BILANŢUL DE DIAGNOSTIC

Conf dr.Camelia Szuhanek

 Anomalii
scheletale
Alterarea
Anomalii poziției
dentare țesuturilor
moi

Dezechilibru
A.D.M.
Bilanţul de diagnostic scoate în evidenţă datele culese din examenul clinic şi examenele
complementare pentru stabilirea unui plan de tratament corect.
Colectarea atenta a datelor

Analiza model, cefalometrie

Realizarea listei de probleme

Propunerea obiectivelor terapeutice

4
Discutia cu pacientul si cu colaboratorii
(in cazurile interdisciplinare)

Realizarea planului final de tratament

5
 PERSONALITATE EXCEPTIONALA, DE SUCCES,
COMPENSEAZA DEFORMITATEA

PERSONALITATE UZUALA,
ASTEPTARI REZONABILE DE LA TRATAMENT

PERSONALITATE USOR LABILA

MALOCLUZIA REPREZINTA UN SCUZA PENTRU O SERIE DE ALTE PROBLEME

PERSONALITATE PATOLOGICA
O MICA DEFORMITATE/MALPOZITIE DEVINE O MARE PROBLEMA
APROAPE IMPOSIBIL DE REZOLVAT
6
 Scheletic Dentar Cutanat

Diagnostic sagital

Diagnostic transversal

Diagnostic vertical

Rotaţie mandibulară
 Examenul ocluziei – plan sagital

Ocluzia molară sagitală dreapta-stânga:

▪ N = normoocluzie;
▪ M = mezioocluzie când molarul prim inferior este plasat mezial faţă de molarul prim superior;
▪ Cap la cap 1/1;
▪ D = distoocluzie – când molarul prim inferior este plasat cu un cuspid în spatele omologului
său superior.
Urmeaza clasificarea Angle:
▪ Clasa a I-a = caninii în normoocluzie;
▪ Clasa a II-a = caninii inferiori se găsesc în poziţie distală faţă de superiori;
II / 1 = supraacoperire incisivă marcată şi vestibuloversia incisivilor superiori;
II / 2 = linguoversia incisivilor centrali superiori;
▪ Clasa a III-a = caninii inferiori se găsesc în poziţie mezializată faţă de cei superiori.
 În sens anteroposterior, indiferent de tipul dentiţiei (mixte sau definitive), raportul
caninilor este cel mai important. Raportul molarilor este adesea perturbat de meziopoziţie,
malpoziţii localizate sau variabilitatea lui din dentiţia mixtă.

Ocluzia canină sagitală stânga-dreapta:

▪ N = normoocluzie;
▪ M = mezioocluzie – când caninul inferior este plasat mezial faţă de
omologul său superior cu mai mult de jumătate de cuspid;
▪ Cap la cap 1/1 – când punctele cuspidiene sunt faţă în faţă;
▪ D = distoocluzie – când caninul inferior este distalizat cu jumătate de
cuspid faţă de caninul superior.
▪ Overjet-ul este reprezentat de distanţa în mm de la marginea liberă a incisivului central
superior şi faţa vestibulară a incisivului central inferior, instrumentul de măsură fiind orientat
după planul de ocluzie.
▪ În mod normal overjet-ul are valoarea cuprinsă între 1,5 – 2 mm.
▪ Se consideră un overjet patologic când distanţa în sens sagital este mai mare de 2,5 – 3 mm.
▪ Un overjet mare se instituie în anomalia de clasa a II-a subclasa 1 cu proalveolie frontală
superioară. În această situaţie overjetul se poate reduce prin compensare dentară – respectiv
extracţia a doi premolari primi, eventual o expansiune transversală maxilară, urmată de
retracţia în bloc a frontalilor superiori cu realizarea de rapoarte corecte de ocluzie
interarcade.
Ocluzia transversală dreapta-stânga: Se defineşte în raport cu mandibula:
▪ N = normoocluzie;
▪ En = endoocluzie – când cuspizii vestibulari ai dinţilor superiori sunt linguali în raport cu
cei inferiori;
▪ Ex = exoocluzie – când cuspizii linguali superiori sunt vestibulari în raport cu cei
inferiori.
 Rapoartele medianei incisive: Referinţa pentru a determina mediana
corectă este planul median sagital care reuneşte cel mai mare număr de
puncte mediane ale feţei.
▪ N = dacă punctele corespund;
▪ D = dacă mediana inferioară este deviată la dreapta;
▪ S = dacă mediana inferioară este deviată la stânga.
 Normoocluzie
Supraocluzie
Infraocluzie

