiana
externa, ce permite si embolizarea retrograde a tumorii, cat si CT.
➢ Diagnosticul diferential se face in special cu vegetatiile adenoide, chisturile de retentie,
sarcomul,polipul sinuso-coanal.
➢ Tratamentul este chirurgical,constand in exereze tumorii pe cale transfaciala.

S17:Cancerul de rinofaringe-simptomatologie,tratament. Neoplasm

➢ Apare in special la varsta adulta.

➢ Punctul de plecare este peretele lat al faringelui in special in foseta Rosenmuller, urmat de
peretele sup.

Se descriu 4 modalitati de debut

1. -adenopatic(60%), manifestat prin tumefierea gang cervicali, in special jugulo-carotidieni sup, ce
devin ficsi nedurerosi;
2. - rinologic, ce prezinta coriza unilaterala si obstructie nazala, rinoree muco-purulenta cu striatii
sanguinolente;
3. -otic, ce stimuleaza diferite grade de afecatare otica, de la simplul catar la otita supurata, prezentand
hipoacuzie de transmisie unilaterala, acufene, otalgie reflexa, tenace si rebela la tratament;
4. -neurologic, prezentand sindrom cefalalgic in casca sau durere localizata in vertex, nevralgie pe unul
din ramurile nv trigemen.Cel mai frecvent este afectat nv oculomotor extern datorita situarii sale in
apropierea vf stancii,iar cand este afectat concomitant si nv trigemen det sindromu Gradenigo.
Prin adenopatia satelita jugulo-carotidiana sup , pot fi afectati frecvent ultimii 4 nv cranieni.
Tratamentul este preponderant radio-chimioterapic.
➢ Chir se adreseaza adenopatiilor latero-cervicale in care se practica evidare gang radicala urmata
de radioterapie la distanta, prognosticul ramanand rezervat.
 ➢ Modern, pt a iradia cat mai putin tesuturile sanatoase din jurul tumorei,se practica radioterapia
locala(brahiterapia), prognosticul inbunatatindu-se simtitor, vindecarile fiind in peste 40% din
cazuri

S18.Cancerul de amigdala palatina.

Epiteliomul de amigdala debuteaza

➢ insidios,
➢ cu o jena amigdaliana ,
➢ senzatie de corp strain,
➢ otalgie reflexa si
➢ adenopatie subangulomandibulara.
➢ Poate aparea ulceratie la niv amigdalei ce se paote extinde spre pilieri si faringe.
➢ In perioada de stare, aspectul tumorii este burjonata, ulcerate, sangeranda la atingere, dura la
palpare.
➢ Disfagia se accentueaza, apar semen de impregnare tumorala.

Dg pozitiv se face prin exam clinic, biopsic si tomografic.

Ca localizare se intalneste mai frecvent la polul superior al amigdalei, cu prognostic mai bun fata de
localizarea la polul inf, ce det rapid extensie spre baza limbii si faringe.
In functie de stadiu tratamentul consta in extirparea largita a amigd palatine urmata de evidarea gang si
tratamentul complementar radio-chimioterapic.
In fazele avannsate, cand tumora a invadat per faringian se poate incerca o faringo-amigdalectomie
transmandibulara cu plastie de lambou musculo-cutanat.
Limfoepiteliomul evolueaza mai lent,amigdala avand aspect de masa moale, vegetanta cu adenopatie
cervicala bilat, cu grad de malignitate crescut.
Limfoamele maligne sunt mai rare, cu hipertrofie amigdaliana uni sau bilat, urmata de ulceratii si
adenopatii.Evolutia tumorii este rapida cu prinderea si a altorr gang locali.
Dg se pune anatomo-patol.
Tratam este chimio-radioterapic.

S19.Cancerul de hipofaringe.

Este reprezentat in general de epitelioame, interesand sinusul piriform si mai rar peretele post al
faringelui.
Se obiectiveaza dupa:
➢ adenopatia latero- cervicala,
➢ disfagie,
➢ sialoree,
➢ otalgie reflexa,
➢ ulterior aparand halena fetida,
➢ blocajul sinusurilor piriforme, cu stop alimentar.
➢ Cand prinde gura sup a laringelui, dat tulburari de fonatie si respiratie.

Diagnosticul se pune prin

➢ laringoscopie indirecta,
➢ endoscopie,
➢ CT
➢ confirmare histo-patol prin biopsie.

Tratament:
➢ extirparea monobloc a tumorii prin faringo-laringectomie partiala sau totala, evidare gang
radicala, urmata d radio-chimioterapie.
➢ Cand tumora este extinsa si nu permite exereza chir se face doar radio-chimioterapie.
➢ Trat cu metronidazol imbunatateste rezultatele radioterapiei.

S20.Corpii straini faringo-esofagieni.

Oprirea unui corp strain la nivelul faringelui si esofagului se intalneste mai frecvent la copil si mai rar la
adultii ce au tulb de deglutitie, edentate, psihopati.
Natura corpilor straini este variata:alimente, diferite obiecte inghitite accidental.
Acestea se opresc in faringe sau la nivelul SES.Anclavarea corpului strain(cs) det reactii variabile ce
depend de forma cs.
Leziunile det sunt la niv mucoasei, putand duce la perforarea peretelui, cu det unor complicatii
septice(supuratii cervicale si mediastinale,pleurezii, fistule) sau perforatii vasculare .
Simptomatologia:
➢ un cs mai voluminous, in hipofaringe sau la SES poate det crize de sufocare sau sincopa reflexa,
➢ cs mai mici det durere pasagera, o senzatie de greutate, o jena cu iradiere intrescapulara.
 ➢ Disfagia mecanica sau dureroasa reprez semnul cardinal, depinzand de marimea corpului, reactia
de inflamatie si spasmul local.
➢ In timp cs det ulceratii si infectii locale, cu alterarea starii generale, accentuarea disfagiei,
sialoree, fetiditate.
➢ In situatia producerii perforatiilor dispar semnele de supuratie sau semnele toxico-septice
generale grave, ca urmare a instalarii supuratiei mediastinale .

Diagnostic:
➢ exam radiologic simplu sau baritat,
➢ esofagoscopia.

Tratamentul:
➢ ambulator :calmarea bolnavului cu fenobarbital,
➢ se interzice ingestia de paine sau alte alimente in scopul impingerii spre stomac,
➢ antispastice, atropina, antiinflamatorii si antibiotice;
➢ in spital; extractia corpului stain prin esofagoscopie,
➢ extractia chir se face cand nu se rezolva prin esofagoscopie pe calea cervicala, toracica sau
abdominala.
➢ Drenaj si antibioterapie pt evitarea complicatiilor septice.

- e urina – hematurie, cilindrurie, albuminurie.

Subiect 21 Anatomia clinica a foselor nazale-perete extern

Peretele extern-in partea antero-sup-fata interna a apofizei ascendente a maxilarului sup, mai indarat
osul lacrimal si apoi labirintul etmoidal. Dedeubt-fata interna a maxilarului superior continuata indarat
de lama verticala a palatinului si apofiza pterigoida a sfenoidului.
P peretele extern se observa 3 lame osoase suprapuse cornete(inf,mijl,sup)care delimiteaza meaturi si
in care se deschid orificiile cavitatilor anexe a foselor nazale

Subiect 22. Anatomia clinica a sinusurilor fetei-maxilare,frontale,etmoidale

a)sinusurile maxilare- se deschid in meatul mijl printrun orificiu ; forma de piramida. Baza piramidei
corespunde peretelui extern al foselor nazale. Peretele anteriorcoresp fosei canine .La partea sup prezinta
orificiul canalului suborbitar
Peretele postinf separa sinusul de fosa zigomatica si pterigomaxilara.
Peretle sup subtire separa sinusul maxilar de cavitatea orbitara si prezinta in grosimea sa canalul
suborbitar
Marginea inferioara este in raport cu alveolele ultimului premolar si a primilor 2 molari
b) sinusurile frontale-2 cavitati sapate in grosimea osului frontal .
Peretele ant in raport cu regiunea sprincenara si frontala
Peretele postsup in raport cu sinusul longitudinal sup ,meningele,si fosa cerebrala ant.
Peretele inf in raport cu orbita, cu celulele etmoidale ant si bolta foselor nazale
Peretele intern este format din septul intersinuzal
Canalul fronto-nazal face legatura intre baza sinusului frontal si partea inalta a meatului mijl
c)Labirintul etmoidal-este format din celule pneumatice(7-9)impartite in 2 grupe:
-antinf a caror orificii se deschid in meatul mijl ;
-postsup se deschid in meatul sup
Fata externa (lama papiracee) are raport cu continutul orbitei
Fata interna ia parte la formarea peretelui extern al cavitatii nazale
Superior au raport cu sinusul frontal
Inferior au raport cu sinusul maxilar

Subiect 23 Sindrom secretor nazal

Rinoreea nazala : seroasa,mucoasa,mucopurulenta,purulenta,hemoragica,pseudomembranoasa,sub forma

de cruste si uneori cazeoase
a) rinoreea clara(hidroreea)
Cauze :
➢ infectia nazala banala-vasodilatatie puternica ;
➢ la indivizii in varsta-consecinta unei insuficiente renale functionale ;
➢ rinita catarala la copil sau adolescent;
➢ traumatism cranian;
➢ rinita spasmodica
b)rinoreea purulenta-bilaterala si fenomene inflamatorii in coriza banala sau gripala
- r serosanguinolente ,cu false membrane in difteria nazala
- r la sugar in primele sapt de viata in sifilis ereditar
-r unilaterala in sinuzita acuta supurata,cronica supurata,corp strain ,tumori maligne ale foselor nazale

Subiect 24. Sindrom de obstructie nazala

a)Obstructie organica-cauze ; la sugar-se manif prin dificultate la supt,lipsa de dezvoltre a foselor

nazale ; ex-imperforatia choanala,vegetatiile adenoide,rinite acute banale ;
lacopil - vegetatiile adenoide, rinita cronica, deformatii palatine ;
la adolescent - rinite cronice catarale,hipertrofice,polipoza nazala,deviatia de sept traumatica,tumori
benigne ,maligne

b)Obstructia functionala : intalnita in 2 cazuri : 1. individ la care obstacolul respiratiei nazale a fost
indepartat dar care a pierdut obisnuinta de a respire prin fosele nazale; 2. fosele nazale sunt anormal de
largi si totusi individ acuza dificultatea de a respira prin fosele nazale. Situatie intalnita in ozena

Consecintele obstructiei nazale

➢ perturbarea ventilatiei pulmonare
➢ alterarea vocii

➢ anosmia
➢ malformatii scheletice
➢ tulburari intelectuale si psihice
➢ infectia cailor respiratorii
➢ accidente reflexe(cefalee,rinita spasmodica,crize astmatiforme)

Subiect 25. Functia respiratorie nazala

Mucoasa nazala datorita structurii morfologice are rolul de a incalzi,umezi si purifica aerul respirator.
Etajul mijlociu este zona ventilatorie principala in timp ce etajul inferior are un rol minor.
Curentul inspirator merge de-a lungul septului si fata interna a cornetelor fara a patrunde inmeaturi
Curentii aerieni sufera modificari ,coordonate de un mecanism cu rol valvular la nivelul vestibulului
nazal si un mecanism cu rol vasomotor situat la nivelul foselor nazale.In repaus volumul aerului inspirat
este de circa 8-9 l/min.
Umezirea aerului este asigurata de secretia celulelor caliciforme si a glandelor seromucoase,astfel incat
aerul inspirat este saturat cu vapori.
Purificarea aerului incepe in vestibulul nazal unde sunt oprite particolele mai mari de catre peri apoi in
fosele nazale, unde intra in actiune cilii si mucusul nazal.Miscarea ciliara normala este conditionata de
stratul de mucus cu grosime si vascozitate adecvata si necesita o serie de conditii :
umiditate,temp,presiune osmotica,echilibru ionic.Activitatea ciliara este influentata si de ph-ul mucoasei
nazale care variaza intre 5,5-6,5

26.FURUNCULUL VESTIBULULUI NAZAL

det de infectia cu stafilococ auriu a unia sau mai multor foliculi pilosebacei
Apare la diabetici,la cei cu insuf hepatica etc.
In forma simpla
➢ punct galben centrat de un fir de par
➢ reactie inflamatorie periferica intensa si trades la exte prin tumefire rosie,dureroasa a aripei
nasului.
➢ Durerea spontana este intensa,pulsatila.
➢ recvent se asociaza ascensiuni febrile.(mai multe furuncule=furunculul antracoid)

Complicatia frecventa=infectie venoasa(vena faciala)=flebita/tromboflebita venei faciale.

tromboflebita sinusului cavernos(protuzia globului ocular,edem palpebral si conjunctival,
paralizia oculomotorilor ,
cecitate,+semen gen de septicemia si meningocefalite.
Tratam:aplicarea de pulverizatii cu solutii antiseptice si pomezi(oxid de galben de
mercur,aureomicinaoxacilina)+antibioterapiegenarala.
Radioterapia in doza antiinflamatorie determina involutia furunculului surprins in faza incipienta sau
diminua fenomenele inflamatorii secundare daca este aplicta in faza de colectare.
27.RINITE CRONICE HIPERTROFICE

Rinitele cronice reprezinta inflamatii cornice ale mucoasei nazale de etiologie diversa care determina
manif. rinologice caracteristice fiecarei forme anatomo-clinice in fct de gradul si felul leziunilor
anatomo-patologice.
Rinitele hipertrofice sunt afectiuni ce se caracterizeaza prin hipertrofie pasagera sau definitive a
cornetelor inferioare si a mucoasei nazale.
Prezinta 2 forme:DIFUZE si LOCALIZATE.
Sunt mai mult un simptom decat o maladie,insotind de cele mai multe ori deviatia de sept,vegetatiile
adenoide,fenomenele alergice rinosinusale sau diverse tulb generale,endocrine sau neurovegetative.
• DIFUZE:

Factori favorizanti
➢ tulburari de ventilatie nazala;
➢ activitatea in atmosfera bogata in praf;
➢ rolul favorizant al climatului rece si umed;
➢ abuzul de alcool si tutun;
➢ utilizarea frecventa de medicamente cu actiune la nivelul foselor nazale.

