Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cursul 5
Anatomia laringelui
Etajul glotic
-corzile vocale şi 1 cm deasupra lor:
-faţa superioară a lor formează planşeul ventriculului lui
Morgani
Etajul subglotic
-în jos - sub corzile vocale până la marginea inferioară a
cartilajului cricoid (faţa inferioară a corzilor vocale ).
Anatomia laringelui
Anatomia laringelui
a) Body.
b) Hyoid bone, greater horn.
c) Hyoid bone, lesser horn.
d) Lateral thyrohyoid ligament.
e) Superior horn of thyroid cartilage.
f) Thyroid cartilage.
g) Cricoid cartilage.
h) Arytenoid cartilage.
i) Corniculate cartilage (s. Santoriniana).
k) Epiglottis, crest.
l) Aryepiglottic membrane.
m) Membranous posterior wall of trachea.
n) Hyothyroidmembrane.
Fiziologia laringelui
Funcţiile laringelui
- fonaţie
- respiraţie
- protecţia căilor aeriene inferioare
- fixarea toracică
Examenul radiologic
- radiografii, TC, RMN
Laringoscopia indirecta
Laringoscopia indirecta
Microlaringoscopia cu tub rigid
Malformatiile congenitale ale laringelui
Malformaţiile laringelui sunt rare dar nu excepţionale şi sunt
reprezentate în ordinea frecvenţei de:
-laringomalacia 75%
-tulburări nervoase 10%
-chiste şi laringocel
-atrezia şi membrana palmată
-stenoza subglotică.
Laringomalacia
- stridor inspirator, respiraţie zgomotoasă la nou născut în
primele săptămâni sau luni de la naştere cu cianoză periorală
uneori.
Malformatiile congenitale ale laringelui
Etiologie -metabolism defectuos al calciului => consistenţa
moale, flaciditatea accentuată a laringelui în special în zona
supraglotică, ceea ce antrenează aspirarea peretelui laringian în
inspir.
Diagnostic -respiraţia zgomotoasă imediat după naştere,
cianoza periorală, simptome ce se accentuează cu plânsul, râsul,
alimentaţia.
-Laringoscopie directă: epiglota moale în formă de Ω care
împreună cu aritenoizii şi pliciile aritenoepiglotice se aspiră
endolaringian în inspir.
Tratament:
-odată cu corectarea metabolismului calciului, se remite şi
simptomatologia; părinţii trebuie avertizaţi asupra
simptomatologiei afecţiunii. Foarte rar este necesară
traheotomia.
Laringomalacie
Malformatiile congenitale ale laringelui
Diafragmele congenitale ale laringelui (glota palmata)
- diafragmul congenital apare datorită opririi în dezvoltare a
laringelui.
Diagnostic:
-disfonie uşoară
-dispnee inspiratorie la efort, în funcţie de mărimea diafragmului
-laringoscopia indirectă şi directă evidenţiază un diafragm de
ţesut fibros acoperit de epiteliu situat în partea anterioară a
glotei.
- diafragmul complet nu este compatibil cu viaţa
Diagnostic diferenţial:
-diafragma dobândită - intervenţii chirurgicale pe
laringe,postraumatice
Glota palmata
Stenoza subglotica
Malformatiile congenitale ale laringelui
- infecţii laringiene acute specifice: difteria, febra tifoidă
- infecţii cronice specifice: TBC, Lues.
Tratament:
- chirurgical - ablaţia cu laser prin laringoscopie suspendată sau
prin laringofisură.
Laringocelul
- malformaţie a mucoasei laringiene ce apare sub presiune
expiratorie (mucoasa ventricului laringian)
- apare frecvent la suflători, sticlari;
- apare lent sau brusc;
- poate fi intern sau extern şi foarte rar mixt.
Laringocel intern
Malformatiile congenitale ale laringelui
Diagnostic:
-laringocelul extern - formaţiune tumorală, ovalară sau rotundă,
situată în regiunea cervicală, moale nedureroasă, depresibilă, care
îşi poate modifica mărimea (spontan, la compresiune sau
eforturi).
-laringocelul intern - disfonie foarte rar insuficienţă respiratorie
-laringoscopia evidenţiază o formaţiune tumorală situată la
nivelul unui hemilaringe, acoperită de mucoasă netedă, moale la
palpare
-radiografia şi TC evidenţiază această malformaţie congenitală
Malformatiile congenitale ale laringelui
Diagnostic diferenţial:
-chiste congenitale, adenopatii cervicale, tumori benigne şi
maligne ale laringelui.
