CURS 3 MEDICINA INTERNA SEM 2

HERNIA GASTRICA TRANSHIATALA

- reprezintă trecerea unei parti a stomacului din abdomen în torace prin orificiul
diafragmatic.
(hernia in general reprezinta o proeminenta – a unui organ sau a unei parti dintr-un organ printr-un
defect al peretelui cavitatii in interiorul caruia se afla intr-o pozitia anormala)
Exista mai multe tipuri de hernie hiatala:
a. prin alunecare - protruzia(proeminenta anterioara pronumtata a jonctiunii esogastrice
deasupra diafragmului- alunecarea unei parti din stomac in cavitatea toracica 3-6 cm

b. prin rostogolire, reprezintă deplasarea marii tuberozități gastrice prin orificiul diafragmatic
în torace (o porțiune a stomacului ajunge în cavitatea toracică dar fară alunecarea sfincterului
esofagian inferior în sus)

c.mixta (o asociere a celor doua) uneori existând cazuri de compresie a plămânilor și esofagului
prin pozitionarea întregului stomac în cavitatea toracică, in jurul esofagului, dar acestea sunt
cazuri extrem de rare.
Cea mai frecventa este hernia hiatala prin alunecare.

Etiopatogenie

În producerea herniilor hiatale intervin următorii factori:

a. lărgirea hiatusului (orificiul) diafragmatic (defecte congenitale, traumatisme diafragmatice)
b. slăbirea structurilor de fixare a segmentului eso-cardio-tuberozitar (senescenta-
imbătrânire a țesuturilor , obezitate, boli de colagen)
c. creșterea presiunii abdominale (tumori, sarcina, ascita, constipatie, tuse, astm bronsic)
Tablou clinic
Pot fi hernii:
A- asimptomatice
B- simptomatice
- simptomatologia de debut poate fi insidioasă de tip dispeptic (tulburări în procesul de
digestie) sau se poate manifestă prin apariția bruscă a disfagiei(dificultate în înghițire) în
cursul primei inghitituri de lichide sau solide, dispărând spontan sau dupa eructații (eliminare
cu zgomot a aerului din stomac - ragaiala) ; regurgitații alimentare (revenirea în cavitatea
bucala a alimentelor din stomac sau esofag, care are loc fără efort de vomă)
a- simptomalogie cardiaca: extrasistole (contracție prematură a inimii care alterează ritmul
normal cardiac) sau dureri precordiale ce apar în decubit dorsal sau după mese copioase
b- simptome pulmonare: tuse, bronhopneumopatie (afecțiuni ale bronhiilor și plămânilor) de
tip obstructiv, pneumonii recurente (recidivante sau care rivin) ce se produc datorita trecerii
continuțului gastric în arborelui bronșic.
Cele mai frecvente simptome sunt:
a. pirozis (senzația de arsura stomacala )
b. durere epigastrica
c. disfagie (dificultați de inghițire si durere )
d. eructație (eliminare cu zgomot a aerului din stomac - ragâială)

Complicații
a- hemoragii: a- oculte ( hemoragiilor digestive -cancer colorectal, polipi de natură benignă,
ulcer gastric sau duodenal). ; b- manifeste -hematemeza- vărsătura survine la scurt timp după
debutul sângerării, hematemeza pare roșie, iar ulterior aspectul va fii roșu închis, maronie sau
neagră; cheagurile de sânge precipitate și sângele degradat de acid din vărsătură vor produce un
aspect caracteristic în "zaț de cafea" când sunt eliminate prin vărsătură. , melena- reprezinta o
hemoragie digestivă obicei provine din esofag, stomac sau duoden, mai rar de la nivelul
intestinului subțire sau colon; se manifestă prin scaune negre, unsuroase, cu un miros
caracteristic, dezgustător.
b- esofagită peptica( inflamatie a mucoasei esofagiene ) este consecinta agresarii mucoasei
esofagiene de catre continutul acid al stomacului : pirozis (senzatie de arsura stomacala) care
urca pe esofag catre faringe, disfagie (deglutitie dificila si dureroasa).
c- gastrită erozivă la nivelul herniei
d- cancer la nivelul herniei
e- obstrucții esofagiene
Explorări paraclinice
1- examenul radiologic- examenul baritat al esofagului evidentiaza hernia
2- examenul endoscopic - urmarește: confirmarea herniei; evidentierea complicatiilor ;
recoltarea biopsiei esofagiana
Tratament
A.Tratament igieno-dietetic
a- scăderea în greutate la persoanele obeze
b- mese mici și fracționate
c- ridicarea capului patului cu 30 cm pentru a impiedica ascensionarea stomacului în torace
B. Tratament medicamentos
a- tratarea anemiei (ANEMIA- reprezinta un sindrom caracterizat de scaderea cantitatii de
hemoglobina totala sub o anumita valoare (nivelul hemoglobinei este sub 12 g/dl la femei si
sub 13 g/dl la barbati) necesara pentru a transporta oxigenul necesar diverselor procese
metabolice si functionarii in parametri a diferitelor organe si sisteme.
b- tratarea simptomatologiei de reflux – administram :inhibitorul de pompă de protoni:
esomeprazol , rebeprazol , omeprazol, lansoprazol, esomeprazolul, citoprotectori (Sucralfat
1gx4/zi)
C.Tratamentul chirurgical
- procedee minim invazive efectuate cu ajutorul laparoscopului
- scopul interventiei chirurgicale este de a corecta refluxul gastro-esofagian prin readucerea
întregului stomac și a porțiunii terminale a esofagului în cavitatea abdominală, sutura defectului
diafragmatic până la un calibru adecvat (recalibrarea hiatusului) și crearea din fornixul gastric a
unei valve care înconjoară partea inferioară a esofagului și a porțiunii proximale a stomacului
(această valvă permite trecerea alimentelor și a lichidelor în stomac, dar nu și a conținutului
gastric să revină în esofag).

