RADIOLOGIE ŞI IMAGISTICĂ DENTO-MAXILARĂ

L.p. 8

DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL AL PATOLOGIEI MAXILO - FACIALE ÎN

EXPLORAREA IMAGISTICĂ SECTIONALĂ AXIALĂ

8.1. SPAŢIILE CERVICALE - BAZE ANATOMICE ŞI PRINCIPII DE DIAGNOSTIC

DIFERENŢIAL LEZIONAL LA NIVEL SUPRAHIOIDIAN
8.2. SINDROMUL LEZIONAL AL SPAŢIULUI PARAFARINGIAN
8.3. SINDROMUL LEZIONAL AL SPAŢIULUI MUCOS FARINGIAN
8.4. SINDROMUL LEZIONAL AL SPAŢIULUI MASTICATOR
8.5. SINDROMUL LEZIONAL AL SPAŢIULUI BUCAL
8.6. SINDROMUL LEZIONAL AL SPAŢIULUI PAROTIDIAN
8.7. SINDROMUL LEZIONAL AL SPAŢIULUI CAROTIDIAN
8.8. SINDROMUL LEZIONAL AL SPAŢIULUI RETROFARINGIAN
8.9. SINDROMUL LEZIONAL AL SPAŢIULUI PERIVERTEBRAL
8.10. SINDROMUL LEZIONAL AL SPAŢIULUI MUCOS AL CAVITĂŢII
BUCALE
8.11. SINDROMUL LEZIONAL AL SPAŢIULUI SUBLINGUAL
8.12. SINDROMUL LEZIONAL AL SPAŢIULUI SUBMANDIBULAR

8.1. SPAŢIILE CERVICALE - BAZE ANATOMICE ŞI PRINCIPII DE DIAGNOSTIC

DIFERENŢIAL LEZIONAL LA NIVEL SUPRAHIOIDIAN

Din punct de vedere topografic, regiunea faringo-maxilo-facială

reprezintă o continuare anatomică a structurilor cuprinse între hioid şi baza de
craniu, cu individualizarea netă a prezenţei aceloraşi entităţi morfologice ce
traversează regiunea cervicală superioară pentru a ajunge sau finaliza în direcţie
cranială, accesând regional diversele compartimente ale exocraniului prin
şarniera cervico-craniană.
Din punct de vedere anatomic, fascia cervicală profundă poate fi
individualizată sub forma a trei straturi de profunzime variabilă:
- superficial - fascia de înveliş,
- medial - fascia buco-faringiană,
- profund - fascia prevertebrală
care vor delimita la nivelul regiunii suprahioidiene şapte spaţii anatomice
distincte: parafaringian, mucos faringian, masticator, parotidian, carotidian,
retrofaringian, perivertebral, ultimele trei întâlnite şi în regiunea infrahioidiană.
Explorarea prin imagistică secţională a regiunii cervicale şi în speţă a celei
maxilo-oro-faringiene, se bazează pe localizarea anatomică centrală a spaţiului
parafaringian, cu conţinut adipos predominant, uşor decelabil, (hipodensitate de
tip ţesut adipos în examinările CT, în hiprsemnal T1,T2 în examinările prin IRM,
hiperecogenă în examinările ecografice) cu rol determinant în economia
structurală regională, cu interrelaţionări simetrice, topomorfologice.
 Orice entitate morbidă, cu punct de plecare într-unul din spaţiile anatomice
descrise, vor genera un efect de masă specific asupra spaţiului parafaringian, a
cărui decelare va permite delimitarea unui diagnostic lezional spaţial, astfel:
- o entitate morbidă aparţinând spaţiului mucos faringian va exercita un
efect de masă sau va infiltra dinspre medial spre lateral grăsimea din spaţiul
parafaringian;
- o entitate morbidă aparţinând spaţiului masticator va exercita un efect de
masă sau va infiltra dinspre anterior spre posterior grăsimea din spaţiul
parafaringian;
- o entitate morbidă aparţinând spaţiului parotidian va exercita un efect de
masă sau va infiltra dinspre dinspre lateral spre medial grăsimea din spaţiul
parafaringian;
- o entitate morbidă aparţinând spaţiului carotidian va exercita un efect de
masă sau va infiltra dinspre posterior spre anterior grăsimea din spaţiul
parafaringian;
- o entitate morbidă aparţinând spaţiului retrofaringian va exercita un efect
de masă sau va infiltra dinspre posterior spre antero-lateral grăsimea din spaţiul
parafaringian.
În cadrul sindromului lezional spaţial detectat, entităţile morbide ale
diverselor structuri anatomice conţinute vor determina aspecte clinico-
imagistice specifice cu nete individualizări diagnostice diferenţiale.