Inocluzie frontală Ocluzie normală Ocluzie adăncă

Relaţia molară: clasa I, II sau III Angle
Relaţia canină: clasa I, II sau III
Relaţia verticală: ocluzie normală, adâncă sau deschisă
Relaţia orizontală: ocluzie normală, cap-la-cap sau crossbite
Angulaţia incisivă superioară şi inferioară
Discrepanţele interarcadice
Asimetria liniei mediane
 Diagnosticul scheletal

Date cefalometrice importante:

1. SNA, SNB, ANB - ne dau poziţia maxilarelor faţă de baza craniului cu raportul
dintre ele
2. distanţa dintre proiecţia punctelor A – B pe linia ocluzală(Wits).
3. poziţia incisivilor cu linia A – Pog
4. unghiul interincisiv
5. studiul dezvoltării în înălţime a etajului inferior (unghiul FMA – Tweed)
Menton – cel mai inferior punct al barbiei
Pogonion - cel mai anterior punct al
barbiei(simfiza mentoniera)
Gnathion – la jumatatea distantei dintre cele
doua puncte anterioare.
PORION (Por) sau (P): punctul cel mai înalt
(extern) pe delimitarea osoasă a conductului
auditiv extern, este o radiolucenţă de 3 – 4
mm, situată aproximativ la înălţimea capului
condilului.
Analiza Steiner
Retruzie maxilară Normal Protruzie maxilară
SNA = 77° SNA = 80° SNA = 88°
SNB = 70° SNB = 78° SNB = 84°
ANB = 7° ANB = 2° ANB = 4°
▪ Distanţa AB cuprinsă între – 3 şi + 3 mm = clasa a I-a scheletică;
▪ Unghi ANB între +/-2 grade = clasa a I-a scheletică;
▪ Unghi ANB superior de 4 grade = clasa a II-a scheletică;
▪ Unghi ANB inferior de 0 grade = clasa a III-a scheletică.

B
Distanţa între proiecţia punctelor A şi B pe planul de ocluzie

▪ Această valoare este pozitivă, când punctul B se proiectează înapoia punctului A şi este
negativă în caz contrar.
▪ În mod normal există o armonie bazală între – 3 + 3 mm şi dizarmonie în afara acestor
limite.

Planul OCLUZAL: linie care bisectează ocluzia primilor molari şi trece prin punctul de
înjumătăţire a overbite-ului sau a spaţiului dintre incisivii centrali, în caz de ocluzie frontală
deschisă.

Unghiul interincisiv
▪ Este vorba de unghiul posterior care se formează între axele incisive.
Valoarea sa medie este de 130 de grade .
▪ Când pacientul prezintă o supraocluzie incisivă vom încerca să plasăm
incisivii de aşa manieră ca unghiul incisiv să fie cuprins între 120 şi 130 de
grade, pentru a se preîntâmpina recidiva.
Poziţia incisivă în raport cu linia A
Analiza Rickets
▪ Poziţia incisivilor superiori (Is-A-Pog) exprimă distanţa dintre incisivul central
superior şi linia A-Po. Valoarea normală este de 3 mm ±2 mm. Valorile sunt
pozitive în cazul protruzilor şi negative în retruzie.
▪ Poziţia incisivilor inferiori (Ii-A-Pog) exprimă distanţa dintre incisivul central
inferior şi linia A-Po. Valoarea normală este de 1 mm ±2 mm. Valorile sunt
pozitive în cazul protruzilor şi negative în retruzie.
 Se apreciază gradul de divergenţă facială, cu ajutorul unghiului format de planul Frankfurt
şi linia mandibulară.
PLANUL MANDIBULAR: Me – Go (linia de la Menton la Gonion este tangentă cu
marginea inferioară a ramului ascendent).
▪ Media acestui unghi este de 25 de grade – tip mezodivergent;
▪ Peste 28 de grade – tip hiperdivergent;
▪ Sub 22 de grade – tip hipodivergent.
Unghiul de divergenţă(FMA)
▪ Este unghiul format de planul Frankfurt şi planul mandibular(Go-Me), cu valoarea medie de
25 ± 3 grade.
 EXAMENUL PROFILULUI CUTANAT

