1.

antibioterapie NU dam in angina eritematoasa doar in cea eritemato pultacee

2.Carotida -amigdalectomie?
3.angina plaut vincent DD cu sifilis durere unilaterala
Ulceronecrotica UNILATERALA, fuzospirili; leziuni cu margini anafractuoase si moi DD cu SIFILIS,
unde am margini nete si DURE
4.Adenoidita cronica

- OBSTRUCTIE NAZALA
- RINOREE MUCOPURULENTA
- RINOLALIE DE TIP INCHIS
- TORACE “IN CARENA”
- SOMNOLENTA
- DIMINUAREA ATENTIEI
- TORPOARE INTELECTUALA, FACIES INEXPRESIV
FACIES ADENOIDIAN

- FATA PALIDA
- NAS INGUST NARI ASPIRATE
- BUZA SUPERIOARA MAI MARE
- PROGNATISM SUPERIOR
- GURA CASCATA
- BOLTA PALATINA OGIVALA
- DINTI SUPERIORI IMPLANTATI VICIOs
Ex obiectiv:

- Rinoscopie ant->secretii mucopurulente

- Rinoscopie post->vegetatii adenoide

- Tuseu de cavum

- Endoscopie rinosinsuala

complicatii: laringotraheobronsite, pneumopatii,otite acute catarale/purulente, infectii de

focar,tulburari gastrointenstinale,tulburari endocrine,enurezis,tulburari in dezvoltare schelet

tratament: adenoidectomie, crioterapie

5.Fibrom nazofaringian

Tumora BENIGN,sangeranda,a pubertatii masculine

Exclusiv in cavuum
17 ceto steroizi urinari scazuti
Macro:aspect neted mamelonat, roz palid,dur
microscopic:ANGIOFIBROM, vasele sanguine NU au strat muscular
MALIGN prin extensie si distructie a:fose nazale,sinusuri paranazele,orbita,fosa
pterigomaxilara,fosa zigomatica,baza craniului
Simptome: epistaxisuri repetate, obstructie nazala UNILAT,rinoree
MUCOPURULENTA,HIPOacuzie, EXOftalmie,nevralgie de TRIGEMEN,disfagie,anemie
Rino ant:pol anterior al tumorii
Rinoscopie post:tumora in cavum
CONTRAINDICATE:tuseu,palpare cu stilet,biopsie
PARACLINIC: rx standardar ct rmn eco arteriografie
TRATAMENT: chirurgical(pe cale nazala,trans maxilonazala,externa plus ligatura ace), embolizare
selectiva, control hipotensiunii,transfuzii preop si intraop
6.Forme de debut tumori cavum
Fibrom nazofaringian, tumori maligne? La maligne am debut clinic tardiv cu obstr nazala,rinoree
mucopur,epistaxis SAU ggl cu adenopatie superioara,unilat SAU auricular cu otita catarala sau
supurata SAU cu nevralgie cu nevr de trigemen SAU ocular cu paralizie oculara inexplicabila
7.Ce se vede la otoscopie
− mânerul ciocanului, umbo, ligamentul lui Gerlach, ligamentele timpano-maleare, pars
tensa, pars flaccida, triunghiul luminos al lui Politzer

− corpi străini, absenţa conductului, stenoze cicatriciale, puroi, sânge lichid sau cheaguri,
tegument subţiat cu descuamaţii etc.

8.Hipoacuzie-multe, foarte multe:))

9.Meat mijlociu se deschide sinus frontal, cel etmoidal anterior-fagurele de miere si cel mai
in spate se deschide sinusul maxilar
10.Grila orl poza cu meatele
Meat superior:celule etmoidale sup,sinus sfenoidal
Meat mijlociu: sinus frontal,celule etmoidale anterioare,sinus maxilar
Meat inferior:canal lacrimal
11.Dinti sinusali
La sinusul maxilar inferior are dinti sinusali premolar1,molar 1,2 sup
12Hematom septal
Colectie sanguinolenta submucoasa intre pericondru periost si schelet cartilaginos
Obstructie nazala bilaterala
Tumefactie bilaterala a septului, in tensiune, ROSIE VIOLACEE
Evolueaza cu ABCES
Tratament chirurgical