Tratament chirurgical:
-extirparea formaţiunii pe cale externă pentru laringocelul
extern
-laringofisura pentru excizia pentru laringocelul endolaringian,
ce poate fi efectuat şi prin microchirurgie laringiană.
Traumatismele laringelui
Contuzia şi comoţia laringelui
Plăgile laringelui
Clasificare:
-tăiate
-înţepate
-anfractuoase - însoţite de fracturi multiple ale cartilajelor
laringiene
Zona de minimă rezistenţă este membrana hiotiroidiană
Traumatismele laringelui
Luxaţiile laringelui
-foarte rare
-globale sau parţiale (crico aritenoidiene cele mai frecvente)
-apar în traumatismele mari cu suprafaţă de impact extinsă
Fracturile laringelui
-apar numai la adult la care cartilajele laringelui se osifică
-sunt produse de traumatismele din accidentele de circulaţie
Cele mai frecvent afectate sunt:
-tiroidul: median, paramedian sau cornul mare
-cricoidul: anterior sau anterolateral
-hioidul: lateral
Traumatism laringean cu fractura
tiroidului si a traheei
Traumatismele laringelui
Arsurile
-ingestie de lichide corozive (sodă caustică)
-inhalarea de fum, gaze iritante, vapori toxici
Diagnostic:
-disfagie, odinofagie
-spasme laringiene
-tuse chintoasă
-dispnee progresivă
Laringoscopie:
-edem al mucoasei laringiene, la nivelul vestibulului, corzilor
vocale şi spaţiului subglotic, cu ulceraţii şi ulterior false
membrane
Corpii străini ai laringelui
- rar întâlniţi
-corpi ascuţiţi care se agaţă în laringe: sârmă, sticlă, fragmente
de os sau corpi voluminoşi care obstruează laringele în întregime
şi pot produce decesul bolnavului (oase de porc, piese de la
diverse jocuri din plastic, bol alimentar)
Simptomatologie:
-stare de sufocare, dispnee inspiratorie, senzaţie de corp străin,
tuse chintoasă, iritativă, anxietate, apnee
Tratament:
-extracţia prin indirectoscopie sau directoscopie
-traheotomie de necesitate.
Laringitele acute
Clasificare:
A. Laringite acute nespecifice
-a adultului - catarală
-a copilului mic
-catarală
-larigita subglotică
-laringotraheobronşita serofibrinoasă
-epiglotita acută (laringită supraglotică)
B. Laringite acute specifice
-difterică
-gripală
-herpetică etc.
Laringitele acute
Factori favorizanţi:
-focare de infecţie de vecinătate (amigdalite, adenoidite,
rinosinusite)
-obstrucţie nazală
-afecţiuni metabolice ( diabet zaharat,etc.), hepatice, scăderi
ale stării de imunitateale organismului
-frigul,umezeala
-fumatul, consumul de alcool
Laringite acute nespecifice
1. Laringita acută catarală a adultului
-agentul etiologic este viral sau microbian
-apare în contextul unei infecţii rinofaringiene
Diagnostic:
-disfonie, tuse seacă,iritativă, senzaţia de corp străin
-laringoscopia:mucoasa laringiană şi corzile vocale congestionate
difuz
Tratament:
-repaus vocal, atmosfera umedă, antiinflamatoare, antitusive,
antipiretice, vitaminoterapie
-profilactic: inlăturarea factorilor favorizanti
Laringita acută catarală
Laringite acute nespecifice
2. Laringitele copilului mic
- La copil laringitele acute se caracterizează printr-o dispnee
respiratorie - dispnee obstructivă înaltă şi care rapid poate duce
la asfixie.
Factori favorizanţi:
-dimensiunea redusă (până la 3 ani) a laringelui în regiunea
subglotică de aproximativ 5 mm
-inelul cricoidian inextensibil
-laringele are forma unui organ globulos
-în regiunea subglotică mucoasa este laxă şi bogată în ţesut
celular lax, extensibil, care se edemaţiază uşor.