Anat-clinic se disting 2 forme de hipertrofie care se succed evolutiv:

1. forma congestiva pura(distensia temporara a tesutului erectil submucos)
2. forma conjunctiva(hipertrofia este definitiva-proliferarea tes conjunctiv in profunzime)

Clinic:
➢ obstructie nazala(in special noaptea si la caldura)
➢ rinofaringite
➢ infect descendente laringo-traheo-bronsice.

Rinoscopia ant: cornetul inf rosu violaceu ,turgescent,umple toata fosa nazala,retractindu-se la aplicarea
de sol vasoconsttrictoare(adrenalina)
in forma conjunctiva obstructia este permanenta cornetul are aspect muriform,nu se mai retracta la
aplicarea de sol vasoconstrictoare.
Tratament
:cauterizari electrice/chimice ale cornetelor,
injectii sclerozante/interventie chir(tubinectomie/luxatia cornetului inf.)in forma conjuntiva.
• LOCALIZATA:
hipertrofia cozilor de cornet,cozile de sept nasal si cornetele buloase.
Hipertrofia cozilor de cornet consta intr-o proliferare conjunctiva a portiunii post a cornetelor,vizibile la
rinoscopia post.
determina obstructie a foselor nazale,senzatie de corp strain intre nas si git sau otite seroase.
Tratament :galvanocauterizare sau ablatia chir.
Cornetele mijlocii buloase :disppozitia anatomica congenitala a unei cellule etmoidale in cornetul
mijlociu ce apare voluminous obstruind spatial dintre sept si peretele extern si meatul mijlociu.
Tratament: rezectia capului cornetului mijl.

28.RINITE CRONICE ATROFICE

Rinitele cronice reprezinta inflamatii cornice ale mucoasei nazale de etiologie diversa care determina
manif. rinologice caracteristice fiecarei forme anatomo-clinice in fct de gradul si felul leziunilor
anatomo-patologice.
Rinitele atrofice sunt afectiuni inflamatorii cornice ale foselor nazale ce se caract prin atrofia acesteia si
largirea anormala consecutive a foselor nazale.
Prezinta 2 forme : simple si ozenoasa.
Rinitele atrofice simple sunt consecutive infectiilor grave ale mucoasei foselor
nazale(scarlatina,difteria,lues,cauterizari excesive,pudre iritante toxice,praf,pulberietc)
➢ Simpt:jena respiratorie nazala.

Tratam:instilatii nazale de diverse sol cu rol in favorizarea secretiei nazale(lugol 3ori 5 pic pe
zi);badijonare cu sol Bonain a ggl sfeno-palatin.
Rinita atrofica ozenoasa(ozena)
➢ atrofie,
➢ fetiditate
➢ prezenta de crustae galben-verzui pe mucoasa foselor nazale.

Anat-pat:
➢ transf fibroasa a intregului tes conjunctiv al foselor nazale,
➢ transf pavimentoasa a epit cilindric al mucoasei,
➢ disparitia celulelor mucipare,a cililor vibratili si a glandelor;
➢ vasele prezinta o teaca scleroasa care diminua calibrul.
Clinic: cefalee,jena respiratorie functionala.
Tratam:
1. medicamentos:
➢ indepartarea mecanica sau prin spalatura a crustelor,
➢ folosirea de subst congestionante ptr stimularea secretiei ,
➢ vitaminoterapie A,B,C,E,
➢ pulverizatii sau aerosoli cu antibiotice,
➢ cure teramle.
2. Chirurgical: stimularea vascularizatiei foselor prin simpatectomie periarterialaa aterei maxilare
interne+micsorarea de calibru a fosleor nazale(introducerea de grefoane cartilaginoase intre
mucoasa si peretii ososi).

29)Etmoidita acuta si cronica

A.etmoidita acuuta la copil:

apare la orice virsta ca urmare a unui guturai in aparenta banal.frecvent survine in rma unei epidemii de
gripa sau cu ocazia unei febre eruptive(scarlatina,pojar)
infectia etmoidului se poate exteriorize spre unghiul intern al orbitei un edem simplu(forma
fluxionara)/forma supurata-subperiostica.
Clinic:
➢ edem al regiunii frontale al carui centru ocupa unghiul supero-intern al orbitei si care destined
pleoapa sup.
➢ adeseori globul ocular este impins in jos si inainte de un edem al tes din cavit orbitara.
➢ in formele fluxionare edemul dispare spontan in timp ce in formele supurate tumefactia creste,
➢ devine dureroasa la presiune,
➢ tegum devine violaceu si puroiul se exteriorizeaza.
➢ febra mare.
➢ stare generala alterata.

Tratament: antibioterapie: penicilina.

Ptr formele in care edemul progreseaza--.incizie arciforma in lungul marginei inferioare a sprincenei si
se prelungeste pe dosul nasului cu drenajul colectiei.

B.etmoidita cronica supurata

-prez 2 forme
1.asociata la o sinuzita banala,maxilara,sfenoidala;
2.limitata numai la etmoid.
1:leziuni anatom edem inflamat al mucoasei etmooidale urmat de osteita rarefianta a
sept.intercelulare etmoidul devine un burette purulent.
Clinic:
in etmoidita ant-durere spontana la presiunea unghiului intern al orbitei(semnul lui grunwald)/in etm
post-asimptomatica--.
scurgere purulenta in rinofaringe-obiectivata la rinoscopie prin prezenta puroiului deasupra cornetului
mijlociu sip e rinofaringe.
2.obstructia completa a orif cel etmoidale prin leziuni inflamat si cicatriciale--.puroiul ramine sub
tensiune in etmoid care este transformat intr-o cavitate unica prin necroza septurilor intercelulare.
Clinic:cefalee cu sediul frontal/occipital.
Tratam:
➢ Etmoiditele deschise se trateaza mai intai cu antibiotice,sulfamide,vaccinuri cu actiune locala.
➢ Daca tratam med nu determina rezolutie favorabila dupa 8-10 zile: etmoidectomia pe cale
endonazala.
➢ La sinuzita frontala asociata se intervine pe cale externa.

30.SINUZITA MAXILARA ACUTA SI CRONICA.

1.SINUZITA MAXILARA ACUTA inflamatie catarala sau supurata a mucoasei sinusului maxilar cu
pct de plecare de obicei nazal sau dentar.
Etiologia si patogenia:
*rinogena:obstructia prin edem a mucoasei prin deviatia inalta de sept etc;
*dentara:infectii propagate de la nivelul primilor 2 molari si al doilea premolar ;
*infectii de vecinatate:infectii secundare dupa o sinuzita fronto-etmoidala;
*traumatisme:fractura maxilarului superior cu hematom supurat etc.
Simptomatologie:
A)sinuzita maxilara acuta de origine nazala:
a.catarala:
➢ apare in cursul unui guturai banal sau gripal.
 ➢ durerea este redusa la o usoara greutate a capului si se propaga la nivelul dintilor avind
intensitate moderata.
➢ Evolutia se face spre vindecare in cateva zile.

b.purulenta:
➢ durerile survin aproape simultan cu coriza sunt foarte vii,
➢ cu character nevralgic,
➢ cu senzatie de plenitudine in hemifaciesul respective.
➢ Rinoreea este mai intai clara apoi timp de 5-6 zile se elimina puroi de culoare galbena,brun sau
chiar singerinda.
➢ Rinoreea dispare in aproximativ o saptamina.
➢ Tratam:antalgice ,antibiotice,daca in a 5-a zi nu cedeaza durerea la adm de analgezicese poate
considera ca puroiul este in retentie in sinusul maxilar punctie a sinusului maxilar cu evacuarea
puroiului prin ostium dupa prealabila aplicare de vasoconstrictive in meatul mijlociu.

B)sinuzita maxilara acuta de origine dentara:

➢ este acuta numai in aparenta
➢ in realitate este o sinuzita cronica latenta acutizata de o interventie dentara
➢ acumularea de puroi in sinus fara a altera mucoasa si numai daca infectia dentara
persisita,mucoasa se infecteaza si devine sinuzita propriu-zisa.

Clinic:
➢ in cursul anilor precedenti pacientul a suferit o durere dentara destul de vie ce a incetat ulterior
aparitiei unei carii profunde sau in urma unui tratament paliativ.
➢ dupa extractia dintelui afectat survine criza de sinuzita acuta
➢ intregul facies este dureros,obrazul se tumefiaza si in cazuri favorabile un puroi fetid se elimina
prin alveola golita sau prin nas.

In timpul crizei de sinuzita acuta este necesar extractia dintelui bolnav.

daca este vb de un simplu epiem ,sinuzita se trateaza prin spalaturi sinuzale si introducrea acului de
punctie ptr antibiotice,cortizon,etc.

2.SINUZITA MAXILARA CRONICA

de obicei este de origine rinogena, evidentiind germeni saprofiti ai foselor nazale deveniti patogeni,
alteori puroiul este microbian .
Clinic:
 ➢ durere si rinoree purulenta.

Rinoreea purulenta determina prin inghitire tulburari gastro-intestinale si traheobronsite descendente

prin aspiratie.
La examenul rinoscopic se evidentiaza puroi variabil in cantitate in meatul mijlociu.
Tratament: actiune directa asupra sinusului.-->punctii repetate si introducera de antibiotice cu cortizon;
tratam chir drenajul sinusului in meatul inferior.

31. Sinuzita frontala acuta si cronica

Sinuzita frontala acuta = afectiune inflamatorie recenta, difuza si nespecifica, localizata la mucoasa
sinusului frontal, in absenta oricarui trecut patologic specific sau in conditii de restitutio ad integrum
histofiziologic, in urma unei inflamatii anterioare.
Fiziopat:-inflam meatului mijlociu cu blocarea zonelor de drenaj;
-secretiile se acumuleaza intr-o cavitate inchisa, germenii saprofiti devin patogeni, apare transformarea
purulenta a continutului endosinusal.
Cauze:disfct imunitare, particularitati anatomice, tumori si traumatisme.
Clinic:-debut relativ brusc, cu dureri unilaterale in reg supraorbitara;
-obstructie nazala unilaterala +rinoree purulenta
Paraclinic:-endoscopie, Rx standard, CT-rezervat cazurilor cu iminenta de complicatii.
Alte forme clinice:
-sinuzita frontala blocata-dureri atroce, obstructie nazala, fara rinoree;
-sinuzita frontala recidivanta
-sinuzita frontala barotraumatica-durere violenta+epistaxis;
-sinuzita frontala postraumatica-complicatie a unei fracturi de sinus frontal.
Tratament:-medicamentos:decongestionante topice, antibiotice(10-14zile, conform antibiogramei;
amoxicilina+ac.clavulanic, cefalosporine de generatia II/III, macrolide-claritromicina, chinolone);
-chirurgical-doar in cazuri rezistente sau cand la CT->obstructie ostiala(trepanaropunctia peretelui
anterior si lavajul sinusului).
Sinuzita frontala cronica=infectia sinusului frontal cu durata >3luni, secundara obstructiei indelungate
a meatului.
Clinic:vagi dureri frontale, rinoree purulenta posterioara unilaterala, +/-obstructie nazala.
Endoscopia nazala: blocarea inflamatorie a meatului mijlociu.
CT ofera diagnosticul de certitudine
Tratament:-medical-initial aceeasi combinatie de antibiotice, decongestionante, antiinflamatorii;
antibioterapia-minim 3-4saptamini.
-chirurgical: in functie de cauza-polipectomia, chirurgia cornetului mijlociu; punctia si drenajul
sinusului.

32. Complicatiile endocraniene ale infectiilor nazale si sinusale

A. Tromboflebita sinusului longitudinal superior

-edem frontal voluminos median asociat cu semne de hipertensiune intracraniana;
-pot apare: semne de deficit motor/crize Jacksoniene/coma.
Diagn pozitiv: angio-RMN
Tratament: -medical(antibiotice in doze mari parenteral si antiedematoase)
-chirurgical-pentru focarul infectios rinosinusal.
B. Tromboflebita sinusului cavernos
Clinic: sdr. septicemic + edem palpebral+ chemozis si exoftalmie.
Exam fund de ochi:dilatarea venelor retiniene;
-daca are frison->hemocultura de urgenta.
-punctia lombara->meningita purulenta.
Diagn e confirmat de angio-RMN.
Tratament: antibiotice in doze mari parenteral+corticoterapie+heparinoterapie.
C. Meningita purulenta
Clinic: cefalee intensa, febra, somnolenta, redoare de ceafa.
Punctia lombara: lichid purulent.
Tratament: antibiotice in doze mari parenteral, antibioticele trebuie sa treaca bariera hemato-encefalica.
-cura chirurgicala a sinuzitei.
D. Abcesul cerebral-apare in special secundar etmoidosfenoiditelor fulminante cu germeni f. virulenti
sau pe un teren tarat imunologic.
Clinic: cefalee, febra, SG proasta, varsaturi spontane + semnele de supuratie sinusala.
Ex CT e obligatoriu.
Tratament: antibiotice in doze mari parenteral, drenajul chirurgical al abcesului si cura chirurgicala a
sinuzitei.
F. Osteomielita oaselor craniene-apare d obicei ca o complicatie a sinuzitelor frontale
Evolutia-spre agravare:edem prefrontal si supraorbitar; dureri intense, fotofobie, accentuarea rinoreei
purulente, febra 40.
Diagn:CT -liza corticalei osului frontal.
Tratament: antibioterapie 2-3sapt; chirurgical al osteitei&sinuzitei frontale-prin abord extern.

