Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURS 6
1. ANATOMIA ESOFAGULUI
- Zona faringoesofagiană
(în porţiunea superioară)
este zona unde esofagul
este lipsit de structură
musculară, (pe peretele
posterior) – locul unde se
pot produce fisuri sau
diverticul de pulsiuni.
1. ANATOMIA ESOFAGULUI
2. FIZIOLOGIA SI FIZIOPATOLOGIA
ESOFAGULUI
Funcţii
- deglutiţia - este o fază activă şi începe după ce
bolul alimentar a ajuns în esofag şi de unde prin
mişcări active - peristaltice bolul alimentar ajunge
în stomac
Contraindicaţii
- locale (procese inflamatorii acute, în primele 10 -
12 zile după arsurile chimice) în ciroza hepatică,
perforaţii.
- loco-regionale : hemoptizii recente, emfizem
subcutanat, paralizii recurenţiale bilaterale,
compresiunea traheei, adenopatie masivă,
cifoscolioza, paralizia recurenţială bilaterală.
- generale - insuficienţa cardio-vasculară,
anevrisme, HTA mare, boala Basedow.
3. MIJLOACE DE EXPLORARE
2. Radiologic
- radiografia cu substanţe de contrast
- TC
- RMN
4. CORPII STRAINI ESOFAGIENI
- cel mai fecvent apar accidental la copii, bătrâni (care
poartă proteză), bolnavi psihici
- localizarea cea mai frecventă este la nivelul
strâmtorilor fiziologice: gura esofagului, strâmtoarea
bronhoaortică, supracardial
Diagnostic:
- anamneza care precizează momentul înghiţirii
corpului străin
- simptomatologia clinică evidenţiază sindromul
esofagian: disfagie, durere retrosternală, cervicală sau
interscapulovertebrală, regurgitări, sialoree, stop
alimentar şi lichidian
- radiografia simplă sau cu substanţă de contrast
- esofagoscopia
4. CORPII STRAINI ESOFAGIENI
Diagnostic diferenţial:
-tumorile esofagiene
-ingestie de substanţe toxice (baze sau acizi)
Tratament:
Definiţie:
-ingestia voluntară sau accidentală a unor substanţe
caustice - baze (sodă caustică, amoniac), acizi
(clorhidric, sulfuric, acetic) sau a altor substanţe care
prin acţiunea lor pot determina leziuni la nivelul
peretelui esofagian (detergent, lichide fierbinţi etc).
Prograde
dilatation
ESOFAGITA COROZIVA ACUTĂ
Simptomatologia:
- stare de şoc ce se poate agrava în câteva zile şi
poate duce la decesul bolnavului
- disfagie, sialoree, regurgitări, dureri
retrosternale, epigastrice; când există leziuni de
periesofagită sau perforaţie esofagiană bolnavul
prezintă dureri interscapulare
- stare generală alterată
- temperatura 38-39C
- vărsături sanguinolente iar ulterior când se
formează şi falsele membrane prezintă şi halena
fetidă
ESOFAGITA COROZIVӐ ACUTĂ
Diagnostic diferenţial:
- esofagite banale în faza acută, diverticol
esofagian, hernia diafragmatică, tumorile benigne
şi maligne ale esofagului, compresiunea esofagiană
în faza cronică.
ESOFAGITA COROZIVA
Complicaţii:
- perforaţia esofagiană
- mediastinită
- edemul laringian
- bronhopneumonia
Tratamentul
medicamentos:
- Corticoterapie (împiedică
formarea fibrelor de
colagen), vitaminoterapie,
antispastice, sedative,
tranchilizante.
- Alimentaţia bolnavului se
reia pe gură.
ESOFAGITA COROZIVӐ
În faza cronică
- se continuă tratamentul cu dilataţii esofagiene
- esofagoplastie
STRICTURI SI BRIDE
ESOFAGITA DE REFLUX
ESOFAG BARRET CANCER ESOFAGIAN