13Ozena
Miros urat, debuteaza pe la 12-15 ani si este de 3 ori mai frecvent la femei fata de b,apare la rasa
galbena si medii sarace
ETIOLOGIE:numai teorii(anatomica,fiziologica,infectioasa-nu e contagios,A II, klebisella ozenae),
teoria colagenozelor autoimune (kitammura),teoria lizozimului)]
SIMPTOMATOLOGIE:debuteaza cu rinita purulenta cronica; are o rinoree crustoasa si o
CACOSMIE de la subiectiva la obiectiva, fosele nazale sunt LARGITE, are obstructie nazala
paradoxala,cefalee,anosmie, perioada terminala pe la >40 ani si dupa dispare
COMPLICATII:extensie faringe si laringe
TRATAMENT
Medicamentos:instilatii nazale cu substante uleioase,pensulatii endonazale cu lugol,aerosoli cu
ape sulfuroase,antibiotice,vaccinoterapie
CHIRURGICAL:combatere formarii cruste( simpatectomie pericarotidiana,secretie lacrimala
deviata in meat mijl,implantare canal stenon in meat mijlociu); recalibrare fose nazale, interventii
pe sept( interventii asupra perete extern fose nazale, rinoplastie si interventii asupra per ext fose
nazale)
14Polipoza nazala
NU E TUMORA, ci infiltrat edematos al corionului submucos si proliferare de fibroblasti ai subst
fundamentale
ETIOLOGIE:alergica, infectioasa(sinuzite), de insotire de staza(neoplazie), polip solitar(killian),
polipoza deformanta juvenila
SIMPTOMATOLOGIE: obstructie nazala uni sau BIlaterala,hiposmie sau ansomie si simptome
boala declansatoare
EX OB: polipi albi cenusii,cu suprafata neteda indolori si nesangeranzi mai putin cei de staza;
mobili
FORME CLINICE:
alergica=biltaerala si alergie
infectioasa=unilaterala si sinuzita cronica
Polip solitar,killian=sinus maxilar
Polipoza juvenila deformanta woakes
Polipoza de insotire=rosietica si sangerare si unilaterala si turoma

15Papilom la barbati risc de degenerecenta maligna

Tumora benigna de fose nazale
vestibul,la sex masculin,recidiva,POTENTIAL DEGENERESCENTA MALIGNA

16Polip sangerand de sept=angiofibrom

Angiofibrom pediculat,femei
Obstructie nazala si epistaxis UNILAT
Tumora polipoida,violacee,usor sangeranda
Trat chirugical
17Coroana laringiana
E in etajul subraglotic
Contine:epiglota,plicile ariepiglotice,aritenoizii,inciziura interaritenoidiana
18Semne majore si minore laringe
majore:NU lipsesc niciodata
bradipnee inspiratorie
Tiraj suprasternal si supraclavicular
Coborarea laringelui in INSPIR
Minore
Capul in extensie si bolnavul la marginea patului
cornaj(stridor)
Disfonie si tuse
Tiraj intercostal,subcostal,substernal
Staza venoasa in teritoriu cervicofacial
Puls paradoxal kussmaul
Apnee auscultatorie pulmonara
19Sdr paralizie laringe
Sunt multe:))

1. Rinoscopia anterioara:

Tehnica: Pentru efectuarea acestei manevre, este necesara o sursa de lumina si un specul
nazal. Se proiectează lumina oglinzii frontale la nivelul orificiilor narinare, mâna stângă a
medicului este aşezată pe capul bolnavului pentru a-l fixa, în mâna dreaptă medicul ţine speculul
nazal ale cărui valve le introduce în vestibul după care deschide valvele prin apropierea uşoară a
mânerelor. După direcţia luminii şi a privirii deosebim 2 incidenţe:
 − Incidenţa orizontală, se vizualizeaza partea inferioară a etajului respirator al foselor nazale:
cornetele inferioare, intrarea în meatul inferior, planşeul fosei şi porţiunea inferioară a
septului.

− Incidenţa oblică, care se obţine prin extensia capului bolnavului: se vizualizeaza cornetul
mijlociu, parţial meatul mijlociu şi porţiunea corespunzătoare a septului nazal. Mai sus
de meatul mijlociu se găseşte etajul olfactiv al fosei, ce nu poate fi văzut la rinoscopie,
întrucât marginea liberă a cornetului mijlociu se apropie de sept, lăsând un spaţiu îngust
(fanta olfactivă), ce nu permite vizualizarea elementelor de deasupra sa.

Se poate evidentia congestia mucoasei (inflamaţii), paloarea ei (anemie, vasoconstrictoare,

alergie), corpi străini, secreţii seroase, mucoase, mucopurulente, sânge proaspăt sau cheaguri,
cruste, polipi nazali, tumori.