Etiologie:
-agenţi patogeni banali
Laringite acute nespecifice
Factori favorizanţi:
-rinosinuzita, adenoidita, viroze respiratorii, boli
infectocontagioase, imunitatea scăzută a organismului, boli
metabolice,etc.
Tratament:
-repaus la pat, atmosfera caldă şi umedă, antiinflamatorii,
vitaminoterapie, antibiotice la nevoie
4. Laringita subglotică
-apare la copilul mic până la 3-4 ani
-debut brusc, nocturn , în perioada de convalescenţă a unor boli
infecto-contagioase, perioadele terminale a adenoiditelor acute,
amigdalitelor acute, virozelor respiratorii
Laringite acute nespecifice
Diagnostic:
-subfebrilităti
-stare de agitaţie, nelinişte
-tuse lătrătoare
-vocea clară (disfonia absentă)
-dispnee apărută brusc, progresivă, tiraj, cornaj, însoţită de
cianoză periorală, paloare, transpiraţii
-laringoscopia:
-corzile vocale de aspect normal, mobile
- edem inflamator în regiunea subglotică care obstruează lumenul
respirator
Laringite acute nespecifice
Diagnostic diferenţial:
-epiglotita, difteria laringiană, corp străin intralaringian sau
traheobronşic, edemul laringian alergic, apărut dupa inhalarea de
vapori sau substanţe caustice, papilomatoza laringiană, stridorul
congenital
-Evolutia este gravă
Tratament:
-corticoterapie (traheotomie albă - HSH 10 mg/kg corp)
-traheotomie sângerândă (de preferat deschiderea inelelor
traheale 4-5 traheotomie joasă)
-atmosfera umedă, caldă, oxigenoterapie, antibiotice, aerosoli
(mucolitice si cortizon)
-colaborarea interdisciplionară pediatrie - O.R.L.
Laringita subglotica
Laringite acute nespecifice
5. Laringo traheo bronşita acută la copil
Etiologie:
-bacteriană: streptococ hemolitic
-virală (virus parainfluenzae) cu suprainfecţie bacteriană
Diagnostic:
-stare febrilă 38-39oC, stare de agitaţie, nelinişte, disfonie, tuse
spastică cu senzaţie de sufocare, dispnee respiratorie, cianoză
periorală, tiraj, cornaj,
-laringoscopie: mucoasa endolaringiană, congestionată,
edemaţiată acoperită de secreţii serofibrinoase aderente în
cantitate mare
Laringita acuta serofibrinoasa
Laringite acute nespecifice
Tratament:
-corticoterapie, antibiotice cu spectru larg, aerosoli şi eventual
aspirarea secreţiilor traheo-bronşice
-traheotomie de necesitate în stările foarte grave şi care
permite aspirarea secreţiilor traheobronşice
-atmosferă umedă, antiinflamatoare, hidratare
6. Epiglotita acută
- Apare la toate virstele
- Edemul este situat pe faţa linguală a epiglotei care are în
structură şi ţesut celular lax.
Etiologie:
-infecţie bacteriană cu Hemophilus Influenzae
Epiglotita acuta
Laringite acute nespecifice
Diagnostic:
-debut brutal sau progresiv în cursul evoluţiei unei viroze
-stare febrilă
-disfagie accentuată
-senzaţie de sufocare - tendinţa de a respira cu gura deschisă şi
limba împinsă inainte
-agitaţie
-tendinţa de a dormi pe spate
-vocea este clară dar infundată datorită edemului epiglotei
-dispneea este simptomul dominant insoţit de tiraj, cornaj
-Laringoscopie indirectă sau directă: edem alb, moale, difuz care
cuprinde faţa linguală, marginea liberă a epiglotei şi vestibulul
laringian
Laringite acute nespecifice
Diagnostic diferenţial
-larigita subglotică
-flegmonul periamigdalian
-corpi străini traheobronşici
-abcesul retrofaringian (examen clinic; laringoscopie; radiografia
faringelui posterior-care pune în evidenţă colecţia)
Tratament:
-internarea de urgenţă ( I.O.T. şi traheotomie la nevoie)
-oxigenoterapie
-antibiotice cu spectru larg dar preferabil cefalosporine;
-corticoterapie;
-antiinflamatorii
Laringitele acute specifice