33. Complicatiile exocraniene ale sinuzitelor = complicatii orbitare

A. Celulita preseptala
-edem palpebral superior(fara implicare orbitara)din cauza scaderii drenajului venos
-lipsa afectarii mobilitatii globului ocular+mentinerea acuitatii vizuale+lipsa exoftalmiei.
Tratament: antib parenterale+antiinflamatoare&decongestionante nazale.
B. Celulita orbitara-inflamatie difuza a grasimii orbitare
-edemul antreneaza exoftalmia si chemozisul
-la aparitia semnelor de imobilitate a gl. ocular sau scaderea AV =>decomprimarea orbitei pe cale
externa sau endoscopic endonazal.
Diagn: CT cu contrast-arata colectia; cresterea densitatii grasimii orbitare
C. Abcesul subperiostal=colectie intre os si periorbita
-localizare mediala ⊃ necesita drenaj chirurgical.
D. Abcesul orbitar-urmeaza evolutiei celulitei orbitare
-abordul chirurgical: extern, sustinut de tratament. parenteral antibiotic&antiinflam.
In toate cazurile de complicatii trebuie tratata si sinuzita cauzatoare.

34. Tumorile benigne ale foselor nazale

-caracterizate prin marea lor diversitate de forme anatomopatologice.

A. Papiloamele-marimi diferite, consistenta variabila, pot fi confundate cu polipii; au tendinta la recidiva
Clinic: epistaxisuri repetate, obstructie nazala
Rinoscopie:formatiuni tumorale vegetante, sesile, ce sangereaza usor.
CT:extensia tumorala, distructii osoase
B. Adenoamele-deriva din glandele sero-mucoase ale pituitarei si se gasesc pe sept sau cornete
-bine delimitate, marimi variabile, gri-rozate
-localizarea in port sup a fosei nazale predispune la fenomene de liza osoasa cu complicatii de
vecinatate.
Diagn:endoscopic, eventual CT
Tratament: chirurgical, sub control endoscopic
C. Fibroamele-provin din periost, apar mai ales pe peretele lateral, au culoare gri-rosiatica si sunt
sesile(aderente de os)
Diagn de certitudine: histo
Tratament: chirurgical
D. Mixomul si gliomul-f rare la niv foselor nazale, se confunda cu polipii banali.
E. Osteomul-semne functionale cind tumora are dimensiuni importante.
Uneori singurul simptom e cefaleea.
Tratament: chirurgical, rezervat cazurilor simptomatice.
F. Condroamele-adultul tanar; in special in partea inf si ant a septului nazal sub o mucoasa normala
Clinic: obstructie nazala
Tratament: chirurgical

35. Polipoza rinosinusala banala

-f frecventa la adult, exceptionala la copil

Etiologie: cauze infectioase, vasomotorii, imunoalergice sau iritatii banale nespecifice repetate
Anatomie patol: sediu in meatul mijlociu sau sinusuri
-histologic:invelis epitelial cu celule cubice si tesut conjunctiv/vascular/mixoid/edematos/fibromatos.
Simptome: sdr obstructie nazala progresiva, cu rinolalie inchisa, hipersecretie seromucopurulenta,
stranut, cefalee cu senzatie de tensiune nazala si anosmie.
Semne obiective-rinoscopie: mici formatiuni polipoase ce ocupa meatul mijlociu sau un polip mare ce
obstrueaza fosa nazala sau un polip gigant vizibil atat la nivelul narinei cat si la niv coanei, ce
obstrueaza complet fosa si da anosmie.
Paraclinic: ex Rx al sinusurilor-etmoidita manifesta
-cercetarea tolerantei la aspirina
-cautarea unui astm bronsic asociat
-bilant alergologic complet
Tratament: chirurgical(ablatia polipului si chiuretarea etmoidului anterior pe cale endonazala)
-scopuri: repermeabilizarea fosei nazale &evitarea consecintelor polipozei asupra permeabilitatii tubare
si a urechii medii.
In plus: antibioterapie si antiatopice.

36.Alergia rinosinusala-etiopatogenie, simptomatologie:

Af frecv cu implicarea unei reactii de sensibilizare indusa alergenic cu formare de Ac specifici;

Imunitatea poate fi :
nespecif ( naturala –neutralizeaza mai multi alergeni ) sau specif ( actioneaza este asupra unui singur
alergen);
Reactiile se produc proport cu intensitatea agresiunii Ag-Ac si cu gradul de sensibilizare a org;
Alergenii pot fi : completi ( proteici ) incompl ( haptene );
Tipuri de reac alergice:
1.anafilactice-alergie rinosinusala;
2.citotoxice-incompatibil sanguine si Rh;
3.complex ag-Ac – boala serului si nefrita alergica;
4.hipersensibil intarziata-grefe transplant.
In alergia rinosinusala Ac tip Ig G,Ig E se fixeaza pe mastocite si bazofile cu elib de med
chimic( histamine,bradikinina,Pg) se prod vasodil ,edem,hipersecr si polipi-manif de
rinoree,stranut,obstructie nazala.
Dupa etiologie: rinite alegice si infecto-alegice;
Sezoniere( febra de fan,mucegai,acarieni,ag bact si profesionali).
Simptome: sdr alergic naso sinusal-rinoree stranuturi in salve ,obstr nazala si plenitudine nazala si prurit
oculo-nazal.
Rinoscopia ant: muc nazala cu aspect turgescent,tumefiat acoperit de mucus,sangerare minima si polipi
in meatul mij.
Forme clince:
polipoza spasmodica periodica (polen)-crize repetate chiar in cursul aceleasi zile +_congestie
conjunctivala si lacrimale , eozinofilie, exema ,edem quinke;
Rinita spasmodica aperiodica-pneumoalergeni, ag bact ,med si alimente; Rino-sinuzite polipoide-polipi
la niv cel etmoidale sau sinusului max ce det obstructia foselor nazal, bilateral, obstructie, eozinofilie.
37.Alergia rinosinusala- tratament.

De lunga durata, se actioneaza in mai multe directii: suprimarea alergenului, desensibilizarea specifica
sau nespecifica pt a opri formarea de anticorpi, evitarea conflictului alergen-Ac, modificarea pragului
reactional al terenului, suprimarea focarelor infectioase cronice, supr de parazitoze. Trat, este de 2 feluri:
general si local.
General: trat specific de desensibilizare si trat simptomatic care cuprinde:
med antialergica, antiinflamatorie,antiinfectioasa si med modificatoare ale terenului.
A) med antialergice nespecifice: antihistaminice de sinteza, gamaglobuline, cromoglycat disodic.
B) med antiinflamatorie: cortizon
C) med antiinfectioasa: antib si vaccinuri (sulfamide,eritromicina sau cicline. Nu se da penicilina);
D) med modificatoare ale terenului: sedative nervoase, psihoterapie, cure de relaxare,
simpaticomimetice,vitaminoterapie, trat neuroendocrin.
Local: vasoconstric locale (cocaina, efedrina, adrenalina) cu scopul de a debloca fosele nazale.
Se pot utiliza asocieri efedrina si hidrocortizol instilatii sau aerosoli.
Cortizonul se poate aplica local si in injectii in mucoasa cornetului inf.
Pt diminuarea in vol a cornetului inf se mai pot utiliza si electrocoagulare, galvanocauterizare,
cauterizari chimice, crioterapie.
Trat chirurgical este indicat numai pt sinuzite cronice alergice rebele la tratament si pt polipoze nazale
obstruate care produc tulburari accentuate in resp.

38.Tumori maligne ale foselor nazale si sinusurilor paranazale:

tumori maligne epiteliale si conjunctive.

Rareori matastazeaza.
Tumorile benigne ca :adenomul, papilomul pot degenera in carcinoame
Tumorile epiteliale nazale au originea mai frecv din etmoid si mai rar pe cornetul inf si septul nazal.
Tumorile epiteliale au mai ales un caracter infiltrativ, destructiv, se ulcereaza si sfaceleaza usor
insotindu se de fen inflamatorii ale foselor nazale si ale sinusurilor in timp ce tumorile conjunctive au un
caracter expansiv, rapid.
Tumori epiteliale:
A)epiteliomul pavimentos, se intalneste mai frecv la nivelul sinusurilor max, frontal si sfenoidal.
B) epiteliomul cilindric mai frecv la nivelul etmoidului
C) cilindromul rar intalnit cu tendinta la metastatzare minima
D) nevocarcinomul cel mai agresiv, det metastaze generale.

Tumorile conjunctive: mai frecv sub forma de

sarcom fibroblastic,
mai rar osteosarcom, condrosarcom, mixosarcom.
Debutul este insidios, nedureros, det fen variabile de rinita. In perioada de stare rinoreea devine
purulenta, cu sange; epistaxisurile frecvente si obstructie nazala accentuata. in perioada terminala
tumora se dezvolta in diferite directii: trompa lui Eustache, orbita, endocraniu, piramida nazala, fata,
palat si apar metastaze osoase, pulmonare, gangl.
A)Cancerul de sept nazal det rapid jena resp si epistaxisuri putin abundente dar frecv. Sarcomul septului
nazal este des confundata cu o tumora benigna sangeranda, de aceea orice formatiune suspectata va fi
larg ridicata.
B) cancerul de etmoid si fosa nazala, cel mai frecv, perioada lunga de timp se dezv in labirintul
etmoidal, neprezentand forme directe.
Clinic: rinoree persistenta, unilaterala, fetida, persistenta la tratament.
Exam rinoscopic: meatul mij polipi simptomatici de aspect banal.
Tumora se extinde spre orbita deplasand globul ocular. Diag diferential cu sifilis, rinoliti, etmoidite
cronice supurate asociate cu polipoza nazala.
C) cancerul de sinus maxilar se dezv in sinusul maxilar, se manifesta prin rinoree purulenta, fetida,
hemoragica, unilaterala. Det dureri dentare, rebele la trat.
Tumora evolueaza prin erodarea peretelui ant al sinusului maxilar exteriorizandu se spre obraz.
Treptat este interesat intreg masivul facial.
Durerile sunt in general violente, deoarece este interesat nervul maxilar sup.
Diag diferential cu afectiuni inflamatorii, tumori benigne, nevralgii dentare, trigeminale.

39.Epistaxisul- principii de tratament:

3 etape :
1 Hemostaza locala ( medicamentos ):
calmare pac, eliminare cheaguri din FN, aplicarea sol vasoconstric,anestezice – xilocaina 2-4%; repaus
pac in semisezand+ compresiune digitala pe aripa nasului cateva min( dir sau prin tampon ); cauterizarea
chimica (cu perle de nitrat de ag) sau electrocauterizare ( cu laser);
compresiune cu sonda foley ,tamponament nazal ant (compresiv daca e abundant + fasa de tifon
imbibata in subt uleioase si hemostatice)tamp post – la batrani,la HTA,ATS,prin interesarea a
sfenopalatine( tampon in sonda nellaton in rinofaringe +tamp ant: 48-72h +AB cu urmarire la 72 h
( preventive sinechii);
2. hemostaza regionala ( chir ): in hemoragiile grave-prin embolizarea selective retraograda (a etm) sau
ligaturi vasc ( a car ext),rezectie septala submuc,circumscrierea zonei hemoragice cu laser;
3. hemostaza generala ( medicamentos – hemostatice (venostat,vitK+C,etamsilat)+ corect echil
hemodinam.-coresct hidro-electrolitica;
4. Trat etiologic : HTA,af cardiovasc,hepatice,hematologice,endocrinopatii

40. Hematom septal: colectie sangvinol.

Submucoasa ( intre pericondru si periost) in partea ant a septului, cauza post traumatica;
Dg:prin rinoscp ant(durere,obstructive nazala bilat);
Complicatii: suprainf(abces septal);
Trat: incizie,drenaj,tamponament compresiv)

41.Fracturile piramidei nazale.

In urma unui traumatism, se realizeaza cu sau fara deplasare.
Repunerea in pozitie normala a piramidei nazale si contentia ei iar in interior recalibrarea foselor nazale
cu restabilirea funct acestora.
Pot fi deschise dau inchise.
Fracturile fara deplasare pot fi uni sau bilaterale, nepunand probl de trat.
Fracturile de deplasare pot interesa scheletul osos, piramida nazala, septul nazal si masivul facial.
Fracturile prin soc ant-post, in “carte deschisa”, cu separarea oaselor proprii pe linia mediana; asupra
septului fracturile de tip Jarjavay, cu linie de fractura ant-post sau zdrobirea acestuia.
Alte tipuri de fracturi: Le Fort I,II si III (orizontale), verticale si combinate (Walter).
Exam clinic:
Inspectia daca este precoce, inaintea aparitiei edemului si hematoamelor permite observarea
deformarilor osoare si cateodata a traiectului de fractura.
Palparea permite evidentierea crepitatiilor osoase, mobilitatii anormale, a existentei emfizemului
subcutanat.
Tratament: chirurgical, manevra de reducere a fracturii urmata de contentia piramidei nazale. Fracturi
deschise: transformatea fracturii deschise in fractura inchisa prin suturarea plagii, se face corespunzator
pt a evita osteita.
42.Anatomia clinica a urechii externe:
2 parti: pavilion si conduct auditiv extern; pavilion: este o lama cartilaginoasa si elastica, ovalara cu
marele ax vertical, ant mastoidei. Fata ext: are forma unui cornet, central conca, periferic reliefuri
cartilaginoase, inf lobul urechii. Fata int: conf inversa externei, in 1/3 ant aderenta la peretele lateral al
capului. Format din: schelet fibrocartilaginos, aparat musculoligamentar rudimentar, la ext acoperit cu
tegument mobil. Conductul auditiv extern: repr un tub aerat, de forma neregulata, de 25 mm. Punct de
plecare din conca pana la timpan, curbat orizontal in S italic. Pt vizualizarea timpanului se tractioneaza
pavilionul in sus si indarat. Intern: structura osoasa, ext: structura fibrocartilaginoasa. RAPOARTE: ant:
articulatia temporo mandibulara, post: cel antrale, profund cu nervul facial, inf: loja parotidiana, sup:
baza craniului, ext: se deschide in conca printr un larg orificu iar extrem int rezinta un sant in care se
insera conturul timpanului.