8.2. SINDROMUL LEZIONAL AL SPAŢIULUI PARAFARINGIAN

ANATOMIE

Are formă de piramidă inversată, localizată superficial de fascia faringo-

bazilară a nazofaringelui cu următoarele limite:
- medial de: spaţiul masticator şi glanda parotidă;
- lateral de: muşchiul pterigoid medial, pântecele posterior al digastricului
şi lobul profund al glandei parotide;
- inferior de: baza de craniu;
- superior de: spaţiul submadibular;
Conferă o bază anatomică pentru decelarea originii unei tumori pe baza
deplasării grăsimii parafaringiene
Conţinut:
- grăsime şi ţesut conjunctiv;
- muşchii tensor palatin şi constrictori faringieni;
- ramura terţiară a trigemenului;
- ramuri ale arterei carotide externe.

SINDROM LEZIONAL

Se caracterizează prin augmentarea volumică a acestuia cu dezvoltarea

excentrică într-unul din spaţiile adiacente.
În funcţie de caracteristicile tisulare ale elementelor anatomice implicate
se descriu:
  Pseudomase: plex venos pterigoid asimetric
 Leziuni congenitale: chiste latero-cervicale;
 Leziuni inflamatorii: abcese de la spaţii învecinate:
- spaţiul mucos faringian: adenoidite, amigdalite;
- spaţiul parotidian: litiaza ductală;
- spaţiul masticator: infecţii odontogene
 Tumori benigne:
- adenom pleomorf al resturilor glandulare salivare din spaţiul
parafaringian
- lipoame
 Tumori maligne:
- carcinom mucoepidermoid, adenoid chistic şi malign mixt al resturilor
glandulare salivare din spaţiul parafaringian
- invazia unor tumori maligne din spaţiile învecinate:
♦ spaţiul mucos faringian: carcinom cu celule scuamoase, limfom
non-Hodgkin, malignităţi ale glandelor salivare minore
♦ spaţiul masticator: sarcoame
♦ spaţiul parotidian: carcinom mucoepidermoid, carcinom adenoid
chistic.

8.3. SINDROMUL LEZIONAL AL SPAŢIULUI MUCOS FARINGIAN

ANATOMIE

Corespunde mucoasei endolumenale a nazo şi orofaringelui.

Conţinut:
- mucoasa ce înveleşte nazo şi orofaringele;
- ţesutul limfoid al inelului Waldeyer: ţesut limfatic adenoidian şi
amigdalian;
 - glande salivare minore diseminate în mucoasa tractului aero-digestiv
superior;
- fascia faringo-bazilară;
- muşchii constrictori superior şi mijlociu, muşchiul salpingo-faringian,
muşchiul levatopalatin;
- porţiunea terminală cartilaginoasă a trompei Eustachio.

SINDROM LEZIONAL

Decelat ca leziune primară, ori de câte ori entităţile mobide vor exercita un
efect de masă sau vor infiltra dinspre medial spre lateral grăsimea din spaţiul
parafaringian.
Caracteristicile tisulare implică următoarele diferenţieri diagnostice:
 Pseudomase:
- fosă Rosenmüller asimetrică
- inflamaţii mucoase induse de o faringită infecţioasă sau radică
 Leziuni inflamatorii:
- hipertrofie adenoidiană sau amigdaliană;
- amigdalite sau adenoidite;
- abcese amigdaliene sau adenoidiene;
- calcificări distrofice postinflamatorii;
- chiste de retenţie postinflamatorii.
 Tumori benigne:
- Tumori mixte ale glandelor salivare minore;
 Tumori maligne: carcinom cu celule scuamoase, limfom non-Hodkin,
malignităţi ale glandelor salivare minore;
 Diverse: chist Tornwaldt.
8.4. SINDROMUL LEZIONAL AL SPAŢIULUI MASTICATOR

ANATOMIE

Este delimitat:
- anterior de spaţiul bucal,
- postero-medial de spaţiul parafaringian,
- posterior de spaţiul parotidian.
Conţinut:
- muşchii masticatori: maseter, temporal, pterigoid medial şi lateral;
- ramura terţiară (mandibulară) a trigemenului;
- artera şi vena alveolară inferioară.