1. Laringite acute catarale care apar în cursul unor boli infecto-
contagioase:
-rujeola, scarlatina, rubeola, varicela
-tratamentul este cel al bolii de baza
2. Laringita difterică
-Apare foarte rar datorită vaccinarii antidifterice
-Se caracterizează prin aparitia unor pseudomembrane gri
albiciose care obstruează laringele în întregime, sunt groase,
aderente, când se desprind lasă suprafeţe sângerânde
tegumentelor
-Examenul bacteriologic este obligatoriu si pune în evidenta
agentul etiologic -bacilul Löffler
Laringitele acute specifice
Tratament :
-intubaţie orotraheală şi traheotomie de urgenţă pentru asigurarea
respiraţiei şi aspirarea pseudomembranelor
-ser şi anatoxină antidifterică
-antibioterapie cu spectru larg
-oxigenoterapie
Intraoperative
view
GRANULOM
INTUBATION GRANULOMA
Intraoperative
view
Laringitele cronice
Diagnostic:
-disfonie până la afonie, tuse uscată, hemaj, edem, secreţii
vâscoase
-laringoscopia indirectă sau directă : hiperemia mucoasei
laringiene inclusiv a corzilor vocale; edem si secreţii viscoase; în
stadiile mai avansate se constată hipertrofia sau atrofia mucoasei
laringiene în functie de forma clinica
Tratament:
-repaus vocal, evitarea fumatului, scoaterea din mediul de lucru
poluat
-ablaţie chirurgicală prin microchirurgie clasică sau laser CO2
-vitamino-terapie, aerosoli cu hidrocortizon, alfachimiotripsină
-cură balneoclimaterică şi heliomarina
-dispensarizare ORL
Laringitele cronice
Obligatoriu - prelevare de ţesut din zona profundă
pentru examen histopatologic datorită riscului de
malignizare
Forme clinice:
-lupusul (epiglotă, pliuri ariteno-epiglotice - bacil Koch cu
virulenţă atenuată)
-tuberculoza miliară acută
-monocordita TBC
-pahidermia interaritenoidiană
Laringite cronice specifice
Anatomia patologică:
-lupusul - polimorfism lezional: noduli mici galbeni, ulceraţii şi
cicatrici stelate
-în celelalte forme de tuberculoză, noduli mici, galbeni, care se
cazeifică si determină ulceraţii
-marginile corzilor vocale neregulate
-mucoasa în jurul ulceraţiilor palidă
-hipertrofia şi infiltraţia epiteliului mucoasei interaritenoidiene şi
1/3 posterioare a corzii vocale (pahidermia interaritenoidiana)
-infiltraţie şi congestie a unei corzi vocale (monocordita)
Laringite cronice specifice
Diagnostic:
-stare febrilă, subfebrilă;
-astenie, transpiraţii;
-disfagie, odinofagie, sialoree
-tuse rebelă la tratament
-laringoscopia directă sau indirectă: aspectul prezentat mai sus
anatomo- patologic.
-IDR
-radiografie pulmonară
-examen bacteriologic al sputei şi însămânţare pentru b.K
-biopsia si examen histopatologic
Laringite cronice specifice
Sifilisul laringelui
Etiologie:
-treponema pallidum
-în evolutie sifilisul poate imbraca următoarele faze:
-primara
-secundara
-terţiara
Sifilisul primar - şancru pe epiglotă în primele 3-6 săptămâni de la
contaminare - reprezintă forma contagioasă
Diagnostic:-examen bacteriologic, RBW negativ
Sifilisul secundar-foarte rar
-apare la 8-10 saptamini de la contaminare
Laringite cronice specifice
- plăci opaline pe mucoasă (aspect de pete albe, cenuşii similare
cu cele după aplicaţiile cu nitrat de argint pe mucoasă)
-rozeole sifilitice pe tegumente
-adenopatie dura
-RBW intens pozitiv
-reprezinta forma cea mai contagioasa
Sifilisul terţiar:
-goma sifilitică - pe epiglotă - se vindecă cu deformări locale
-infiltraţia difuză (sifilomul difuz)- crează confuzii cu laringita
cronica hipertrofică
Laringite cronice specifice
Scleromul laringian
Etiologie:
-bacilul Frisch
Anatomie patologică: -infiltraţie subglotică cu tumefierea
ţesutului celular lax.