2. Bucofaringoscopia:

Tehnica: Pentru efectuarea acestei manevre, este necesara o sursa de lumina si un

apasator de limba. Se invită bolnavul să deschidă gura, se proiectează lumina la nivelul peretelui
posterior al cavităţii bucale, se apasă 2/3 anterioare ale limbii cu apăsătorul de limbă, se solicită
bolnavului să pronunţe vocala ”A”. Endoscopia nazofaringolaringiana nu inlocuieste
bucofaringoscopia.

Poate fi utila pentru examinarea unor nervi cranieni (paralizii ale vălului (nv. X) când
vălul deviază spre partea sănătoasă, paralizii ale constrictorilor faringieni (nv. IX) când apare
„semnul perdelei” - peretele posterior al farigelui este tras în sens orizontal spre partea sănătoasă ca
o cortină).

Se pot evidentia modificări ale mucoasei vălului palatin (congestii, edem, ulceraţii (tumori),
vegetaţii, false membrane, erupţii diverse, peteşii), modificări ale amigdalelor palatine (congestii,
depozite pultacee, false membrane, ulceraţii), cat si gradul de hipertrofie sau atrofie a acestora.

Este necesara pentru diagnosticul flegmonului periamigdalian, adenoflegmonului

retrofaringian al copilului, abcesul rece cervical, tumori.

3. Laringoscopia indirecta:

Se practică cu ajutorul unei oglinzi de laringoscopie, cu diametrul de 2-2,5 cm. situată la 45°
faţă de mâner, oglindă ce trebuie obligatoriu încălzită înainte de examinare ca şi la rinoscopia
posterioară. Tehnica: bolnavul deschide gura la maximum şi îşi proiectează limba afară. Medicul
prinde limba cu ajutorul unei bucăţi de tifon între policele mâinii stângi (pe faţa dorsală a limbii) şi
index sau medius (pe faţa ventrală) şi o tracţionează uşor în afară. În mâna dreaptă ţine oglinda de
laringoscopie pe care o introduce în cavitatea bucală. Este necesar ca pacientul sa respire pe
gura, se efectueaza atat in inspir cat si in expir. În acest moment solicită bolnavului să pronunţe
lung vocala „E” şi aplică oglinda la baza luetei cu suprafaţa reflectantă în jos. Ceea ce se vede în
partea superioară a oglinzii este de fapt anterior, ceea ce se vede în partea inferioară este posterior.

Se vizualizeaza o parte a hipofaringelui (ceea ce se găseşte în afara coroanei laringiene) şi

laringele (înăuntrul coroanei laringiene, inclusiv mobilitatea corzilor vocale).

4. Otoscopia este manevra prin care se examinează CAE şi membrana timpanică.

Tehnica: se proiectează lumina la nivelul orificiului extern al CAE, se trage de pavilion în

sus şi posterior şi cu mâna omonimă urechii se introduce speculul auricular în conduct.

La otoscopie se vizualizeaza:
− mânerul ciocanului, umbo, ligamentul lui Gerlach, ligamentele timpano-maleare, pars
tensa, pars flaccida, triunghiul luminos al lui Politzer

− corpi străini, absenţa conductului, stenoze cicatriciale, puroi, sânge lichid sau cheaguri,
tegument subţiat cu descuamaţii etc.

5. Proba Weber face comparaţie între cele două urechi, pe conducerea osoasă (CO). Diapazonul 256
în vibraţie este aşezat pe linia sagitală a craniului (pe vertex, pe frunte sau oasele proprii nazale)
şi se solicită bolnavului să spună în care ureche aude sunetul. Sunt trei posibilităţi de răspuns:

- Aude în ambele urechi, sau în craniu, sau nu poate preciza în care ureche aude (Weber
indiferent) care semnifică auz normal sau scăzut identic bilateral.

- Aude în urechea surdă sau mai surdă (Weber lateralizat la urechea surdă) semnifică hipo-
acuzie de tip transmisie.

- Aude în urechea bună sau mai bună (Weber lateralizat la urechea bună) semnifică
hipoacuzie de tip neurosenzorial.

Proba Rinne compară între ele conducerea osoasă (CO) cu cea aeriană (CA). Diapazonul 256
(sau 512) în vibraţie, este aşezat pe apofiza mastoidă a urechii testate, solicitând bolnavului să ne
spună când nu mai aude sunetul (în mod normal după 20 sec.). În acest moment mutăm diapazonul
cu braţele în dreptul CAE şi întrebăm dacă mai aude. Sunt trei posibilităţi de răspuns:

- Rinne pozitiv, cînd diapazonul care nu se mai aude pe mastoidă se aude în continuare la
conduct, de obicei tot atât timp cât a fost auzit şi la mastoidă. Arată auz normal.