Pentru ca un profil să fie frumos trebuie să existe un echilibru între proeminenţa frunţii, a
nasului şi a bărbiei, între poziţia buzei superioare faţă de cea inferioară, unghiul nazo-labial să
prezinte o deschidere de aproximativ 100°, iar şanţul labio-mentonier să fie bine evidenţiat.

Analiza profilului fetei se face ţinând cont de o serie de puncte antropometrice cutanate,
sistematic şi având în vedere etajele fetei
Se măsoară distanţele punctelor cele mai
proeminente ale buzelor superioare şi inferioare
la linia estetică Steiner.
Valoarea este negativă dacă buza este înapoia
liniei de referinţă şi pozitivă în caz contrar. După
Steiner, buzele trebuie să fie tangente la această
linie, pentru a se asigura un profil estetic.
Valorile absolute sunt la aceeaşi distanţă de linie
(înainte – înapoi), profilul va fi probabil armonios.
Dacă una este înaintea sau înapoia celeilalte,
atunci profilul va fi dizarmonios.
Unghiul nazo-labial
▪ Unghiul nazo-labial se măsoară între columela şi buza superioara şi are măsura cuprinsa între 85 şi 105
grade.
▪ Valorile mai mari sunt caracteristice femeilor, iar cele mai mici sunt mai plăcute când vorbim despre bărbaţi.
▪ Dacă mandibula prezintă deficit de dezvoltare în sens antero-posterior valorile unghiului sunt crescute, ele
scăzând în anomaliile cls a III-a.
influenţează decizia extracţională a premolarilor primi sau secunzi.
Repoziţionarea chirurgicala a maxilarului de asemenea influenţează unghiul
nazo-labial.
În general maxilarul nu ar trebui niciodată deplasat spre posterior deoarece
această mişcare ar duce la creşterea unghiului nazo-labial prin pierderea de
suport al buzei superioare, creşterea mărimii nasului şi aplatizarea acestuia.
Ricketts considera ca un profil este armonios dacă distanta între linia E (uneşte Pn-Pronasale şi P.gs-
Pogonion cutanat) şi punctul cel mai proeminent al buzei inferioare are valori între 1 mm (copii), 2 mm
(femei), 3 mm (la bărbaţi).
Linia E estetică - uneşte vârful nasului (Pn) şi Pog cutanat.
 
Poziţia buzei superioare se determină prin măsurarea
distanţei dintre buza superioară şi linia E. În cazul
armoniei dento-faciale distanţa este de -4 ±2 mm.
Valorile mai scăzute indică retruzia labială,iar cele mai
mari protruzia labială.
Poziţia buzei inferioare se determină prin măsurarea
distanţei dintre buza inferioară şi linia E. În cazul
armoniei dento-faciale distanţa este de 2±2 mm.
Valorile mai scăzute indică retruzia labială, iar cele mai
mari protruzia labială.
Clasa a I-a cutanată – când buzele sunt în armonie în sens antero-posterior şi mentonul
bine plasat în profil (B);
Clasa a II-a cutanată – când partea subnazală cutanată este proeminentă în raport cu
partea cutanată mandibulară (profil convex) (A);
Clasa a III-a cutanată – când partea cutanată subnazală se află înapoia părţii cutanate
mandibulare (profil concav) (C).
Examenul Profilului Cutanat în planul medio-sagital
 Şanţul labio-mentonier