43.Otalgia etiologie: durere resimtita de bolnav in ureche.

Datorata unor afectiuni auriculare: -otodinie, sau poate fi det de o leziune din vecinatatea urechii.sau
chiar de la distanta: otalgie reflexa.
Afectiuni care det:
A. afectiuni alea pavilionului si conduct aud ext:
➢ traumatice,contuzii,plagi, hematoame,
➢ otite ext cu diferite etiologii(microb, micotica, alergica, zona zoster),
➢ leziuni prin inghet sau arsuri,
➢ corpi straini endogeni(dop cerumen, dop epidermic), sau exogeni (animati-insecte,
inanimati-margele, plastic),
➢ tumori suprainfectate ale pav si cond aud ext.
B. afectiuni ale urechii medii:
➢ otita,
➢ traumatisme,
➢ cancerul urechii medii;
C. C) afectiuni ale zonelor vecine:
➢ cavitatii orale: inf dentare, herpes, neoplazie.
➢ Faringelui: inflamatii si infectii, faringite, amigdalite, abcese, tumori ale faringelui in
toate cele 3 etaje,
➢ afectiuni inflamatorii ale parotidei, si ale articul temporo mandibulare.
 D. D) afectiuni la distanta:
➢ ale laringelui: tuberculoza laringiana, tumorile coroanei laringiene;
➢ stiloida lunga-sdr Eagle;
➢ tiroida:leziuni inflamatorii, tiroida subacuta Quervain, hemoragie dintr un chist sau nodul
tiroidian.
➢ Ischemia miocardului.

E) isterica: la femei cu dezechilibre endocrine.

44.Clasificarea otitelor:
Otite medii acute:
otita congestiva,
otita seroasa,
otita acuta supurata.
Otita supurata(gripala, sugarului, persoanelor in varsta, otomastoidita acuta, otita medie cronica;
Otita medie cronica: poate fi cu timpan inchis(otita seromucoasa cronica) si cu timpan deschis.
Otita cu timpan deschis are 2 forme: otita medie supurata cronica simpla (otoreea tubara) si otita medie
suparata cronica propriu zisa (osteitica).
Clasif otite
Otita cu timpan inchis cu simptomatologie acuta: otita seroasa,otita barotraumatica,ot.congestiva
Otita acuta cu timpan inchis : otita acuta supurata ( etiol infectioasa )
Otita cronica cu timpan inchis : otita mucoasa cu multe varietati, otita fibroadeziva
Otita cronica cu timpan inchis (supurate): sechele cictariceale,timpano-scleroza

45.Otite externe:
otita ext acuta-inf pielii urechii ext+obstr CAE cause: trauma locala, suprinf, fenom alegice agent pat:
strepto (erizipel-otalgie, prurit, otoree sero purul, senz de tens locala ) stafilo- lez se pot ext la niv
mastoidei, parotidei si art temporo mand (cand e implic piocianicul).
Trat: elimin cruste si secretiilor, rivanol hidrocortizon acetat ains ab pe cale generala si debridare
chir(necroza)
46. Otita medie acuta banala la adult si copilul mare.

Etio: - cauze locale: hipertrofia vegetatiilor adenoide, rinosinuzite, tumori rinofaringiene, rezistenta
scazuta a mucoasei tubo-timpanice, interventii chir., traumatisme locale, perforatii timpanale, infectii ale
urechii externe.
- cauze generale: deficite imunologice, teren alergic, boli infecto-contagioase, boli cronice, carente
vitaminice.
Patogenie(diseminare): - cale nazo-tubara ( focar nazal sau faringian)
- cale hematogena ( septicemii, TBC)
- cale externa ( traumat. directe timpan)
Germeni: streptococ, pneumococ, stafilococ, Haemophilus influenzae, pneumococ Friedlander, bacili G-
, anaerobi.
Anato-pat: dilatare capilare → exudat seros cu fibrinogen→acumulare de germeni si leucocite →secretie
sero-sang. → muco-purulenta → purulenta.
Clinica: - otita congestiva: - durere intermitenta sub forma de intepaturi, cu iradiere in hemicraniu si
dinti; hipoacuzie; vertij; senz de iritabilitate
- ex otoscopic: timpan roz, cu repere anatomice sterse.
- otita colectata: - durere lancinanta, pulsatila; hipoacuzie; acufene; mastoida dureroasa la palpare; febra;
astenie; insomnie; inapetenta.
- ex otoscopic: timpan rosu care bombeaza in totalitate.
- otita supurata: - durerea scade odata cu aparitia otoreei
- ex otoscopic :- otoree sero-sang, abundenta, care va deveni purulenta, filanta, de cul. galbuie si
inodora.: se obs. orif de perforare al timpanului.
- faza de cicatrizare:- 4 zile-scade durerea; 5-10z- scade otoreea; 15z – se inchide perforatia; 3-4 sapt-
restituirea auzului.

47. Otitele acute din bolile infecto contagiaose

- otita din scarlatina- 1 forma asem otitei medii acute + 1 forma necrozanta
- otita din rujeola – forma de otita supurata clasica sau congestiva
- otita din difterie
48. Otita sero-mucoasa acuta

- frecv la copil, bilaterala

- apare in cursul unui episod inflam. faringian care det obstructia trompei E.
- exudatul:- galbui, fluid, steril, se coaguleaza la aer
- contine: IgE, IgG, glico si lipoproteine.
- clinic: - otalgie, zgomote, hipoacuzie ( cu senz de lichid care se deplaseaza )
- otoscopie: timpan roz, retractat, cu mobilitate redusa, cu nivel de lichid prin transparenta timpanului.
- tratament: - dezobstructia trompei prin cateterisme repetate cu introducere de cortizon si
alfachimiotripsina, dezinfectie nazala.

49. Otomastoidita acuta

- primitiva ( traumatica, hematogena) / secundara ( otita acuta)

- etio: monomicrobiana ( streptococ, pneumococ, b. Friedlander)
- patogenie:- factori favorizanti – aditus stramt, teren modificat poatologic, varsta (copii, batrani).
- anato-pat :- congestie si hipertemie→ tromboza vasculara → necroza aseptica a septurilor celulare →
acumulare de microbi si leucocite → empiem → osteoflegmon
- clinic:- durere in interiorul urechii cu iradiere spre mastoida, hemicranie, hipoacuzie, alterearea starii
generale, paloare, febra, anorexie
- otoscopie:- puroi in CAE, timpan congestiv, infiltrat, bombat, perforat
- Rx: - voalare a septurilor celulare, distructii lacunare.
- complicatii: paralizie faciala, exteriorizare puroi, septicemie otica
- Tratament:- aspiratie puroi + AB ( 15 zile).

50. Forme de exteriorizare ale otomastoiditei acute

- prin corticala externa ( puroi retroauricular → subperiostic→ subcutanat → fistula)

- forma temporo-zigomatica( puroi sub m. temporal → subcutanat →edem in hemifacies si pleoape)
- la varful mastoidei ( colectia se deschide in teaca SCM)
- forma occipitala ( colectia dreneaza in celulele retrosinusale)
- forma jugodigastrica( de-a lungul m. digastric →faringe →disfagie + paralizie nv. cranieni)
- daca puroiul dreneaza prin peretele int. mastoida →petrozita ( in stanca temporalului) sau apexita
( varful stancii) → sindromul lui Gradenigo ( otoree, paralizie de oculomotor extern, nevralgie de
trigemen)

51.Forme particulare de otita medie acuta in functie de varsta.

Varsta are mare influenta prin particularitatile anatomice corespunzatoare varstei, momentul instalarii
otitei si mijloacele de aparare locale si generale ale organismului.
75% dintre otitele acute apar inaintea varstei de 10 ani cu un maxim de incidenta la 4-5 ani si 20% in a
doua copilarie, la purtatorii de vegetatii adenoide si amigdale cronic infectate.
La batran otita acuta apare mai rar dar este mai periculoasa, indeosebi in formele cu pnenumococ care
detrrmina leziuni osoase intinse generatoare de complicatii fara ase releva pe plan clinic prin
simptomatologie alarmanta.
Modif starii generale ale organismului prin diabet,TBC, alergie, convalescenta sau la tarati pot influenta
tabloul clinic al otitei.
Predispozitiile patlogice,varsta si si virulenta germenului pot favoriza aparitia unor
complicatii:mastoidita acuta, labirintita acuta, complicatii endocraniene sau se cronicizeaza.

52.Otita medie acuta supurata propriu-zisa.

Este de etiologie infectioasa si reprezinta localizarea unui proces supurativ in urechea medie.Se
intalneste la toate varstele dar mai ales la copil la care exista si o hiperreactivitate a tesutului limfoid.
Etiologie:infectia microbiana simpla sau in asociatie cu virusuri care prin modificarile lezionale deschid
calea infectiilor cu germeni patogeni.
Se remarca infectii rino-faringiene sezoniere,streptococul si pneumococul, mai rar germeni gram
negativi,anaerobi.
Cauze favorizante:hipertrofia vegetatiilor adenoide si a amigdalelor palatine,rinosinuzite, tumori ale
rinofaringelui,cauze generala(stari imunologice deficitare, terenuri alergice, boli infecto contagioase,
boli cronice,carente vitaminice).
Patogenie:Infectia se propaga la uechea medie pe calea nazo-tubara, pe cale hematogena si pe cale
externa.
La infectia de cauza rino-faringiana, germenii cu punct de plecare de la un focar infectios faringian sau
sinusal se propaga prin trompa dereglata fiziologic si ajung la nivelul casutei pe care o infecteaza.Calea
hematogena:in cursul septicemiilor, gripa,TBC.
Calea externa:in traumatismele directe ale timpanului, in cursul manevrelor de extragere a corpilor
straini auriculari.Initial se produce hiperemie prin dilatarea capilarelor care duce la apritia unui exsudat
serofibrin,prin dezvolatrea virulentei microbiene si a afluxui de leucocite serozitatea devine sero-
sanguinolenta,apoi mucopurulenta sau purulenta.
Clinic:
durere intermitenta sub forma de intepaturi si iradiere in hemifaciesul respectiv si dinti.
Hipoacuzia este variabila si se insoteste uneori de vertij,
palparea mastoidei este dureroasa la nivelul zonei de proiectie a antrului,
febra, paloare, supuratie care reduce durerea.
Otoscopic:la inceput otoree seo-sanguinolenta ueori abundenta spumoasa si aerata acre treptat devine
muco-purulenta si apoi purulenta, filanta de culoare galbuie si inodora.
Dupa aspirarea secretiei se observa orificiul de perforarae a timpanului, pulsatil.
Durerea inceteaza dupa circa 4 zile de la debut iar otoreea dispare in 5-10 zile.Perforatia daca nu este
mare se inchide in circa 15 zile prin granularea marginilor.

54.Otospongioza(otoscleroza).

osteodistrofie a capsulei labirintice care se traduce prin:osteoliza si reconstructie osoasa in acelasi focar.
Acesta se gaseste de obicei la nivelul ferestrei ovale unde determina anchiloza scaritei dar se poate
dezvolta de asemeni spre cavitatea labirintica cu rasunet asupra functiei cohleare.
Leziunile sunt bilaterale.
Etiologie:afectiune ereditara sub forma recesiva sau dominanta.
Surditatea se agraveaza cu fiecare sarcina si indeosebi in timpul alaptarii prin spolierea de calciu a
stancii temporalului.
Din pdv anatomopatologic, distrofia capsulei otice evolueaza in 3 faze:
➢ vasculara(congestiva),
➢ de resorbtie osoasa(otospongioza),
➢ de neoformatie osoasa (otoscleroza).
Clinic:
➢ surditate progresiva insotita de zgomote.
➢ Surditatea apare discret ca o hipoacuzie usoara care se accentueaza treptat si manifest in timpul
per menstruale prin oboseala, depresiune nervoasa, surmenaj.
 ➢ Deseori se observa un fenomen neasteptat: bolnavul aude mai bine intr-o atmosfera cu zgomot
decat in liniste(paracuzia lui Willis).Explicatia consta in faptul ca zgomotul ambiant obliga pe
interlocutor sa vorbeasca cu intensitate mai mare.
Otoscopic: timpanul este normal.
Audiograma precizeaza la inceput o surditate tipica de transmisie.
Tratament:medical prin fluorura de sodiu care blocheaza activitatea enzimatica in focar.
Tratamentul chirurgical-ablatia completa a scaritei, inchiderea ferestrei ovale deschisa precedent prin
grefa autogena si punerea in pozitie a unei proteze de inlocuire a scaritei.
Contraindicatia operatorie apare daca surditatea prezinta o evolutie labirintica marcata sau daca urechea
cotrolaterala este surda.