- Rinne negativ, când diapazonul nu se mai aude pe mastoidă nu se mai aude nici la
conduct, semnificând hipoacuzie de tip transmisie.

- Rinne pozitiv prescurtat patologic, când diapazonul pe mastoidă a fost auzit un timp
scurt (de exemplu 5 sec.) dar a mai fost auzit la conduct un timp egal. Este caracteristic pentru
hipoacuzie de tip neurosenzorial.
6. Hipoacuzia de transmisie este caracterizata de urmatoarele: auz diminuat pentru vocea soptita,
auz diminuat pentru vocea conversationala, Weber lateralizat la urechea bolnava, Rinne negativ.
Diagnosticul se stabileste prin acumetrie fonica si instrumentala.

Hipoacuzia de perceptive (neurosenzoriala) este caracterizata de urmatoarele: auz abolit pentru

vocea soptita, auz diminuat pentru vocea conversationala, Weber lateralizat la urechea buna, Rinne
pozitiv scurtat, Schwabach scurtat.

1. NU este caracteristic pentru hipoacuzia de perceptie: (LP)

• Auz diminuat pentru vocea conversationala

• Schwabach scurtat
• Weber lateralizat la urechea bolnava
• Auz abolit pentru vocea soptita
• Rinne pozitiv scurtat

2. Despre rinoscopia anterioară este falsă următoare afirmaţie: (LP)

• Se poate poate vizualiza în întregime cavumul

• Se poate vizualiza septul nazal
• Se pot vizualiza polipii nazali
• Se pot vizualiza cornetele nazale inferioare
• Este necesară o sursă de lumină

3. Despre laringoscopia indirectă este falsă urmatoarea afirmaţie: (LP)

• Incălzirea oglinzii laringiene nu este obligatorie

• Se efectueaza atat în inspir căt și în expir
• Se pot examina sinsurile piriforme
• Se poate observa mobilitatea corzilor vocale
• Este necesar ca pacientul să respire pe gură

4. Despre bucofaringoscopie este falsă următoarea afirmaţie: (LP)

• Endosocopia nazo-faringo-laringiana a înlocuit bucofaringoscopia

• Poate fi utilă în examinarea unor nervi craniei
• Necesită o sursă de lumină și un apăsator de limbă
• Este utilă pentru evidenţierea gradului de hipetrofie amigdaliană
• Este necesară pentru diagnosticul flegmonului periamigdalian
5. Hipoacuzia de transmisie este caracterizata de urmatoarele, CU EXCEPTIA: (LP)

• Weber lateralizat la urechea bolnava

• Auz diminuat pentru vocea soptita
• Auz diminuat pentru vocea de conversatie
• Diagnosticul se pune atat prin acumetrie fonica, cat si instrumentala
• Rinne pozitiv

6. Despre otoscopie sunt adevarate următoarele afirmaţii, CU EXCEPTIA: (LP)

• La otoscopie se poate vizualiza atat pars tensa cat și pars flaccida

• La examenul otoscopic nu se vizualizeză triunghiul luminous al lui Politzer
• Se poate vizualiza manerul ciocanului
• Pentru examinarea otoscopică este nevoie ca pavilionul auricular sa fie tras
superior și posterior
• Otoscopia poate evidenţia prezenţa corpilor straini auriculari

7. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, CU EXCEPTIA: (LP)

• Proba Rinne compară conducerea osoasă cu cea aeriană

• Un Rinne negativ este considerat normal
• Un Weber indifferent este considerat normal
• Proba Weber se efectuează plasănd diapazonul pe linia sagitală a craniului
• Un Weber lateralizat la urechea mai bună semnifică o hipoacuzie neurosenzorială

8. Dintre rinitele cronice specifice NU face parte:

• TBC
• Sifilisul
• Lepra
• Ozena
• Scleromul

9. Despre mucocel sunt adevarate urmatoarele:

• Este o tumora tisulara

• Nu are membrana proprie
• Este o tumora maligna
• Nu distruge niciodata peretii sinusali
• Tratamentul este chirurgical
10. In meatul nazal inferior dreneaza:

• Sinusul sfenoidal
• Celulele etmoidale posterioare
• Sinusul frontal
• Celulele etmoidale anterioare
• Canalul lacrimal