Limita dintre buza inferioară şi bărbie are o uşoara formă de ,,S”, unghiul dintre cele două măsoară
cel puţin 130 de grade.
Unghi este adeseori ascuţit în anomaliile cls a 2-a Angle, unde dezvoltarea antero-posterioara a
mandibulei este deficitară şi se asociază cu macrogenia.
Unghiul este aplatizat la pacienţii cu microgenie sau cu buza inferioară în tensiune întâlnite în
anomalia cls. a III-a Angle.
Studiile arata ca unghiul nazo-labial creşte în cazurile extracţionale, iar cel
labiomental scade în cazul extracţiilor de premolari primi.
Atât terapia prin extracţiile premolarilor primi sau secunzi cât şi cea non-
extracţională duc la rezultate ocluzale şi estetice favorabile dacă se respectă
indicaţiile în fiecare caz individual.
 Ne interesează ATM prin studiul relaţiei centrice,
poziţiei de repaus, spaţiul liber şi drumul de închidere.

Relaţia centrică
▪ Armonia între relaţia centrică şi ocluzia de
intercuspidare constituie unul dintre
principalele obiective ale tratamentului.
▪ Ea se defineşte prin poziţia cea mai posterioară
a condililor, de unde mandibula poate efectua
mişcări de lateralitate.
In tipul de anomalii scheletice un rol
important il joaca sensul rotatiei
mandibulare, care depinde de:
▪ orientarea condililor;
▪ curbura canalului mandibular;
▪ profilul marginii mandibulare;
▪ unghiul interincisiv;
▪ inaltimea anterioara a fetei;
▪ stadiul de maturare osoasa.
Unghiul S – Gn cu planul Frankfurt, este
unghiul care arată poziţia mentonului în
planul facial, adică gradul de avansare a
mandibulei faţă de baza craniului.
Unghiul Se Gn/PF este format de linia Se Gn
care intersectează planul Frankfurt.
Unghiul Se Gn/PF = 60° +/- 5, indică sensul
de dezvoltare a mandibulei, poziţia
mentonului.
Unghiul Se Gn / PF < 55° semnifică o
rotaţie anterioară a mandibulei.
Unghiul Se Gn / PF > 65° semnifică o
rotaţie posterioară a mandibulei.
 Caz clinic

•etajul inferior marit, mentonul proeminent,

•buza inferioara lunga, cea superioara scurta,
• baza nasului ingusta, eminentele malare sterse si vizibilitate crescuta a sclerei.
•profilul concav, cu mentonul proeminent, santul labio-mentonier sters,
•treapta labiala inversata,
•unghiul nazolabial ascutit si zambetul gingival
✓ open bite sever
✓ ANB = – 6.18°
✓ SNA = 74.09°
✓ clasa a IIIa scheletica
✓ Go Gn-SN= 42.27°
✓ Prognatism mandibular
✓ Retrognatism maxilar
 Bilantul de diagnostic

Diagnostic scheletal Diagnostic cutanat Diagnostic dentar

Clasa a III-a scheletala Clasa a III a cutanata Clasa a III a dentara

Retrognatism maxilar Profil Concav Labioversia incisivilor
Prognatism mandibular Treapta buzelor superiori
Hiperdivergenta FMA inversata Linguoversia incisivilor
Unghi nazolabial inferiori
ascutit Ocluzie deschisa
Pentru a ajunge la rezultate
functionale, stabile si estetice s-a
urmarit decompensarea dentara,
avansarea maxilarului, retrudarea
mandibulei, corectarea ocluziei
deschise, genioplastie si rinoplastie.
Tratamentul ortodontic prechirurgical
Tratamentul ortodontic postchirurgical a urmat dupa 3 saptamani postoperator
cu aparat fix si a urmarit realizarea contactelor ocluzale.
Tratament chirurgical dr.Eduard Gadea Paraschivescu
Spitalul de Chirurgie BMF Timisoara
 
 
Unghiul nazo-labial: preoperator 80 grade, postoperator 100 grade
Unghiul labio-mentonier: preoperator 145 grade; postoperator 135 grade
Pozitia anteroposterioara a buzelor: preoperator buza superioara 1 mm anterior, buza inferioara 3 mm anterior, postoperator buza superioara 2 mm anterior, buza
inferioara 1 mm anterior