Anamneza

 Motivul prezentarii:
 Ingrijorare privind estetica dento-faciala
 Alterarea functiilor
 Istoric medical si dentar:
 Componente ereditare ale anomaliilor
 Traumatisme faciale/dentare
 Boli/medicatie care influenteaza dezvoltarea
 Antecedente heredo-colaterale
 Bolile mamei => perturbarea organogenezei
 Anomalii cu caracter ereditar
 Antecedente personale generale si stomatologice
 Nasterea
 Alimentatia artificiala => obiceiuri vicioase/malnutritie
 Boli ce pot influenta dezvoltarea aparatului dento-
maxilar – boli endocrine, rahitism, etc.
 Dezvoltarea in dentitia temporara
 Obiceiuri vicioase
 Dezvoltarea dentitie permanente
 Atitudini posturale defectuase
Examenul clinic general
 Evaluarea dezvoltarii generale
 Tipul constitutional : inalt /picnic
 Momentul instalarii pubertatii – puseu de crestere
 Tipul rasial: african/cacazian/asiatic
 Evaluarea comportamentala si sociala
 Motivatie interna/externa
 Examinarea tegumentelor
 Prezenta unor afectiuni generale
 Examenul exobucal
Scopul examinarii extraorale este inregistrarea informatiilor
obtinute din normal frontala , din prof il si din analiza
functionala a structurilor faciale, ceea ce serveste ca un ghid in
terapia ortodontica si deasemenea la imbunatatirea aspectului
facial.
Norma frontala in repaus
 Forma craniului – indicele cefalic
 Forma fetei – indicele facial
 Proportiile faciale
 Simetria faciala
 Etajul superior – fruntea
 Etajul mijlociu – nasul
 Etajul inferior – buzele
Ø Ocluzia labiala
Ø Postura si tonicitate
Ø Descoperirea incisiva in repaus
Ø Treapta labiala
Ø Proportii –grosime si inaltime
 Forma craniului

 Indicele cefalic = latimea maxima×100/lungimea maxima

 Lungimea maxima – distanta in mm dintre G si Op
 Latimea maxima – distanta in mm dintre Eu si Eu

 G=punctul cel mai proeminent al liniei

intersprancenoase
 Op=punctul cel mai posterior si proeminent al
craniului pe linia mediana
 Eu=punctul cel mi extern al boltii craniene, aflat la
nivelul bazelor prieto-temporale
In functi e de acest indice se deosebesc 3 tipuri craniene
dupa Martin si Seller:

Brahicefal – maxilar larg ; valoare indice intre 81-85,4

Mezocefal – valoare indice intre 76-80,9

Dolicocefal – maxilar lung si ingust ; valoare indice sub 75,9

 Forma fetei
 INDICELE FACIAL : Inaltimea fetei x 100/ latimea fetei

Inaltimea = distanta Oph (Na)-Gn

Latimea = distanta bizigomatica (Zy-Zy)
 Forma fetei
 Euriprosop (valoare indice <97)
- arcada dentara larga in sens transversal
- bolta palatina plata
- orificii narinare largi
- dinti aliniati

 Mezoprosop (valoare indice 97-104) – tipul mediu

 Leptoprosop (valoare indice >104)

– fata alungita, ingusta
- bolta ogivala
- fose nazale putin dezvoltate, respiratie orala
- arcada dentara ingusta cu inghesuiri
Proportiile faciale
 Proportii verticale

 Fata ideala e impartita vertical in

3 parti egale de linii adiacente
insertiei parului , bazei nasului
si mentonului ;
 Proportii transversale
 Distanta Zy-Zy
valoare medie : M 137±4.3 mm
F 130±5.3 mm
 Distanta Go-Go
valoare medie : M 97±5.8 mm
F 91±5.9 mm
 Latimea bazei nasului
valoare medie : M 35±2.1 mm
F 30±1.9 mm
 Latimea gurii
valoare medie : M 53±3.3 mm
F 50±3.2 mm Conform : Farkas LG, Munro JR, Anthropometric
facial proportions in medicine, Springfield III, 1987
Simetria faciala
Simetrie faciala