Diagnostic:
-disfonie, dispnee, tuse
-laringoscopie indirectă sau directă: infiltratie subglotică dură la
palpare cu îngustarea spaţiului subglotic; insoţeşte scleromul
nazal
Tratament:-tuberculostatice, corticoterapie, excizie chirurgicală
traheotomie de necesitate
Tumorile laringelui
Tumori benigne
-nodulii vocali
-polipii laringieni
-papilomatoza laringiană
-condromul laringian
-hemangiomul, fibromul, lipomul
Nodulii vocali
-sunt consideraţi reacţii tisulare inflamatorii şi mecanice
caracterizaţi prin ectazii vasculare şi edem interstiţial al
submucoasei cu degenerescenţă fibrinoidă şi hialină ulterior
-tumori conjunctive bilaterale
-mai frecvent la sexul feminin
Noduli vocali
Tumorile laringiene benigne
Factori favorizanţi:
-suprasolicitări vocale din lipsa unei igiene vocale la profesionisti
vocali
-infecţii cronice (laringite, rinosinuzite)
-tulburări metabolice.
Diagnostic:
-disfonie
-laringoscopia indirectă sau directă: noduli de culoare albicoasă,
situati la unirea 1/3 anterioare cu cele 2/3 posterioare ale
corzilor vocale.
Tratament:
-repaus vocal prelungit, reeducare vocală (foniatrie)
-vitamina A
-laringoscopie suspendată cu microchirurgie clasică sau
vaporizarea laser CO2
Tumorile laringiene benigne
Polipii laringieni
- tumori conjunctive (mixomatoase) sau vasculare
(angiomatoase), situate unilateral în comisura anterioară sau la
unirea 1/3 anterioare cu cele 2/3 posterioare a corzilor vocale.
Forme clinice:
-sesil sau pediculaţi
Diagnostic:
-disfonie
-laringoscopia indirectă sau directă : formaţiuni tumorale de
mărimi diferite (bob de mei sau bob de porumb), albicioase, roz,
roşiatice; sesilă sau pediculată.
Tratament:
-chirurgical - laringoscopie suspendată prin microchirurgie clasică
sau laser CO2; reeducarea vocală.
Polip de coarda vocala
Tumorile laringiene benigne
Papilomatoza laringiană
-este o tumoră benignă de origine epitelială, determinată de
proliferarea epitelio- conjunctivă a mucoasei.
-apare la copil şi adult.
Etiologie:
-virala (virusul papilomatos tipul 6 şi 11 la copii cu imunitate scăzută).
F 4 ani
4 recurent
Imagini
intraoperatorii
Tumorile laringiene benigne
Diagnostic:
-disfonie progresivă apărută după un episod viroticn sau la un
copil cu disfonie prelungită însoţită de tiraj şi cornaj suprasternal
-laringoscopie directă: formaţiune tumorală difuză de aspect
conopidiform, culoare roz, roşiatică, situată la nivelul corzilor
vocale, benzilor ventriculare, faţa endolaringiană a epiglotei,
comisura anterioară, regiunea subglotică, trahee
Diagnostic diferenţial:
-laringitele copilului mic (aspectul local); laringita subglotică
(vocea păstrată)
-corpi străini traheobronşici- dispnee apărută brusc, moment
reliefat din anamneză (aspirarea corpului străin), urmată imediat
de tuse, senzaţie de sufocare, cianoză.
Tumorile laringiene benigne
Tratament:
-Chirurgical:
-preferabil vaporizarea cu laser deoarece se exclude
însămânţarea locală
-traheotomie de necesitate în urgenţă urmată de vaporizare laser
CO2
-Medicamentos:
-imunochimioterapie: moroxidin (virustat)
-interferon (alfa sau antiherpin folosit ca inductor de interferon)
- cidofovir
-vitamina A şi E
Tumorile laringiene benigne
Papilomatoza adultului
-situată pe coarda vocală, unică, circumscrisă;
-culoarea alb cenuşie datorită hiperplaziei ţesutului
conjunctiv (ca o creastă de cocoş);
-potenţial de malignizare;
-radiorezistentă;
Tratament:
-Chirurgical: microchirurgie clasică sau laser chirurgie cu
examen histopatologic prelevat din zonele profunde
datorită potenţialului de malignizare.