11. Tratamentul furuncului vestibului nazal cuprinde urmatoarele, CU EXCEPTIA:

• Aplicatii de rivanol
• Aplicatii de alcool
• Incizia furuncului (NU SE INCIZEAZA!)
• Antibiotice antistafilococice
• Autovaccin

12. Tumorile benigne ale sinusurilor paranazale:

• Simptomatologia apare inca din stadii incipiente

• Au o evolutie zgomotoasa
• Pot fi maligne prin expansiune, compresiune si distructii de vecinatate
• Se clasifica in tumori de suprastructura, mezostructura si infrastructura
• Sunt frecvente

13. Rinita sifilitică:

• Este singura manifestare a sifilisului la nou născut

• Se tratează cu instilații conjunctivale cu nitrat de argint
• Rinoreea are caracter fetid
• Ca manifestări asociate nu se numără hepato-spleno-megalia
• Apare în primele zile după naștere, datorită agresivității agentului pathogen
14. Functiile foselor nazale sunt urmatoarele, CU EXCEPTIA:

• Functie olfactiva
• Functie imunologica
• Functie fonatorie
• Functie endocrina
• Functie respiratorie

15. Otomicoza se caracterizeaza prin urmatoarele, CU EXCEPTIA:

• Otoree purulenta
• Senzatie de plenitudine auriculara
• Otalgie
• Hipoacuzie
• Perforatie timpanala

16. In faza perforativa a otitei medii supurate apare:

• Otalgie pulsatila nocturna

• Stare generala alterata
• Vertij
• Otoree purulenta in conductul auditiv extern
• Hipoacuzie cu autofonie

17. Una dintre următoarele este cauză a hipoacuziei de transmisie:

• Stenoza conductului auditiv extern

• Presbiacuzia
• Labirinitetele
• Sindromul Meniere
• Trauma sonoră

18. Sunt complicații endocraniene ale otitelor, CU EXCEPȚIA:

• Mastoidita
• Tromboflebita de sinus lateral
• Meningita
• Abcesul subdural
• Abcesul cerebral

19. Despre otoscleroza este adevarat ca:

• Este unilaterala
• Cuprinde 3 faze iar prima este reprezentata de faza de resorbtie osoasa
(Otospongioasa)
• Timpanul este normal
• Hipoacuzia are evolutie rapida
• Hipoacuzia este mixta

20. Neurinomul de acustic are urmatoarele caracteristici:

• Este unilateral
• Vertij
• Se dezvolata rapid
• Originea este incerta
• Apare frecvent la copii

21. Furunculul de conduct se manifesta prin:

• Hiperacuzie
• Febra inalta
• Adenopatie preauriculara
• Otalgie usoara
• Adenopatie retroauriculara

22. Flegmonul periamigdalian NU se caracterizeaza prin: (curs 3 faringe)

• Febra
• Trismus
• Voce amigdaliana
• Odinofagie bilaterala
• Halena fetida

23. Fibromul nazo-faringian este caracterizat de:

A)Tratamentul nu este vreodată chirurgical

B)Obstrucție nazala bilateral

C)Diagnosticul de certitudine se pune prin biopsie

D)Este o tumoră ce apare la vârstnici

E)Se manifestă prin epistaxisuri repetate

24. Tratamentul anginei acute eritematoase NU cuprinde:

• Regim igieno-dietetic
• Comprese calde
• Antiinflamatoare
• Antibiotice
• Antitermice

25. Angina eritemato-pultacee:

• Afecteaza amigdalele palatine

• Nu se asociaza cu adenopatie subangulomandibulara
• Nu este contagioasa
• Are cauza virala
• Amigdalele apar rosii, fara depozite
•

26. Caracterele comune ale anginei acute sunt urmatoarele, CU EXCEPTIA:

• Difuze
• Cuprind intregul inel limfatic
• Pot fi debutul unor hemopatii maligne
• Unilaterale
• Pot fi debutul/ manifestarile unor boli infectocontagioase
27. Urmatoarele sunt complicatii ale adenoiditei cronice, CU EXCEPTIA:

• Tulburari endocrine
• Enurezis
• Somnolenta
• Laringotraheobronsite
• Infectii de focar

28. Principalul simptom al tumorilor laringiene subglotice este:

• Disfonia
• Hemoptizia
• Dispneea
• Disfagia
• Durerea la nivel cervical

29. Sunt complicatii ale traheostomiei urmatoarele, CU EXCEPTIA:

• Emfizemul mediastinal
• Obstructia canulei cu secretii
• Fistule traheoesofagiene
• Stenoze traheale
• Infectii ale plagii