Asimetrie faciala
Buzele
Ocluzie labiala Inocluzie labiala

Potentiala inocluzie labiala

 Norma frontala cu zambet

 Devierea liniilor interincisive fata

de linia mediana a fetei

 Inclinatia planului ocluzal fata de

planul transversal

valoare normala = 0°±2.8°

 Norma frontala cu zambet
 Analiza zambetului

Ø Linia surasului : urmareste linia buzei inferioare

Ø Coridor bucal : reprezinta 13% din distanta intercomisurala
Analiza de profil
 Profilul facial
 Unghiul fronto-nazal
 Unghiul nazo-labial
 Examinarea barbiei
 Examinarea buzelor
 Santul labio-mentonier
 Profilul facial
Poate fi:

1. DREPT
2. CONVEX
3. CONCAV 1 2 3

Valori ale convexitatii profilului

(dupa Subtelny):
- Cu nas (G-Pn-Pog) : 43,8+/-6 grade
- Fara nas (G-Sn-Pog) : 13+/-5 grade
Relatia profilului si planurile verticale si orizontale
Planul fontal posterior – (Simon) perpendiculara pe planul Frankfurt din Suborbitale
Planul frontal anterior – (Dreyfus) verticala tangenta la buza superioara din Nasion
Planul Fronto-glabelar – (Izard) perpendiculara pe planul Frankfurt din Glabella

Profil ortofrontal:
• Mentonul la jumatatea
distantei intre planurile
verticale (Izard si Simon)
• Buza superioara aproape de
planul frontal anterior
• Punctul labial inferior usor
in spatele planului frontal
anterior
Unghiul fronto-facial
 Format din laturile F-Sn si Sn-Gn
 Bisectoarea unghiului = planul palatin, de-a lungul
partii orizontale a boltii palatine

 Valori:
- profil mezognat <160 grade
- profil prognat >142 grade
- ortognat <180 grade
Unghiul nazo-labial
Obtuz Ascutit

Valoare normala = 102°

 Buzele
Profil labial proeminent Profil labial retrudat

Metoda de evaluare :
Normal - tangenta buzelor
(Sn-Pog) bisecteaza
vermillionul buzei
superioare si atinge
marginea buzei inferioare
Protruzia labiala dupa Ricketts
Se defineste ca distanta in mm dintre cel mai anterior
punct al buzei si linia E (Pn-Pog):
 Superior 2,7+/-2,55 mm*
 Inferior 2+/-2 mm*

*valori normale la varsta de 9 ani => cresc cu inaintarea

in varsta =>profil retruziv
Pozitia buzelor fata de linia S
Linia estetica a lui Steiner (Pog cutanat – mijlocul
aripioarei nazale)

In mod normal buzele sunt

tangente la aceasta linie.
Treapta labiala
1 2 3
1.Protruzie buza inferioara
2.Profil normal
3.Retruzie buza inferioara

Dupa Korkhaus:
1.Treapta labiala pozitiva
2.Treapta labiala usor negativa
3.Treapta labiala negativa
Santul labio-mentonier
 Santul labio-mentonier e definit ca fiind pliul dintre
buza inferioara si barbie
 Poate varia in forma si adancime
 Este influentat de pozitia incisivilor inferiori si
dimensiunea etajului inferior al fetei
 Sant ADANC- frecvent la pacientii cu etaj inferior
diminuat si clasa a 2-a
 Sant PLAT – frecvent la pacientii cu etaj inferior marit
datorita aplatizarii m.mentonier cand se incearca
obtinerea ocluziei labiale
Santul labio-mentonier
 Barbia

Protruzie Normal Retruzie

Dimensiunile sunt determinate de
• Tesutul osos subiacent
• Tesutul moale