GASTRITELE ACUTE SI CRONICE

Definitie:
- sunt afectiuni caracterizate prin leziuni inflamatorii acute sau cronice ale mucoasei
gastrice care in functie de agresiunea agentului patogen afecteaza paturile din structura
peretelui gastric. (1.tunica mucoasa formata din 3 componenete- epiteliala, conjunctiva ,o
lamela musculara, glandel gastrice-1. fundice localizate la nivel- corp si fundul stomacului- 2
tipuri de celule- 1.secreta pepsinogenul 2. secreta acidul clorhidric; 2. cardiale-localizate in
regiunea cardia sunt mai putin numeroase; 3.pilorice rol in secretie de mucoasa
2.tunica submucoasa- contine tesut conjunctiv lax,reteau vasculo-nervoasa a stomacului, plexul
nervos submucos vegetativ Meissner, terminatii nervoase, 3.tunica musculara- cuprinde
fascicule musculare netede dispuse in 3 straturi- longitudinal(ext), mijlociu circular, profund;
4.tunica seroasa- reprezentata de peritoneul visceral care acopera stomacul pe ambele fete.
Etiologie
a - bacterii: streptococ, helicobacter pylori, stafilococ
b- virusuri: herpes, citomegalovirus
c- fungi: candida alpicans
d- paraziti: toxoplasma
e- medicamente: antiinflamotorii nesteroidiene si steroidiene
f- alcool, stress
 Tablou clinic:
a- durere epigastrica
b- greturi,
c- varsaturi
d- hemoragie digestiva superioara
Tratament:
a- inhibitori de pompa de protoni (Omeprazol 40 mg/zi,pantoprazol)
b- blocanti histaminergici (Ranitidina 150mgx2/zi,Quamatel fl 20mg)
c- citoprotectori (Sucralfat 1gx4/zi)
In cazul infectiei cu helicobacter se aplica urmatoarea schema timp de 7 zile:
Omeprazol 40mg/zi + Omeprazol 40 mg/zi+
Amoxicilina 2g/zi + Sau Amoxicilina 2g/zi +
Metronidazol 1g/zi Claritromicina 500 mg/zi

ULCERUL GASTRIC SI DUODENAL

Ulcerul gastric (UG) si duodenal (UD) se definesc prin 3 elemente de ordin :

1 anatomopatologic, 2.etiopatogenic si 3.clinico-evolutiv.
1.Anatomopatologic, UG si UD reprezinta pierderi de substanta circumscrise care intereseaza
mucoasa si submucoasa.
2.Etiopatogenia UG si UD este multifactoriala si cuprinde factori de mediu care favorizeaza
agresarea mucoasei gastroduodenale sau diminueaza capacitatea de aparare a acestora.
3. Aspectul clinic se caracterizeaza prin evolutia de lunga durata, in care perioadele de
activitate simptomatice sau asimptomatice alterneaza cu perioada de remisie.