SINDROM LEZIONAL

Individualizat ca entitate patogenă primitivă ori de câte ori masa tumorală

va exercita un efect de masă sau va infiltra dinspre anterior spre posterior
grăsimea din spaţiul parafaringian.
Recunoaşte următoarele etiopatogenii:
 Pseudotumori:
- glandă parotidă accesorie
- hipertrofie benignă de maseteri
- atrofia prin denervare a nervului V3
 Leziuni congenitale:
- hemangiom
- limfangiom
 Leziuni inflamatorii:
- abcese odontogene
- osteomielită mandibulară
 Tumori benigne:
- osteoblastom
- leiomiom
- neurofibrom
- schwanom
 Tumori maligne:
- sarcoame: de ţesut moale, solide, condrosarcoame,osteosarcoame,
- schwanoame maligne,
- limfom non-Hodkin,
- carcinom cu celule scuamoase al orofaringelui,
- rabdomiosarcom,
- metastaze mandibulare
8.5. SINDROMUL LEZIONAL AL SPAŢIULUI BUCAL

ANATOMIE

Este un spaţiu aproape întregime cu conţinut adipos, învelit de foiţa

superficială a fasciei cervicale profunde, situat între muşchiul buccinator şi
platisma, de ambele părţi ale feţei, formând obrajii.
Conţinut:
- bula lui Bichat,
- ductul glandei parotide,
- glanda parotidă accesorie (când există, deformând unilateral obrazul),
- artera şi vena facială şi buccinatoare,
- ramul buccinator al ramului mandibular al trigemenului.

SINDROM LEZIONAL

Nu infiltrează şi nu exercită un efect de masă direct asupra spaţiului

parafaringian.
Diferenţierile diagnostice includ următoarele entităţi patogene:
 Leziuni inflamatorii:
- abcese sau celulite extinse de la procesele infecţioase primitive ale
cavităţii bucale sau spaţiului masticator;
- adenopatii reactive.
 Tumori maligne:
- extensia loco-regională a carcinoamelor cu celule scuamoase cu
punct de plecare în spaţiile învecinate;
- adenopatii metastatice.
8.6. SINDROMUL LEZIONAL AL SPAŢIULUI PAROTIDIAN

ANATOMIE

Este cel mai lateral spaţiu al nazo şi oro-faringelui extinzându-se de la

canalul auditiv extern până la unghiul mandibular.
Conţinut:
- glanda parotidă;
- nervul facial;
- vena retromandibulară;
- artera carotidă externă;
- limfoganglioni intraparotidieni.

SINDROM LEZIONAL

Este decelat ca entitate morbidă primitivă când infiltrează sau exercită un

efect de masă asupra spaţiului parafaringian dinspre lateral spre medial.
Diferenţierile diagnostice includ următoarele entităţi patogene:
 Leziuni congenitale:
- chiste ale arcului I branhial;
- hemangioame;
- limfangioame;
 Leziuni inflamatorii:
- abcese sau celulite
- chiste limfoepiteliale benigne (SIDA)
- adenopatie reactivă
 Tumori benigne:
- adenom pleomorf;
- tumoră Warthin;
- oncocitom;
- lipom;
- schwanom facial.
 Tumori maligne:
- Primitive: carcinom mucoepidermoid, carcinom chistic adenoid,
limfom non-Hodkin, carcinom cu celule acinoase, tumoră mixtă
malignă, carcinom cu celule scuamoase.
- Metastatice: carcinom cu celule scuamoase, melanom, limfom non-
Hodkin.
8.7. SINDROMUL LEZIONAL AL SPAŢIULUI CAROTIDIAN

ANATOMIE

Se întinde de la baza de craniu până la arcul aortic, cranio-caudal fiind

descrise următoarele subdiviziuni:
- nazo-faringian;
- oro-faringian;
- cervical;
- mediastinal.
Limite:
- laterale: spaţiul parotidian delimitat de pântecul posterior al digastricului;
- anterior: spaţiul grăsos parafaringian;
- medial: latura marginală a spaţiului retrofaringian.
Conţinut:
- artera carotidă comună şi internă;
- vena jugulară internă;
- nervii cranieni: IX, X, XI, XII în cadrul etajului nazo-faringian şi perechea
craniană X în etajul oro-faringian şi infrahioid;
- plexuri nervoase simpatice;
- ganglioni limfatici.