55. Complicatiile vasculare ale otitelor cronice

A. Tromboflebita sino-jugulara-inflamatia diferitelor tunici constitutive ale axului venos care cuprinde
sinusul lateral si jugulara interna.
Interesarea axului venos poate merge de la periflebita, flebita parietala, tromboflebita, tromboflebita
supurata la necroza.
Afectiunea evolueaza sub aspectul a 2 forme clinice:
-forma latenta manifestata prin usoape febricule si cefalee, pe seama otomastoiditei;
-forma septicemica, deosebit de zgomotoasa, in care semnele nervoase sunt evidente: debut brutal,
frison, febra, puls rapid, stare generala alterata. Vena jugulara se palpeaza sub forma unui cordon dur.
Tratament: chirurgical vizeaza inlaturarea focarului infectios otomastoidian si e sustinut de tratament
medical-antibioterapie, antiinflamat, anticoag si rehidratare.
B.Tromboflebita sinusului cavernos
Clinic: sdr. septicemic + edem palpebral+ chemozis si exoftalmie.
Exam fund de ochi:dilatarea venelor retiniene;
-daca are frison->hemocultura de urgenta.
-punctia lombara->meningita purulenta.
Diagn e confirmat de angio-RMN.
Tratament: antibiotice in doze mari parenteral+corticoterapie+heparinoterapie.
56. Abcesul cerebelos

Poate fi unic sau multiplu.

Focarul de necroza se constituie treptat. E inconjurat de o zona de encefalita prost delimitata care, de
regula, limiteaza tendinta la incapsulare.
Posibilitatea de ruptura in sist ventricular e un pericol iminent.
Simptome: Tulburari de coordonare (suferinta cerebeloasa se caracterizeaza prin 4 semne: hipermetrie
sau dismetrie, asinergie, adiadocokinezie, executarea cu intarziere a actelor voluntare), tulburarile de
tonus, tulburari de echilibru, tremuratura care lipseste in repaus si apare in miscarile voluntare si
nistagmusul.

Evolueaza in 3 stadii clinice:

➢ nesupurativ,
➢ supurativ acut si respectiv
➢ subacut.
Tratament: diferentiat, in fct de stadiu. In stadiul nesupurativ tratament chirurgical e exclusiv otologic.
Neurochirurgul poate face eventual un volet decompresiv.
Tratament medical asociat: antibiotice, antiinflamatoare, tonicardiace, rehidratante.
In stadiile supurative, tratament chirurgical se adreseaza atat focarului otomastoidian cat si abcesului.

57.Paralizia periferica de facial – etiologie, tratament-

-centrala/periferica-lezarea facialului motor – pareza /paralizie motorie a muschiului mimicii , uni sau
bilaterala , incompleta( disociatie cervico-faciala) sau completa ( temporo-cervico-faciala); Clinic :
asimetrie faciala ,tulb de motilitate a mush mimicii, disfunctii fonatorii si masticatorii, de deglutitie sau
hipotonie si atonie musc, absenta reflexului cornean si reflexului stepedian.poate fi genetic ( sdr
moebius) traumatica ,chir ,inflamatorie ,tumorala sau idiopatica
- lezarea intermediarului wrisberg – afectarea facialului senzitiv ce poate fi iritativ(nevralgie otica –
otodinie,otalgie rflexa,otonevralgie) sau distructiv ( anestezia zonei Ramsey-Hunt)-lezarea sist senzorial
Guezic –tulb linguale-lezarea sist autonom vegetativ.
58. Meningita otogena

o reactie inflamatorie a foitelor meningeale, in cursul evolutiei unei supuratii otomastoidiene. Poate
evolua ca o reactie meningitica aseptica sau septica, ca o hidrocefalie prin exces de productie de LCR si
blocajul circulatiei acestuia, sau ca reactii meningitice septice circumscrise.
Simptome: cefalee violenta cu sediu posterior, rahialgie, varsaturi, fotofobie.
Ex obiectiv: pozitia clasica a bolnavului "in cocos de pusca"; redoarea cefei si pozitivarea semnelor
Kernig si Brudzinski; tulburari motorii si de sensibilitate.
Punctia rahidiana sau ventriculara extrage un lichid purulent.
In meningitele localizate, starea gen e foarte putin/deloc influentata, semnele neurologice se traduc prin
modificari paretice ale nervilor cranieni IX,X si XI (sdr de gaura rupta posterioara), VII,VIII si V(sdr de
unghi pontocerebelos) sau III,IV,V si VI(sdr de virf al orbitei; arahnoidita optochiasmatica).
Tratament: chirurgical vizeaza inlaturarea focarului infectios otomastoidian, iar tratament
medical=antibioterapie locala(intraauriculara) si generala, plus antiinflamatorii.
59.Abcesul cerebral
Afectiune supurativa a subst cerebrale, pct de plecare otomastoidian, diseminare hematogena sau prin
continuitate; clinic : in fct de stadiu : stadiul 1 . supuratie otica greturi varsaturi tulb de comportament si
semne meningeale; stadiul 2. Latent semen neurologice stadiul 3. – manifest, edem papilar, afazie,
hemiplegie, ataxie, aflexie, crize epileptice, stadiul terminal fen de torpoare si coma; trat : chir/AB/Ains.

60.Traumatisme ale urechii externe

Plagile pavilionului-limitate numai la tegumente-pansament obisnuit.
Plagile pavilionului auditiv extern:agresiuni, grataj, tentative neadecvate de extragere de corpi
straini.Prin interesarea partilor moi poate surveni in timp o atrezie de conduct.
Contuziile pavilionului: formare de otohematon(acumulare de sange sau serozitate cu sediu pe fata
externa a pavilionului in 1/3 superioara).
Otohematomul-decolarea pericondrului la niv fosetei naviculare +rupere vasc det cicatrici si ingrosari a
pav(aspect conopidiform)
-trat: incizie drenaj pansament compresiv
-complic: suprainf cu lez de pericondrita(AB) fibrozarea/calcifierea tes conj de la niv pav(deformari
pav).

61. Tumorile urechii externe

1. T. benigne:

- putin numeroase
- dezvoltate din tesut conjunctiv, glandular sau epitelial
- chiste congenitale: dermoide sau mucoide, situate langa fisura petro-scuamoasa
- angiom de pavilion si conduct
- cele m frecvente = osteoamele sau exostozele osteogeneice situate in condctul auditiv extern la
nivelul segmentului osos; unice saumultiple; prin dezvoltare blocheaza conductul > sau < complet si
favorizeaza otitele externe;
- tratament: esential chirurgical – sub microscop – extirparea fromatiuni pe cale retroauriculara sau
endaurala, urmata de repunerea lamboului de piele ridicat initial.

2. T maligne:

- frecvent din tesut epitelial, mai rar din t. conjunctiv

- de obicei epitelioame spino-celulare, mai rar bazocellare
- frecvent la barbati > 40 ani
- predispozitie: cicatrici traumatice, expunere la soare, degeraturi, leziuni cutanate cronice (eczema,
psoriasis, lupus etc);
- semne subiective: durere daca exista inflamatie suraadaugata si in stadiul final;
- macroscopic: pot fi fisurate, ulcerate, burjonate; aspect vegetant la nivelul lobului sau in partea
superioara a pavilionului; forme infiltrative la nivelulpavilionului sau in conduct;
- extensia: progresiv spre regiunile vecine, ureche medie, endocraniu, regiunea cervicala, occipitala;
- adenopatia: rara, in raport cu sediul tumorii;
- tratament: - fizioterapie (cobalto-terapie, elecron-terapie)
- chirurgical – rezectia prin electrocauterizare
- mixt – radiochirurgical
- prognostic: cancerul de pavilion = mult m benign decat localizarea in conductul auditiv; tumorile
conjunctive (fibrosarcoame, osteosarcoame, angiosarcoame, melanosarcoame) au prognostic mult m
sever decat cele epiteliale.

62. Labirintitele

1. Seroase – edem al inchiderii labirintice

2. Supurate – crearea de puroi
Simptome:
• Partea de auz
• Vestibulara : varsaturi si ameteli
• Cauza: infectia din otita medie
Tratament:
• Antiedematoase
• Sulfat de Mg
• Sustinere prin vitamine B1 si B6
• Antibiotice
Chirurgical

63. Surditatea brusc instalata

Manifestare: scăderea brutală a audiţiei sau foarte rar progresivă, cu sau fără semne premonitorii şi
semne de însoţire variabile.

Etiologie
- Ocluzia vasculară prin ateroscleroză sau microtromboză
- Labirintita acuta
- Mai frecvent intricarea acestor 2 factori
- Există şi predispoziţii familial şi constituţionale, bolnavii prezentând déjà surditate de percepţie
totală a urechii opuse.
Simptome
- Surditatea
• care a apărut brusc la trezirea din somn sau în cursul zilei ce poate fi precedată uneori prin :
✓ crize de acufene intermitente,
✓ senzaţie de plenitudine în ureche,
✓ sindrom gripal
• care apare în contextul unor fenomene psihice şi generale:
✓ Surmenaj
✓ Anxietate
✓ Stare depresivă
✓ Tulburări affective, etc.
(timpul de instalare a surdităţii variază de la câteva minute la câteva ore, iar intensitatea surdităţii
variază de la o surditate parţială aproape totdeauna unilateral pâna la surditate totală)
Audiograma – evocă o surditate de percepţie cu cădere pe acute sau din contra o atingere electivă pe
sunetele grave.
Tratament:
- Este o urgenţă medical ace trebuie instituită chiar din primele ore
- Se administreză perfuzii cu vasodilatatoare timp de 8 zile
- Corticoterapie pe cale generala
- Anticoagulante
- Antihistaminice
Evoluţia - sub tratament este imprevizibilă, uneori obţinându-se recuperare totală în circa 10 zile, iar în
alte cazuri surditatea poate rămâne staţionară.

64. Protezarea auditivă

Protezarea auditivă este un amplificator care are drept scop restaurarea funcţiei auditive cât mai aproape
de cea normala.
Tipuri de examinare : fonic, acumetric şi audiometric (se folosesc pentru a preciza tipul şi gradul
leziunilor )
Metode de tratament: medicamentos, fizioterapic, crenoterapic sau chirurgical.
Otologul este cel care face indicţiile protezării dacă nu sau obţinut ameliorarea audiţiei prin celelalte
metode te tratament.
În caz de surditate bilaterală, este necesar ca protezarea să fie binaurlă deoarece permite o audiţie
calitativă şi cantitativă mai bună. Surdităţile simetrice se întâlnesc la cei care pot fi protezaţi cu proteze
stereofonice bilaterale ( se intâlnesc de obicei la copii).

Containdicaţiile protezării pe cale aeriană:

• Atreziile congenitale
• Absenţa conductului auditiv extern
• Otospongioză (dacă una din urechi este total deficitară sau e existat un eşec operator)
• Imperforaţia de conduct
În surdităţile cochleare totale este indicat implantul cochlear cu mai mulţi electrozi sau urechea
electronică.

65. Surditatea (S) la copil

1. Surditati de perceptie:
1.a. Ereditare
Clinic:
- S recesiva fixa – deficitul auditiv existent la nastere ramane stabil, totdeauna sever, bilateral si
simetric, m frecvent la baieti;
- S dominanta evolutiva – apare intre 3-30 ani, se agraveaza progresiv.
Afectiuni genetice asociate cu S:
- sdr. Franceschetti = disostoza mandobulo-faciala + anomalii oculare;
- maladia Lobstein – Van der Hoeve = c = fragilitate osoasa, coloratia albastra a scleroticelor,
tulburari auditive (b. oaselor de sticla);
- sdr. Apert – Crouzon = disostoza cranio-faciala – deformatii craniene, malformatii faciale,
surditate bilaterala de transmisie;
- sdr. Marfan – malformatii osoase, cardiace, oculare si de pavilion cu hipoacuzie de transmisie;
- sdr. Alport (+leziuni renale).
1.b. Castigate
- prenatale – embriopatii, fetopatii
- cauze: virale (rubeola mamei in primele 3 luni de sarcina, gripa, rujeola), toxice (streptomicina,
thalidomida), parazitare (toxoplasmoza in primele 6 saptamani de sarcina), sifilis (meningo-nevrita a
acusticului sau labirintita), endogene (diabet, HTA, nefrita, disgravidii banale).
- neonatale
- traumatismul obstetrical – hemoragie meningee sau cerebromeningee, anoxie – asociaza simptome
neurologice variate;
- incompatibilitate sanguina feto-materna
- prematuritatea favorizeaza instalare S prin anoxie
- postnatale
- aceleasi cauze ca si la adult: traumatisme, toxice ( Streptomicina, Neomicina, Kanamicina), infectii
(oreion)

2. S de transmisie:
- catarul tubar,otitele seroase, otitele cronice supurate
- malformatiile urechii externe si medii

Examenul copilului surd

1. metode clinice – audiometria subiectiva: examen audiometric (la sugar – reactiie copilului la stimuli
sonori variati – reflex cohleo-palpebral, cohlea-muscular),tehnici de conditionare, audiometria vocala (in
functie de achizitia lingvistica a copilului);
2. metode obiective – audiomateria electro-encefalica, electro-cohleografia, examenul potentialelor
trunchiuli cerebral, impedancemetria etc:
< 40 dB - deficienta auditiva usoara
40-70 dB - deficienta auditiva medie
70-90 dB - deficienta auditiva severa
>90 dB - deficienta auditiva profunda

Sunt necesare investigatii ce permit orientarea indicatiilor terapeutice: ex. ORL, ex. Ortofonic, ex.
Psihologic, radiografii, CT, ex. Serologic, ancheta genetica etc.

Tratament:
1. S. de transmisie – medical sau chirurgical – recuperare ~ 20 dB. Proteza auditiva pt. cele
bilaterale;
2. S. de perceptie – educatia precoce mama-copil de catre ortofonist pentru a dezvolta aptitudini
care sa-i permita achizitia limbajului. S. castigate inainte/dupa limbaj se indica educarea sau reeducarea
ortofonica, protezarea auditiva etc.