Tumorile laringiene benigne
Condromul laringian
-se dezvoltă din inelul cricoidian (pecetea cricoidului, mai
rar din aripa tiroidiană, aritenoid)
-are tendinţă de recidivă şi potenţial malign
Diagnostic:
-disfonie, dispnee inspiratorie, disfagie
-laringoscopie indirectă sau directă: evidenţiază o
formaţiune tumorală dură la palpare, acoperită de mucoasă
netedă ce ocupă un hemilaringe.
Tratament:
-chirurgical
Condrom de aritenoid stang
Cancerul laringian
Factori favorizanţi:
-fumatul;
-alcoolul;
-stările precanceroase (papilomul, laringitele cronice hipertrofice
- leucoplaziile,condromul,angiomul etc.)
Anatomie patologică:
-carcinoame (intilnite la 80% din bolnavi):
-bine diferenţiate, mediu diferenţiate, nediferenţiate (cel mai
frecvent )
-tumori de origine conjunctivă :sarcoame, limfosarcoame, etc.(sunt
rare şi apar la tineri)
Cancerul laringian
Forme clinice (epitelioame):
-vegetante
-infiltrative
-ulcerative sau combinaţii
Localizare:
-cancer supraglotic
-cancer glotic
-cancer subglotic
Cancer supraglotic
Supraglottic Carcinoma
Horizontal Supraglottic Laryngectomy
M, K.F., 54 years
Paralizii miogene
Definitie:
-tulburări funcţionale apărute datorită unor leziuni ale
musculaturii laringiene, fără leziuni ale căilor nervoase
Cauze:
-leziuni inflamatorii ale musculaturii laringiene
-tumori maligne care influenţează musculatura
-suprasolicitarea la profesionisti vocali
-miastenia gravis
-trichineloza
Paralizie coarda vocala stanga
Paraliziile laringelui
Diagnostic:
-fonastenia (obosela vocii ce apare după o perioadă scurtă de
vorbire şi se atenuează după repaus 10-15 minute)
-laringoscopia - glota în formă de sorţ , glota ovalară
Tratament:
-repaus vocal
-înlăturarea cauzei care a produs pareză
Paralizii neurogene
Definiţie:
-tulburări funcţionale ale corzilor vocale determinate de leziuni
ale căilor nervoase ale laringelui
Paraliziile laringelui
Clasificare:
-simple - interesează căile motorii ale laringelui
-asociate cu leziuni ale altor nervi cranieni
-unilaterale
-bilaterale
Etiologie:
-centrală (corticală)
-bulbară
-periferică cel mai frecvent
Paraliziile laringelui
Paralizia neurogenă corticală
Paralizia neurogenă periferică
Paralizia neurogenă bulbară
- este cea mai frecventă, inervaţia laringelui este realizată de
nervii laringeu superior şi inferior
Etiologie:
-nevrite toxice
-luesul, tabesul, etc.
-infecţii acute
-compresiuni prin procese patologice de vecinatate
Paraliziile laringelui
Cel mai fecvent afectat este nervul laringeu recurent stâng,
paralizia fiind unilaterala.
Forme clinice:
1.Paralizia adductorilor: paralizia este în poziţia intermediară a
corzilor vocale.
2.Paralizia abductorilor: coarda vocală este în poziţie mediană sau
paramediană, mecanismul de deschidere a glotei fiind abolit,
vocea este disfonică bitonală.
3.Paralizia bilaterală a abductorilor- sindromul Gerhardt. Bolnavul
este disfonic dar prezintă şi insuficienţă respiratorie la efort.
4.Paralizia tensorului: foarte rar singulară de obicei se asociază
uneia din cele două forme; paralizia apare când este afectat
nervul laringeu superior; coarda vocală este ondulată.
Paraliziile laringelui
Diagnostic:
-voce bitonală - în paralizia unilaterală
-dispnee inspiratorie (sindromul Gerhardt)
-voce stinsă în paralizia bilaterală a abductorilor şi tuse lipsită de
sonoritate;
5.Paralizii laringiene asociate
Diagnostic diferenţial:
-anchiloza articulaţiei cricoaritenoidiene
-tumori maligne
Tratament:
-vizează etiologia paraliziei recurenţiale
-chirurgical când sunt paralizii bilaterale.
- in paralizia abductorilor bilaterali când apare insuficienţă
respiratorie la nevoie se efectuează traheotomia.