SINDROM LEZIONAL

O entitate morbidă aparţinând spaţiului carotidian va exercita un efect de

masă sau va infiltra dinspre posterior spre anterior grăsimea din spaţiul
parafaringian.
Entităţile morbide identificate la acest nivel pot fi grupate în:
 Pseudomase:
- ectazii ale arterei carotide interne sau comune;
- vena jugulară internă asimetrică.
  Leziuni inflamatorii:
- abcese sau celulite ale spaţiului carotidian
 Leziuni vasculare:
- tromboflebită sau tromboză de venă jugulară;
- pseudoanevrism, anevrism, tromboză sau doar tromb mural la
nivelul arterei carotide interne,
- disecţie de arteră carotidă internă
 Tumori benigne:
- Paraganglioame de glomus jugular, glomus vagal, tumoră de corp
carotidian
- Ale învelişului nervos: schwanom, neurofibrom,
- Meningiom de la nivelul foramenului jugular.
 Tumori maligne:
- metastaze limfoganglionare ale carcinoamelor cu celule
scuamoase,
- invazia directă a carcinoamelor cu celule scuamoase primitive,
- limfom non-Hodgkin.

8.8. SINDROMUL LEZIONAL AL SPAŢIULUI RETROFARINGIAN

ANATOMIE

Îşi are sediul median, posterior de nazo şi oro-faringe.

Limite:
- anterior: spaţiul mucos faringian;
- lateral: spaţiul carotidian;
- posterior: spaţiul perivertebral
Conţinut:
- grăsime
- ganglioni limfatici laterali şi mediali.
SINDROM LEZIONAL

O entitate morbidă aparţinând spaţiului retrofaringian va exercita un efect de

masă sau va infiltra dinspre posterior spre antero-lateral grăsimea din spaţiul
parafaringian.
Etiopatogenic se descriu următoarele leziuni
 Pseudomase:
- arteră carotidă tortuoasă,
- edem lichidian sau limfatic al spaţiului retrofaringian secundar unei
obstrucţii venoase profunde sau limfatice
 Leziuni congenitale:
- limfangioame
- hemangioame
 Leziuni inflamatorii:
- adenopatie reactivă
- celulită
- limfadenopatie supurativă
- abcese
 Tumori benigne:
- lipoame
 Tumori maligne:
- metastaze limfoganglionare: carcinom cu celule scuamoase,
melanom, carcinom tiroidian
- limfom limfoganglionar non-Hodgkin
- invazie directă a unui carcinom cu celule scuamoase primar.

Median:
Unilateral:

8.9. SINDROMUL LEZIONAL AL SPAŢIULUI PERIVERTEBRAL

ANATOMIE

Reprezintă o extensie anatomică cervicală de la baza craniului până la

nivelul T4 al mediastinului posterior.
Limite:
- posterior de spaţiul retrofaringian;
- antero-lateral de spaţiul carotidian;
Conţinut:
Structurile anatomice sunt grupate în prevertebrale şi paraspinale.
Structurile anatomice prevertebrale sunt:
– muşchii prevertebrali;
– muşchii scaleni anterior, mijlociu şi posterior;
– plexul brahial;
– nervul frenic;
– artera şi vena vertebrală;
– corpul vertebral.
Structurile anatomice paraspinael sunt:
– muşchii paraspinali;
– elementele posterioare ale corpurilor vertebrale.
SINDROM LEZIONAL

Decelează o leziune patogenă localizată la nivel prevertebral care va

produce un efect de masa ce va ridica anterior musculatura prevertebrală.
Sunt identificate imagistic următoarele leziuni:
 Pseudomase:
- osteofitoză perivertebrală
- hernie de disc anterioară
- hipertrofie a levator scapule
- procese transverse mari sau asimetrice
- coaste cervicale
- hipertrofii faţetare articulare
 Leziuni vasculare:
- disecţii ale arterei vertebrale, anevrisme sau pseudoanevrisme
 Leziuni inflamatorii:
- osteomielită de corp vertebral
- osteomielită piogenică
- spondilită tuberculoasă
 Tumori benigne:
- schwanoame sau neurofibroame de plex branhial
- tumori osoase benigne ale corpurilor vertebrale
 Tumori maligne:
- metastaze epidurale sau de corp vertebral
- limfom non-Hodgkin
- invazia directă a unui carcinom cu celule scuamoase
- tumori maligne evidenţiate primar prin alte metode imagistice
- condrom

8.10. SINDROMUL LEZIONAL AL SPAŢIULUI MUCOS AL CAVITĂŢII BUCALE

ANATOMIE
 Prezenţa regională a cavităţii bucale implică prin existenţa anatomică a
planşeului bucal diferenţierea acestuia în:
- spaţiul mucos al cavităţii bucale,
- spaţiul sublingual,
- spaţiul submandibular.
Include întreaga cavitate bucală inclusiv porţiunile bucale, gingivale,
palatale, sublinguale şi linguale.
Conţinut:
– epiteliu scuamos necheratinizat;
– glande salivare minore.
Limite insesizabile imagistic între spaţiul mucos al cavităţii orale şi cel
adiacent oro-faringian.