66.SURDITATEA PROFESIONALA

Surditatea profesionala-deficitul auditiv determinat de expunerea prelungita la zgomot in timpul muncii.

Aparitia unei surditati profesionale depinde de:
-caracterele zgomotului :-intensitate
-ritm
-timbru zgomotului cat si
-durata de Expunere
-riscul de nocivitate incepe de la 95 db si este deosebit de grav peste 105 db,zgomotele cadentate sunt
mai nocive decat zgomotele continue.,suntele de frecv acuta sunt mai nocive decat cele de frecv.grava
-surditatea se agraveaza progresiv in cursul expunerii indelungate la zgomot,si se stabilizeaza cand
individual este scos din mediul respectiv.
-factori individuali :-susceptibilitatea individuala,
-varsta
-afectiuni auriculare anterioare

Clinica surditatii profesionale:

Instalarea surditatii profesionale are se face progresiv ,in 3 faze
-faza de adaptare:-stare de rau general,astenie,acufene
-pe audiograma poate atinge o pierdere de 50db,deficit care este tranzitoriu
-cu timpul perioada de recuperare devine din ce in ce mai mare
-faza de latenta-se caract prin instalarea unui deficit permanent de important moderata
-faza de surditate manifesta-individul remarca o o percepere mai
mai slaba a vocii soptite
-dificultate in conversatie din cauza acufenelor variabile ca intesitate.
-audiograma arata un deficit important pe frecv acute,care se extinde
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe elemente din anamneza care precizeaza circumstantele etiologice si
caracterul progresiv al surditatii,prin ex clinic care varifica integritatea timpanica si permeabilitatea
trompei lui eustachio si prin caracterele audimetrice ale surditatii.
Ex audiometric –surditate de perceptie predominand pe frecventele acute,bilaterale si simetrica
TRATAMENT
-materiale individuale protectoare,selectionare la angajare,controale regulate ale auditiei

67.ANATOMIA CLINICA A LARINGELUI

Laringele este un organ musculo-fibro-cartilaginos situate deasupra traheei si sub faringe,in care se
deschide prin vestibulul laringian delimitat si de coroana laringiana.
Forma laringelui:
-piramida triunghiulara,cu baza ant-sup deschisa in hipofaringe si varful in continuare cu traheea in jos
-fata post repreznita peretele anterior al hipofaringelui,fetele an-lat fiind acoperite de lobii lat aiglandei
tiroide,de muschii subhioidieni si tegumentele cervicale ant.
Raporturi:
Ant –lat:-(din suprafata spre profunzime)-pielea
-pielosul gatului
-aponevroza cervicala superfciala,aponevroza cervicala mijlocie ,ce prin unire formeaza linia alba
cervicala si loja viscerala ce contine conductul laringo-traheal,faringo-esofagian si corpul galndei
tiroide .
Lateral:-scm
Posterior:-coloana vertebrala(cv 5,6,7 cervicale)
Post –lat intre repliul faringo-epiglotic si pliul lui betz,-sinusul piriform
Scheletul laringelui:
-este format din 3 cartilaje mediane(cricoidul,tiroidul si epiglota),2 aritonoizi situati lateral pe marginea
superioara a cricoidului,pe varful aritenoidului gasindu-se cartilajele Santorini
Cricoidul:-este un cartilagiu de forma inelara,situate inferior sub forma de inel cu pecete ce sustine
cartilajul tiroid si aritenoizii
-suparf lui interioara corespunde spatiului subglotic , iar supraf ext prezinta 2 fatete articulare pt
coarnele mici ale tiroidului , marg sup are 2 fatete oviode pt cartliajele aritenoide.
Tiroidul
-este situate deasupra arcului cricoidian fiind format din 2 lame patrulatere,unite anterior c emedian are
o proeminenta
-in ungiul format de lamele tiroidiene se insera extremitatea ant a corzilor vocale
Epiglota
-este o lama de cartilaj elastic subtire ,asezat inaintea orificiului sup al laringelui pe care il acopera in
timpul deglutitiei
Cartilajele aritenoide
-au forma de piramida truing asezate pe fatetele articulare de pe marg sup a cricoidului
-baza aritenoidului prez 2 apofize –una ant vocala,pe care se prinde coarda vocala
-una externa musculara asezata inafara laringelui ,pe care se insera mcricoaritenoidian post si lat
Cartilajele accesorii sunt:cartilajele Santorini si cart.Morgagni.
Muschii laringelui
Muschi intrinseci ai laringelui-muschi deschizatori ai orificiului glotic
-m.inchizatori ai orificiului glotic
-m.tensori ai corzilor vocale
Muschi extrinseci ai laringelui
-apartinand org vecine:faringe,limba,asigurand suspensia,fixarea si ridicarea scheletului laringian
68.ENDOLARINGELE

Configuratia interna a laringelui

Regiunea supraglotica
–limitata sup de coroana laringiana formata din epiglota,repliurile arirei epiglotice si aritenoizi,intre care
se gaseste incizura aritenoidiana
-vestibulul laringian are forma de palnie –ant-epiglota ,post-incizura interaritenoidiana,lat-ventriculii
morgagni

Regiunea glotica
-delimitata de comisura ant,marg libera si fata sup a corzilor vocale si posterior spatiul dintre aritenoizi
-spatiul glotic prez o portiune fonatorie(m.vocal) si una posterioara respiratorie

Regiunea subglotica
-sup-marg libera a corzilor vocale ,inf de marginea inf a cartilajului cricoid
Lat-muschiul cricoaritenoidian si inelul cricoidului

Mucoasa laringelui este constituita dintr-un epiteliu cilindric de tip respirator, pseudostratificat.
Mucoasa contine glande seroase si mucoase si insule limfoide dezvoltate la nivelul ventricolului.

Vascularizatia laringelui
-artera laringee sup
-artera laringee ant-inf
-artera laringee post-inf

Inervatia laringelui
-n.vag-n.laringeu sup si n.laringeu inf sau recurent

69.CLASIFICAREA LARINGITELOR

LARINGITE ACUTE
-laringita acuta debuteaza cu o stare de hipersestezie,tuse,jena fonatorie apoi raguseala,afonie
completa,tuse latratoare ,insotita de dureri

LARINGITE ACUTE NESPECIFICE

-Laringita catarala acuta
-laringita subglotica

LARINGITELE ACUTE DINCURSUL BOLILOR INFECTIOASE

-difteria
-scarlatina
-febra tifoida
-gripa
-rujeola,varicela,tusea convulsiva
-laringita aftoasa si Herpetica
LARINGITELE CRONICE

LARINGITA CRONICA NESPECIFICA-inflam difuza superficiala,nespecifica a mucoasei laringiene

cu evolutie indelungata

-Laringita catarala cronica:-primul stadiu al inflamatiei cronice

-Laringita cronica hipertrofica de aspect pseudomixomatos
-Laringitele pahidermice rosii
-Laringita pahidermica alba

LARINGITELE CRONICE SPECIFICE

-Tuberculoza laringelui-forma clinica infiltro-ulcerativa

-forma acuta ,miliara
-lupusul laringelui
-Lupusul laringelui
-Sifilisul laringelui

70.PAPILOMATOZA LARINGIANA
Papilomatoza laringiana este o neoformatiune exofitica benigna caracterizata prin hiprplazie
conjunctivo-epiteliala

Copil-inf virala
-tulb endocrine
Adult-toxine endo/exogene
-inflam cornice

Simptomatologie
-disfonia:pana la afonie completa

Laringoscopic-forme conopidiforme difuze

-forme muriforme:situate pe corzile vocale
-formatiuni dure de culoare cenusie sau rosietica ,de aspectul crestei de cocos,dispuse pe corzile vocale
Diagnostic
La copil –disfonie instalata lent si tulb respiratorii,caractere prin care se diferentiaza de crupul
difteric ,de laringita subglotica,de corpii straini,in cursul carora aceste fenomene se instaleaza acut
La adult-diagnosticul diferential se face cu pahidermiile inflamatorii,cu cancerul sau cu tbc forma
vegetanta,
-la adult papilomul degenereaza adeseori in malign ,ex histologic fiind obligatoriu

TRATAMENT
-extirparea formatiunilor care obstrueaza cavitatea laringiana si ameninta viata copilului

Tratamentul general-antibioterapia
-estrogenoterapia
-administr de Ca si Mg
-metode imunologice care utilizeaza vaccinuri de papiloame bovine

Tratamentul local
-medicamente topice aplicate local(pot det leziuni locale)
-agenti fizici:crioterapia cu azot lichid,ultrasonoterapie,cauterizare bipolara
-tratamentul chirurgical ,asociat cu metode terapeutice dau rezultatele cele mai bune
-extirparea formatiunilor se face in laringoscopie directa sau indirecta,microlaringoscopie care permite
ablatia stricta a papiloamelor

71. Larinigita acuta catarala complicatii

Complicatii
-Apar la bolnavi cu stare generala alterata
-sunt determinate mai ales de infectii streptococice sec.
- complicatiile imbraca forme diferite: edem,abces,flegmon,pericondrita,condrita si comporta un
prognostic sever atat prin stenozarea acuta a cavitatii laringiene cat si prin posibilitatea extensiei spre
spatiile celulare ale gatului si mediastin
- complicatiile se manifesta prin: febra ridicata, disfagie accentuate , tulb respiratorii care pot merge
pana la stari de preasfixie,iar local prin tumifieri rosii si pliurile ariepiglotice si reg ariteonizilor.
Tratament
-repaus vocal timp de cateva zile
-evitarea mediului nociv
-repaus la pat
-antitermice
-antibiotice in caz de complicatii
Se indica bauturi calde, vit C , se evita fumatul si alcoolul. Bolnavul este tinut intr-o atmosfera cu aer
umificat
Contra tusei se adm. Codenal , tusomag
Pt secrectii aderente(laringita gripala) se vor aplica aerosoli cu alfachimotripsina, iar pt secretii
traheobronsice se adm. Bromhexin(2 tab/zi)

72. Laringita acuta catarala

Reprezinta o inflamatie acuta a mucoasei laringiene, concomitenta sau secundara , determinata de

agenti patogeni banali in cursul unor inflamatii ale arborelui respirator
Etiopatogenie:
- Frig
- Umezeala
- Schimbarile bruste de temperature
- Tulb. Vasomotorii ale mucoasei
- Carente alimentare vitaminice
- Flora saprofita existent in anumite conditii poate deveni patogena( hyperemia mucoasei cu
transudat apoi exudat si posibila supraadaugare de miozita sau artrita crico-ariterrnoidiana ca si diferite
eroziuni ale mucoasei).
Anatomie patologica
-hiperemia mucoasei
-transudat in tesut celular submucos cu leucocite celule rotunde
-exudat mucus si muco-purulent

73. Laringita acuta catarala

Simptomatologie:
Este marcata de o jena fonatorie ce merge pana la raguseala, fara dispnee. Starea generala nu este
afectata, putand coexista rinita, faringita si traheo-bronsita.
Laringoscopie : o congestie difuza supraglotica si a corzilor vocale, eventual muco-purulente.
La palpare: perceperea in reg laringiana a unui emfizem subcutanat poate decela prezenta unui
traumatism sol. De continuitate laringo-traheala sau o infectie cu anaerobi propaga de la o afectiune
acuta faringo-laringiana si tiroidiana.

74. Laringita subglotica

Se datoreste unor particularitati morfofunctionale ale copilului, reprezintate prin dimensiunile scazute
ale lumenului laringelui; formationilor limfoide situate in tesut conjunctiv lax subglotic; inextensibilitatii
inelului cricoidian; caracterului morfo-functional unitary intre segmentele arborelui respirator I conditii
normale si patologice;imperfectiunii mecanismului de pregatire al aerului inspirit si instabilitatii neuro-
vegetative a copilului.
Simptome:
-criza de dispnee cu cornaj,tiraj suprasternal si intercostals
-cianoza
-laringoscopic: edem sau inflamatiea mucoasei subglotice, cu ingustarea evidenta a lumenului in
contrast cu aspectul mucoasei gloto- supra glotice relative normala
-tuse ragusita/voce clara
Se poate complica cu laringo-traheo-bronsita membranoasa sau bronchopneumonia iar dg diferential se
face cu: laringita supraglotica, aspirarea unui corp strain, pneumopatie.
Tratament: Umidificare aerului, hidratare, oxigenoterapie, comprese calde, sedare cu luminal sau
largactil, antibioterapie mucolitice si corticoterapie in cazurile severe.
In cazurile grave se face traheotomie

75. Laringite cronice

76.Laringita cronica catarala

Reprezinta inflamatia difuza superficial a mucoasei laringiene, avand o evolutie indelungata.