30. Dintre tulburarile motorii ale laringelui NU fac parte:

• Spasmele laringiene
• Edemul Reinke
• Pareze/paralizii miopatice
• Tulburarile functionale
• Paraliziile neurogene

31. Papilomatoza copilului: (curs 5 laringe tumori)

• Nu produce niciodata dispnee
• Nu produce disfonie
• Este maligna
• Are cauza virala
• Are cauza bacteriana

32. Papilomul laringian al adultului

A. Ca metodă de tratament, traheostomia nu se mai utilizează

B. Are aspect de mură și păstrează mobilitatea corzii vocale

C. Se prezintă ca leziune la nivelul stratului muscular laringian

D. Reprezintă o proliferare celulară benign ce nu necesită examen histopatologic

E. Nu afectează corzile vocale

33. Paralizia laringiana bilateral este cauzată de:

A. Afecțiuni pleurale

B. Adenopatii

C. Scleroza lateral amiotrofică

D. Traumatism accidental

E. Diverticul/corp străin esofagian

34.NU este un simptom characteristic laringitei acute edematoasă subglotică:

A. Disfonie

B. Stare general alterată

C. Febră

D. Dispneea laringiană
E. Debut brusc/insidious

35. Din semnele majore ale insuficienței respiratorii acute de tip obstructive superior NU face parte:

A. Tirajul supraclavicular

B. Staza venoasă în teritoriul cervicofacial

C. Bradipneea inspiratorie

D. Tirajul suprasternal

E. Coborârea laringelui în inspire

36. Neoplasmul etajului supraglotic laringian se caracterizează prin:

A. Disfagie

B. Diagnostic tardiv

C. Absența potențialului de metastazare

D. Dispnee

E. Tuse seacă

37. La nivelul meatului mijlociu drenează următoarele sinusuri, CU EXCEPȚIA:

A. Maxilar

B. Sfenoidal

C. Etmoidal anterior

D. Frontal
E. Sinusurile anterioare ale feței

38. Despre polipul sângerând de sept este adevărat că:

A.Tratamentul de elecție este reprezentat de vasoconstrictoare topice

B. Sexul masculin este mai afectat

C. Histopatologic este un osteom

D. Produce deformarea boltei palatine

E. Simptomatologia este: obstrucție nazală și epistaxis unilateral

39. Laringita acută a copilului:

A. Este caracterizată de mucosae atrofice și cruste endolaringiene

B. Este frecvent o afectare izolată a tractului respirator

C. Calea aeriană își păstrează permeabilitatea

D. Disfonia și disfagia caracterizează laringita edematoasă subglotică

E. Este gravă prin caracterul dispneizant

40. Flegmonul periamigdalian NU se caracterizează prin:

A. Adenopatie subangulomandibulară
B. Antibioterapia și tratamentul simptomatic sunt suficiente

C. Trismus

D. Se însoțește de edem al luetei

E. Otalgia reflexă

41. Fibromul nazofaringian juvenil este:

A. Formațiune tumorală benign

B. Nu este invaziv

C. Hipertrofie mucoasă nazală

D. Formațiune tumorală malign??

E. Formațiune tumorală polipoasă

42. În tumorile maligne ale foselor nazale, simptomatologia include următoarele, CU EXCEPȚIA:

A. Hiposmie/anosmie

B. Obstrucție nazală progresivă

C. Cacosmie

D. Deformări osoase ale piramidei nazale și/sau ale orbitei

E. Prurit nasal și faringian

43. Amigdalita acută pultacee NU este caracterizată de :

A. Odinofagie

B. Disfonie??
C. Otoree

D. Febră

E. Disfagie

44. Despre polipoza nazală este adevărată următoarele afirmații:

A. Obstrucția nazală este simptomul principal

B. Este o tumoră cu potențial malign

C. Mirosul nu este afectat

D. Polipoza de însoțire a unei tumori este bilateral

E. Este echivalentul vegetațiilor adenoide

45. Despre fracturile nasului sunt adevărate următoarele, cu EXCEPȚIA:

A. Se pot complica cu rinoree cerebro-splinală

B. Piramida nazală poate fi depasată

C. Palpator se pot decela crepitații osoase

D. Contenția internă presupune utilizarea unei atele metalice

E. Pot fi însoțite de edemațierea părților moi