SINDROM LEZIONAL

Determină un efect de masă sau o infiltrare cu origine de la suprafaţa

mucoasă către spaţiul sublingual medial.
Apar entităţi morbide diferite de tip:
 Leziuni congenitale:
- hemangiom
- limfangiom
- ţesut tiroidian ectopic lingual
 Leziuni inflamatorii:
- celulită sau angină Ludwig
- infecţii odontogene
 Tumori benigne:
- mixte ale glandelor salivare minore
 Tumori maligne:
- carcinoame cu celule scuamoase
- malignităţi ale glandelor salivare minore.
8.11. SINDROMUL LEZIONAL AL SPAŢIULUI SUBLINGUAL

ANATOMIE

Localizat supero-medial de muşchiul milohioidian

Conţinut:
- extensia anterioară a muşchiului hioglos;
- nervii: - lingual (V3 şi VII), cranieni (IX şi XII);
- vase: artera şi vena linguală;
- glande şi ducte sublinguale;
- porţiunea glandulară profundă şi ductul submandibular (Wharton).
Limite:
- infero-lateral de muşchiul milohioidian;
- medial de muşchii genioglos şi geniohioid.

SINDROM LEZIONAL

Decelează leziuni primitive cu efect de masă sau infiltrări pornind de la

spaţiul sublingual înspre spaţiul submandibular.
Sunt individualizate următoarele entităţi diagnostice:
 Pseudotumori:
- atrofie motorie de nerv hipoglos
 Leziuni congenitale:
- hemangiom
- limfangiom
- chist epidermoid sau dermoid
- Tesut tiroidian lingual aberant
 Leziuni inflamatorii:
- celulită sau angină Ludwig
- abcese
- dilatări ductale ale glandei submandibulare secundare unei
stenozări sau litiaze
- ranula
 Tumori benigne:
- tumori mixte de glande sublinguale
 Tumori maligne:
- carcinom cu celule scuamoase cu caracter invadant anterior de la
baza limbii sau inferior de la suprafaţa mucoasă a limbii bucale
- tumori maligne de glandă sublinguală
- carcinom adenoid chistic
- carcinom mucoepidermoid

8.12. SINDROMUL LEZIONAL AL SPAŢIULUI SUBMANDIBULAR

ANATOMIE

Localizat infero-lateral de muşchiul milohioidian şi superior de osul hioid.

 Conţinut:
- pântecul anterior al muşchiului
digastric;
- porţiunea superficială a glandei submandibulare;
- limfoganglioni submandibulari şi submentali;
- artera şi vena facială;
- ansa inferioară a nervului hipoglos;
- grăsime.
Limite:
- spaţiul în potcoavă întins între osul hioid şi pântecul muscular
milohioidian.

SINDROM LEZIONAL

Identifică leziunile primitive cu efect de masă sau infiltrări decelate în

interiorul spaţiului submandibular infero-lateral de muşchiul milohiodian.
Sunt identificate imagistic următoarele tipuri de leziuni:
 Pseudotumori:
- atrofie motorie de nerv V3
 Leziuni congenitale:
- chiste de arc branhial II
- chiste de duct tireoglos
- limfangiom chistic
- hemangiom
 Leziuni inflamatorii:
- angină Ludwig
- limfadenopatie reactivă
- apcese sau celulită
- inflamaţii ale glandei submandibulare
- ranula
 Tumori benigne:
- lipoame
- chiste dermoide, epidermoide
- tumori mixte benigne de glandă submandibulară
- tumori benigne de duct glandular submandibular (Warthin)
 Tumori maligne:
- limfadenopatii metastatice ale carcinoamelor scuamoase faciale şi
de cavitate bucală
- limfadenopatii limfomatoase
- malignităţi glandulare submandibulare
- invazia directă a carcinomului scuamos de cavitate bucală.