Clasificare
▪ Laringitele cornice nespecifice
1.Laringita catarala cronica: este primul stadiu al inflamatiei cornice, reversibila prin tratament correct si
laringoscopic prezinta o roseate difuza a vestibulului laringian si al corzilor vocale si secretii vascoase
albicoase.
2.laringita pseudomixomatoasa (edemul Reincke) apare la cei cu afectiuni laringiene la care se adauga
fumatul si malmenajul.laringoscopic corzile vocale prezinta un edem alb translucid gelatinos,fara
ingrosare de mucoasa sau cheratoza
3.laringita pahidermice rosii: se manifesta prin disfonie permanenta are5 forme:
-cordita pahidermica simpla
-cordita pahidermica verucoasa(granuloasa)
-ulcerul de contact
-Granuloame
-pahidermia interaritenoidiana
4. laringita pahidermica alba: aparitia pe o zona de mucoasa inflamata rosie a unor zone plane sau
exofitice albe keratinizate
a. placa de leucoplazie se prezinta sub forma unei zone alb-sidefii situate in 1/3 ant a unei corzi vocale,
in jur mucoasa fiind rosietica,fara limite nete intre ele.
b. forma exofitica se prezinta ca o masa albicioasa denivelata cu baza larga de implantare ce proemina in
ventricol, coarda vecina prezintand leziuni inflamatorii. Merge spre raguseala cu tulb de sensitive sub
forma de hiperestezie.
Tratamentul laringitelor cornice nespecifice:
-suprimarea focarelor de infectie cronica
-suprimarea factorilor iritativi si toxici
-vaccinoterapie, vit A, inhalatii I aerosoli, alfachimotripsina
-tratament chirurgical:laringoscopie cu laser sau in suspenise( in cazul unor degenerari maligne)
▪ Laringitele cronice specifice
1.Tbc laringian: localizare secundara localizarii pulmonare, anatomopatologic se prezinta sub forma de
infiltratie circumscrisa sau difuza cu noduli si posibile ulceratii . se gaseste sub forma
productive,exudativa, miliara.
2. Lupusul laringelui: este consecutiv celui al nasului si al faringelui.
Simptomatologia este in general frusta, descoperita intamplator cu ocazia unei laringoscopii si
confirmataprin prezenta cel. Lupice.
Tratamentul consta in adm. De Vit D2 si calciu prin metoda charpy de 3ori/sapt. Cate 600000u.i,timp de
2-3 luni, apoi 600000u.i la 2 sapt timp de 3luni gluconat de calciu 0.50g/zi
3.sifilisul laringian: se prezinta sub 4 forme ; primar, sec, tertiar si nervos, determinand diplegie
resp.(sdr. Gerhardt) simptomatologia se manifesta prin disfonie, tulb resp. si disfagie. Prezenta
rinitei,pemfigusului palmar si plantar cat si fisurile peribucale
4.Scleromul laringelui : infiltrate mici , rotunde, situate pe o baza de tesut dur, scleros,characteristic
fiind lispa ulceratiilor. Biopsia este obligatorie si determinant. Tratamentul consta prin adm. De
Streptomicina 0.50-1 g/zi mai multe luni sub controlul audiogramei ori traheotomie in formele
dispeizante

77.Cancer laringe-dgn+tratam

-diagnostic:un rol important il joaca simptomatologia.

In cancerul corzilor vocale:raguseala, precedata de inasprirea vocii si senzatia de uascaciune a gatului,
mergand pana la afonie.In cancerul supraglotic:tulburari de deglutitie,senzatie de plenitudine si iritatie in
gat, cateodata dureri sub forma otalgiei reflexe si disfagie.Schimbarea vocii se face in formele tardive
ale bolii.In cancerul subglotic:dispnee ce poate ajunge rapid la insuficienta respiratorie acuta si disfonie.
Punerea in evidenta a cancerului laringian se face prin:
laringoscopia indirecta folosind laringoscopul rigid si fibroscopul opric flexibil.
Alte explorari:
Rx simpla,CT,ecografie in depistarea metastazelor ganglionare cervicale.,RMN, si biopsie.
-tratament:chirurgical si radiochimioterapie, depinzand de forma anatomo-patologica, localizarea,
stadiul tumoral si acceptul bolnavului
.In localizarile supraglotice–
stadiul I laser, chir functionala, laringectomie orizontala supraglotica sau epiglotectomie Huet
+radioterapie ;
stadiul II laringectomie subtotala supraglotica+ radioterapie+ chimio ( daca chir =esec)
stadiul III si IV- chimio + laringectomie totala si radioterapie+ adenectomie radical.
In localizarile glotice –
stadiu I – terapie laser, chir partial verticala functionala ( cordectomie, laringectomie frontal-anterioara)
radioterapie ;
stadiul II – exereza cu laser,hemilaringectomie,radioterapie,
stadiul III chimioterapie+ cricohioidopexie sau cricohiodioepiglotopexie sau laringectomie totala cu
evidare ggl radical plus radioterapie;
stadiul IV la fel ca la localizarea supraglotica.

78.Cancer laringe-etio,anatopato,clinic-macroscopic-

3 forme: proliferative, infiltrative si ulcerative.

Microscopic:carcinoame spinocelulare,bazocelulare, glandulare cu diferite grade de
diferentiere,fibrosarcoame si rabdomiosarcoame(f rar melonoame, limfoame maligne si carcinoame
verucoase.
Neoplasmul etajului glotic : pct de plecare marg libera a corzii pana la un plan ce trece prin planseul
ventricular cu extensie pe aripioara tiroidiana lat spre coarda vocala opusa prin comisura ant ; in post
catre aritenoizi si piriforme , sup spatial supraglotic iar inf spatial subglotic.
Neoplasumul etajului supraglotic:a. neoplasmul vestibular –cuprinde epiglota,benizle ventriculare,reliuri
ariepiglotice si aritenoizi cu pct de plecare fata laringeana a epiglotei; extensie inf spre glota si ant si lat
spre loja HTE si spatial paraglotic ,sup –valecule si baza limbii b. neoplasmul ventricular – intre coarda
vocala si banda ventriculara . extensie sup banda ventriculara , inf – etaj glotic , lat – cartilaj tiroid ,
drenaj limfatic spre lantul jugulo carotidian la grupul subdigastric si omohioidian .Neoplasmul etajului
subglotic- rar , manifestat prin dispnee, extensie spre traheea cervical, dreanj limf lantulul
jugulocarotidian si recurential.
Dg dif : laringinte edematose, sclerom laringean, polipi, angioame ,schwanoame, papilom, lues tertiar,
TBC,laringite cr albe.

79.Spasmul glotic.

La copil:in primii 2 ani de viata avand ca etiologie rahitismul si tetania.

Exacerbarea se face in cazul coexistentei adenoiditei cronice.
Crizele spasmotice sunt declansate si de excitatii psihice, stari febrile, tiraj, cianoza fetei.
Tratament:oxigenoterapie, vitamina D2,calciu, rar traheostomie, extirparea si indepartarea surselor de
infectii cronic tip adeno-amigdalita cronica.
La adult:in caz de hiperestezie faringo-laringiana(fumatori,alcoolici, la cei cu tumori laringiene
pediculate, cu lueta voluminoasa, tabes, tetanie, tulburari psihice.
Simptomele de insuficienta respiratorie merg pana la asfixie si sunt precedate de accese de tuse .
Diag dif se face cu astmul bronsic si cardiac.
Tratament:etiologic si cu sedative.

80.Traumatisme laringiene.

Traumatisme interne:
eforturi vocale exagerate(cand se produc leziuni musculare sau hemoragii sub mucoasa corzilor vocale,
cauzate de surmenajul vocal sau oboseala generala),
corpii straini laringieni(alimentari,diverse obiecte, cu accese de tuse violenta,dispnee si spasm
laringian),
arsurile laringelui(inhalatii de gaze toxice,subst caustice cu dispnee,afonie,disfagie),
leziuni secundare unor terapeutici si explorari intralaringiene(dupa tubaj laringian, cauterizari laringiene,
crioterapie laringiana, laringoscopii,bronhoscopii).
Traumatismele externe
-traumatisme deschise-arme albe,arme de foc,agenti perforanti sicorpicontondenti
-traumatisme inchise-accidente rutiere,sportive,strangulari,spanzurari.
Traumatismele deschise-riscuri:hemoragia ce poate inunda arborele bronsic,emfizemul cervical si
mediastinal,infectia.
-traumatismele inchise sunt sub forma de:
contuzii(prin edem,hematom, care se poate suprainfecta-abces,condrita,si stenoza secundara),f
racturi(supraglotice,transglotice,gloto-subglotice,dezinsertia laringo-traheala, zdrobirea complexa a
laringelui, luxatii).
Simptome:dispnee,,tuse,tulburari de deglutitie pana la stare de soc traumatic si hemoragic cu edem si
hematoame locoregionale.
La acestea se poate adauga emfizemul scub cutanat-semn de fractura si solutie de continuitate
laringiana.
Paraclinic:laringoscopie indirecta, directa, CT, angiografie, stroboscopia.
Tratament:primul ajutor,combaterea socului,hemostaza primara,adm de oxigen si perfuzie, traheotomie
de urgenta,urmarirea si tratarea emfizemului subcutanat si profilaxia infectiilor secundare,antibioterapie
si antiinflamatorii energic aplicate, repaus vocal.

81.Traheotomia-indicatii.

Interv chir de scurt circuitare a caii aeriene sub niv obst faring sau laring, prin care traheea este pusa in
comunicare cu mediul extern.
Scopuri: reduce spatial mort anatomic, aspirarea secretiilor arborelui traheo-bronsic, ventilatie pulm si
artificial, izolarea caii digest de cea resp, manevra de urgent-necesit traheotom in obstr caiilor aeriene
prin: procese inf/tumorale endo sau exocraniene prin compresie.
Ind:1. Bypass pt caile aeriene obstruate:.tumori ce obstr faringe, laringe, trahee sup,malf cong ce det
obstr laringelui,lez cu sau fara fractura laringelui sau trah,paralizie cordala bilat,lez postraumatice severe
maxilofaciale, corp strain in CRS, lez infl a limbii faringe laringe trahee, arsuri;
2.Necesitatea aspirare secretii din tract resp inf:tuse ineficienta postinterv
toracoabd,bronhopneum,varsaturi si aspir de cont gastric;
3Necesar de oxygen in CRI:BPOC si hipoventilatie alveolara,depresii res cauzata de intox cu medic,
droguri, traumatisme craniene, fracture costale,emfizem,paralizie perete thoracic,aectiuni frecvent
implicate-Copil: laringita acuta din rujeola, lartingita subglotica,papilomatoza laringeana, corpi
straini,traumatisme-Adult: traumatisme,tumori,stenoze laringo traheale, proc infl.Clasificare dupa
sediu:unde se practica traheo:-inalta inel 1-2,-mijlocie inel3-4 (transistmica-in prealabil ligature ismului
tiroidian),-joasa 4-6 (indicate la copii micideoarece evita istmul tiroidei si stenoza subglotica).
Laringotomia intercricoidotiroidiana(coniotomie)-in maxima urgent,in coma vigila cu cianoza intense,
stop cardioresp.Este o trahetomie de scurta durata, nu o suplineste pe cea clasica-consta in sectiunea
planuri superf sau a mmbr cricotiroidiene, sau introd provizorie a unui trocar sau ac sau folosirea unei
truse special quick trade.
Compicatii: emfizem mediastinal, subcutanat, pneumotorax, hemoragie, stenoza traheala,pericondrita
sau condrita dupa coniotomie.

82.Arsuri si stenoze esofagiene-

Anatomo-patologic:
1.stadiul de congestie(hiperemie,edem prin iritatie toxica),
2.stadiul de ulceratie(sfaceluri cu eliminare prin voma,ulceratii superficiale sau profunde),
3.stadiul de reparatie(cu burjoni carnosi de granulatie ce inchid aceste ulceratii),
4.stadiul de cicatrizare(organizare fibroasa a regiunii lezate si constituirii stenozei).
Deasupra stenozei se observa o dilatatie cu leziuni determinate de staza alimentelor.
Clinic:-per de debut:durere,disfagie,-per intermediara(de remisiune),-per de stenoza(scleroza retractila
cu reducerea progresiva a lumenului).
La inceput bolnavul acuza durere,tahicardie,tahipnee, cianoza si chiar soc.
Dupa cateva ore durerea se diminua, apare disfagie totala,hipersalvatie si regurgitatii.
Lichidul regurgitat este fetid,hemoragic si cu fragmente de mucoasa.

83. Arsuri si stenoze esofagiene-complicatii si tratam.

Complicatii:perforatia esofagiana,mediastinita,bronhopneumonie.Instalarea stenozei se carac prin

disfagie mecanica, regurgitatii, alterarea starii generale.
Tratament:Primul ajutor-neutralizarea substantei caustice cu lapte,apa bicarbonatata ptr acizi si apa cu
otet ptr alcali.Se aplica terapia antisoc,combaterea durerii cu antalgice inclusiv opiacee, perfuzii dextran,
antiinflamatorii cortizonice,antibiotice.Dilatatii esofagiene dupa 4-6 sapt de la ingestie. In caz de
disfagie totala se practica gastrostoma de alimentatie. Cand dilatatiile nu dau rezultate se face
esofagoplastie cu portiuni de stomac,ileocolon,colon transvers,ansa intestin subtire.

84.Sdr disfagic

-Dif de a tranzita bolul alim din cav bucala prin faringe esof pt a ajunge in stomac.
Clasif in fct de pct de origine
1.disfagie inalta gloso-faringo-laringeana - la inceputul deglut, si pt solide,durere ( iradiaza in urechea
ipsilaterala) accentuate in istmul gatului bilat/unilat,se fav deglutitia spre partea opusa bolnavul
inclinand si capul;
Dupa simtp de insotire –
a.disfagie dureroasa ac febrile,disfagie ac dureroasa nefebrila,disfagie febrile prelungita,disfagie
dureroase isolate,
2.disfagie joasa –esofagiana – senz de oprire /greutate profunda perceputa la baza gatului sau in reg
dorsala, jena resp, sialoree,lacrimare,polidisie,alim regurgitate fara efort de varsatura ( precoce sau
tardiv) 2 tipuri :
brusca ( disfagie pt lichide-durere cu sialoree lacrimare –corpi straini esof,esofagita coroziva ac)si
progresiva( ev lenta pima dat a pt solide si apoi lichide –stenzone ale esof si cancer esof).

85.Tumori esofagiene.
Benigne-rare-chisti, fibroame, papiloame, adenoame, mioame, lipoame, hemangioame.
Sunt in general mici, in stare de latenta.
Debut insidios cu disfagie constanta si progresiva, avand caracter mecanic ptr solide si apoi si ptr
lichide, regurgitatii.
Maligne-factori favorizanti:tutunul,alcoolul,ingestia repetata de lichide foarte reci sau foarte calde,
traumatisme, megaesofagul.
Anatomo-patologic:forma vegetanta, ulcerata, infiltrativa.
Microscopic:epiteliomul malpighian.
Adenocarcinomul se intalneste in 1/3 inferioara a esofagului. Extinderea neoplasmului se face prin
continuitate, sau contiguitate, pe cale limfatica in reteaua mediastinala sau celiaca abdominala si poate
metastaza la distanta in ficat, plamani, os si creier.
Simptome:disfagia-initial partiala apoi totala ptr lichide si solide, durere
constrictiva,sialore,regurgitare,sughitul si eructatii fetide, hematemeza, adenopatii la distanta si
mediastinale. Daca nu apar complicatii, bolnavul decedeaza prin casexie si deshidratare.
Paraclinic: Rx-tranzit baritat,examen endoscopic cu prelevare de biopsie, esofagoscopie, laringoscopie si
bronhoesofagoscopia.
Tratament: medical (antibiotice si antiinflamatorii), radioterapie, chirurgical (paleativ prin gastrostomie
sau curativ, urmarind extirparea leziunii cu refacerea continuitatii).
87.Fistule si chisturi cervicale mediane.

Chisturile mediane pot fi localizate suprahioidian(genian), tirohioidian(tireoglos) sau suprasteral.

Chisturile suprahioidiene sunt dermoide si se dezvolta in grosimea planseului bucal, avand aderenta la
hioid sau simfiza mentoniera.
Chist mediocervical(de canal tireoglos)-defect de stenozare a traiect canal tireoglos in migrarea gl
tiroide de la baza limbii catre fata ant a traheei-canalul trece prin osul hioid, formatiunea este
mediana,suprainf-fistulizare-trat:exereza+corp os hioid.

88. Fistule si chisturi cervicale laterale

Chisti laterlale-se gas in port laterala cervicala pe marg Ant SCM pe linia Vialleton. Ca structura sunt fie
dermoide cu continut sebaceu sau cel mai frecvent amigdaloide, cu structura de mucoasa faringiana. .-
sunt vicii de acolare a arcului branhial,2.3.4 si se intind de la loja amigd in jos pe marg Ant a SCM. -se
poate suprainfecta, fistuliza rar maligniza. trat: exereza.

91.Diagnosticul tumefactiilor cronice cervicale- formatiuni neganglionare

-in fata unei formatiuni cervicale este necesar a efectua un examen ORL complet si correct:
formatiuni neganglionare- de tip tumoral:
-chiste congenitale de origine branhiala;
-tumori nervoase: schwanoame;
-tumori glomice carotidiene;
-tumori vasculare: anevrisme, limfangiom chistic;
-branhiom malign;
-adenom sau cancer tiroidian, tiroide aberante, lob lateral;
-tumori salivare;
-examenul trebuie sa fie sistematic, in etape successive, pentru a preciza cu exactitate daca este vorba
despre o adenopatie sau de o alta formatiune cu localizare cervicala;
-in ceea ce priveste adenopati, saunt situatii cand diagnosticul este evident: anamneza, caracterele si
evolutia adenopatiei, asociatia cu diverse simptome sau localizarea, realizeaza un tablou sufficient de
complet si evocator al maladiei, iar examenele complimentare confirma dg clinic;
-cand diagnosticul este mai dificil: afectiune rara, investigatii gresit dirijate, simptomatologie minora,
atipica, este necesar de a se practica un bilant clinic si paraclinic:
a)interogatoriul
b)examen ORL si al cavitatii bucale minutios si sistematic
c)examen general care comporta: semne functionale si semne generale de insotire (varsta, febra, prurit,
semne cutanate), examen general propriu-zis
d)radiografie toracica
e)formula sanguina completa
f)examene complimentare: punctia citologica, biopsie;
in locul bipsiei se poate face cervicotomia exploratory cu examen histologic extemporaneu;
tratamentul este chirurgical.

92.Adenoflegmonul latero-cervical

-este o afectiune cervicala acuta;

-reprezinta transmiterea infectiei de la nodulii limfatici cervicali fie in tesutul de deasupra
aponevrozelor si muschilor gatului (superficial), fie profund, sub acestea;
Clinic:
-semne inflamatorii, cu durere si impastare difuza la nivel cervical, cu posibilitate de difuziune a
supuratiei spre spatiile interstitiale cervicale sau mediastin;

Anatomo-patologic sunt 2 forme:

-adenoflegmonul submaxilar
-adenoglemonul carotidian(latero-cervical)

Punctia exploratorie in locul de maxima fluctuenta evidentiaza colectia purulenta si permite prelevarea
de secretie pentru antibiograma.
Tratament: chirurgical- incizie si drenaj decliv, cu tratarea concomitenta a infectiei primare si
antibioterapie conform antibiogramei;
Complicatii: -fistulizare;
-erodarea unor vase mari cu hemoragii si tromboze;
-difuzarea spre mediastin cu determinare de pleurezii si bronhopneumonii;
93.Algiile cranio-cervico-faciale

Otalgia:
De origine auriculara (otodinia)

-este de regula violenta si se datoreaza unei leziuni la nivelul pavilionului si conductului auditiv extern
sau la urechea medie;
-leziuni externe vizibile de pavilion: afectiuni dermatologice, plagi, contuzii, pericondrita, abces;
-leziuni otoscopice:
-la nivelul conductului: corpi obstructive de conduct, otita externa localizata sau difuza, tumori infectate:
-la nivelul timpanului: otite medii acute, otite medii cronice supurate sau reincalzite:
De origine extraauriculara(otalgii reflexe)

-se caracterizeaza prin dureri reflexe cu punct de plecare lezionale diverse: dentare, faringiene, linguale,
laringiene, parotidiene;

Cefaleea de origine auriculara:

-constituie un semnal de alarma si trebuie analizata cu toata atentia pentru ca poate fi manifestarea unei
complicatii intracranienecare sa necesite un tratament de urgenta; in complicatiile intracraniene ale
otitelor cefaleea nu lipseste niciodata si se prezinta sub forma continua, profunda, unilaterala;
-in otitele acute aparitia cefaleei in regiunea temporala orienteaza diagnosticul spre existenta unei osteite
mastoidiene;
-in otita cronica supurata, cefaleea anunta o complicatie intracraniana;
-cefaleea continua insotita de supuratie si nevralgie de trigemen cu sau fara paralizia nervului oculo-
motor extern traduce existenta unei petrozite;

94. Urechea externa

Pavilionul urechii reprezinta o structura fibrocartilaginoasa situata extern, anterior mastoidei si posterior
articulatiei temporo-mandibulare. Cuprinde diferite repere reprezentate de helix, antehelix, tragus,
antetragus si lobul urechii. Bifurcatia antehelixului in partea superioara formeaza naveta naviculara.
Legatura intre pavilion si Cale Auditiva Externa se face prin conca. CAE are un diamentru de 20-30mm
si are o forma de S italic. Segementul extern fibrocartilaginos tapetat de piele cu foliculi pilosebacei si
glande ceruminoase si um segement osos in grosimea osului temporal. Inervatia din trigemen mai putin
zona triunghiulara care este inervata de n. facial.

95. Urechea medie

Formata din cavitati pneumatice aerate ca de exemplu: Casa timpanului (membrana translucida,
transparenta,de forma rotunda, iar prin transparenta ei se vad repere anatomice ca de ex. Manerul
ciocanului, zona in care ajunge manerul ciocanului se numeste UMBO si un reflex luminos numit conul
luminos al lui POLITZER- daca avem matitate timpan si absenta acestui triunghi rezulta ca avem lichid
in ureche), trompa lui Eustache si celule mastoidiene. Avem de asemenea 3 oscioare articulate intre ele
ciocan, nicovala, scarita cu rolul de a transmite vibratiile membranei timpanice catre fereastra rotunda.
Trompa lui Eustachio face legatura intre cavitatea timpanica si nazofaringe, asigura egalitate presionala
( are 2 pereti unul care se insera pe craniu si unul muscalar). Apofiza mastoida localizata retroauricular
are aspect spongios (fagure miere) asemanator etmoidului. O afectiune foarte grava – mastoidita
(septurile intercelulare sunt distruse).

96. Urechea interna

Are 2 componente anatomice si functionale.
Cohleea (forma de cochilie) – un tub rotit de 2 ori si jumatate in jurul unui ax central si despartita la
randul lui de o membrana numita membrana bazilara care imparte tubul in 2 scale: timpanica si
vestibulara. Pe membrana bazilara avem organul lui Corti care este scufundat intr-un lichid endolimfatic
si contine un strat de celule senzoriale cu cili externi foarte fini care vin foarte aproape de membrana
tectoria. In momentul in care lichidul vibreaza se transmite la mb. tectoria care este singurul element
mobil, care la randul ei atinge si stimuleaza cili.
Partea vestibulara ( partea de echilibru). Cohleea se continua cu utricula, sacula si 3 canale semicirculare
osoase. In interiorul structurilor se gaseste labirintul membranos si lichidul endolimfatic orientate in cele
3 directii ale spatiului. In interiorul lichidului endolimfatic se gasesc niste mici cristale de calciu
( otoliti) suspendate in lichidul de la niv. Labirintului. Acestia au miscare de inertie ( tendinta unui corp
de a-si pastra starea initiala de miscare).

97.LARINGITA PAHIDERMICA ROSIE

se manifesta prin disfonie aproape permanenta,
laringoscopic prezentand o ingrosare a mucoasei de culoare rosie,
prezinta mai multe forme:
cordita pahidermica simpla, corzile vocale fiind rosii, netede, ingrosate acoperite de secretii.
cordita pahidermica granuloasa fiind mai frecventa la femei, corzile vocale prezentand granulatii rosii
ce pot complica si sa dea aspect neregulat marginilor libere a corzilor vocale,
ulcerul de contact reprezinta o pahidermie limitata la nivelul unei apofize vocale aritmoidiene prin
lovitura de cel de partea opusa cu aparitia unei ulceratii,
granuloamele se prez ca tumori mici, cu aspect polipoid rosu-violaceu, format din tesut inflamator
aparut dupa traumatisme operatorii ( la niv glotei cartilaginoase),
pahidermia interaritenoideana in fonatie nu permite inchiderea glotei (ingrosarea mucoasei
interaritenoideana) cu aspect de creasta de cocos.
TRATAMENT se realizeaza prin laringoscopie in suspensie sau laser, in special in cazurile cu
suspiciunea degenerarii maligne.

98. STENOZA ESOFAGIANA

se localizeaza in functie de frecventa la nivelul stramtorii btronho aortice, gura esofagului, stramtoarea
diafragmatica, pot fi unice sau multiple cu forma valvulara, sau periferic sau in cele totale, fara lumen.
Desupra se produce dilatatia suprastricturala cu mucoasa prezentand leziuni de esofagita.
TABLOUL CLINIC
➢ disfagie progresiva(initial solide, apoi pana la lichide si disfagie completa)
➢ fara durere,
➢ regurgitatii,
➢ scadere in greutate pana la casexie.

Este esential pentru confirmare radiologie simpla si cu substanta de contrast care precizeaza sediul,
forma si cu substanta de contrast care precizeaza sediul, forma si numarul stenozelor, esofagoscopia
dupa 10-14 zile.
TRATAMENT este conservator prin dilatarea structurilor si chirurgical. Dilatatiile se incep prin
esofagospie, ulterior se poate continua cateterismul dilatator direct. Tratamentul chirurgical cuprinde in
afara gastrotomiei o serie de ingterventii cum ar fi : esofagotomia interna, rezectia segmentara a
esofagului stricturat cu anastomoza termino-terminala.

99.PRESBIACUZIA
reprezinta un proces fiziologic de imbatranire a structurilor neurosenzoriale ale urechii interne si a
centrilor de integrare auditiva (apare frecvent la varsta de 50-70 ani cu precadere la barbati)
poate fi fiziologica sau patologica la care intervin leziuni determinate de stres, efort fizic intens, HTA,
diabet zaharat.
Se descriu 4 tipuri
- senzoriala prin atrofia organului Corti,
neurala prin afectarea discriminarii vocii,
metabolica prin atrofia striei vasculare cu modificari in secretia endolimfei,
cohleara de conducere mecanica in care se produc alterari ale canalului cohlear, celulele senzoriale
sunt pastrate, motiv pentru care pacientul beneficiaza de protezare auditiva.
TRATAMENT consta in protezare auditiva si tratament profilactic aterosclerotic.

100. POLIP LARINGEAN

pseudotumori inflamatorii, solitare cu suprafata mamelonata, in partea anterioara a marginii libere a
cozii vocale sau a comisurii ant, constituit din tesut conjuctiv (mixomatos) sau vascular(angiomatos) pot
fi: sesile sau pediculati.
SIMPTOME disfonie, raguseala, si rar dispnee daca sunt voluminosi. Diagnosticul se pune prin
laringoscopie.
TRATAMENTUL este chirurgical pe care endoscopica prin microchirurgie sau laser.

101. Inervatie laringe

Laringeu superior si inferior din nervul vag. Cel recurent este frecvent implicat in paralizia de
recurential pe partea stanga pentru ca e mai lung sim ai expus, pentru ca merge intre trahee si
esofag,IAR orice proces tumoral la acest nivel se poate solda cu paralizie de recurrent.