Factori de risc pentru ulcer

1.Factori de mediu
1. Fumatul
2. Stresul
3. Infectia cu Helicobacter pylori
4. Factori medicamentosi
a.Antiinflamatorii nesteroidiene
- Aspirinice -aspirina
- Non-aspirinice: Indometacin, Ibuprofen, Diclofenac, Naproxen, etc.
b.Corticosteroizii. - medicamente ce reduc inflamatia, edemul, eritemul si urticaria-
cortizon,prednison,prednisolon,metilprednisolon,dexametazona,betametazona, hidrocortizon
Efectele secundare corticosteroizi orali pot include:
a.acnee;
b.vedere incetosata;
c. retentie de apa;
d. cresterea apetitului si cresterea in greutate;
e. iritatii ale stomacului;
f. probleme de somn;
g. slabiciune musculara;
h. intarzierea vindecarii ranilor

2. Factori genetici
Exista argumente suficiente pentru sustinerea existentei interventiei unor factori genetici
in ulcerogeneza:
a- agregarea familiala-prezenta in cadrul aceleiasi familii a mai multor persoane cu un acelasi
caracter patologic, in aceiasi generatie sau in generatii succesive.
b- prezenta ulcerului la gemenii ; monozigoti( provin din acelasi ou rezultat din fecundarea
unui ovul de un singur spermatozoid, care se imparte in doi sau mai multi embrioni in timpul
primei faze de dezvoltare) ; heterozigoti (apar atunci cand doua sau mai multe ovule sunt
fecundate de spermatozoizi diferiti), predominanta grupului sanguin O ca marker genetic.
Particularitatile ulcerului cu caracter genetic sunt:
a. aparitia la vârsta tânără,
b. timpul mare necesar pentru vindecare,
c. rata mare de recidive
d. complicatii majore (hemoragii si perforatii).

3. Afectiuni cu risc crescut de ulcer

I.Afectiuni digestive
1.Anomalii duodenale - atrezie (lipsa sau dezvoltarea insuficienta a lumenului sau a orificiului
de evacuare a unui organ cavitar (stomac, intestin,) stenoze( ingustare a unui canal sau a unui
orificiu din organism în urma unei cicatrizări, a unei inflamații, a unei tumori, diafragme ;
diverticuli ( formatiune de mici dimensiuni, avand forma unui sac si poate aparea in diferite
organe) , chisturi (tumori benigne de forma unei pungi închise, de obicei cu un conținut lichid
sau semilichid)
2. Boala Crohn
3. Sindromul de intestin scurt -principalele cauze ce pot determina sindromul de intestin
scurt sunt: rezectiile pentru abdomen acut chirurgical; cancer de intestin subtire sau alte
neoplasme cu invazie la acest nivel; interventii chirurgicale de by-pass in cazul obezitatii morbide
si malformatii ale intestinului (cauze frecvente la copil). simptome specifice- diaree, steatoree
(eliminare de grăsimi în cantități mari prin fecale, astenie(stare de ososeala intense insotita de
slabiciune musculara ) fizica si psihica, anemie.
4. Pancreatita cronica -reprezinta inflamatia persistenta a pancreasului, care duce la
afectare permanenta, structurala cu fribroza si stenoze canaliculare, urmate de scaderea
functiei endocrine si exocrine Cauze principale- consum de alcool, stenoza,litiaza, cancerul
canalului pancreatic
5.Tumori pancreatice secretante (sindrom Zollinger-Ellisson) - este cauzat de o tumora care
secreta gastrina, localizata in pancreas sau in peretele duodenal; se caracterizaza prin
hipersecretie gastrica acida si ulceratii peptice.
6.Ciroza hepatica- apare atunci cand tesutul hepatic normal si sanatos este inlocuit cu tesut
cicatricial nefunctional; reprezinta ultimul stadiu al fibrozarii ficatului, este data de hepatita
cronica sau alcoolismul cronic.
II. Afectiuni extradigestive
1. Afectiuni pulmonare
a- deficit de α antitripsina( este o afectiune genetică cu expresie clinică variabilă, cauzată de
un deficit plasmatic parţial sau total de 1-antitripsină- este o glicoproteină (enzimă) codificată de
o genă localizată pe cromozomul 14 secretată de hepatocite ,determina afectiuni pulmonare-
enfizemul pulmonar şi hepatice- ciroza hepatica)
b- fibroza chistica (este o afectiune ereditara care se caracterizeaza prin : tulburari
digestive (scaune steatoreice – grasimi care nu au fost digerate in scaune; crestere lenta in
greutate si inaltime, constipatie) , tulburari respiratorii- infectii respiratorii datorita
acumularii mucusului (lipicios, de consistenta crescuta) in tractul respirator- tuse persistenta cu
prezenta sputei, congestie nazala, Wheezing si cresterea concentratiei de sare din
transpiratie)
c- bronhopneumopatie cronica obstructiva (BPOC) - reprezinta o afectiune respiratorie care
determina ingustarea progresiva si ireversibila a bronhiilor (căilor respiratorii inferioare) cu
aparitia scaderii capacitatii respiratorii pulmonare; determina pierderea alveolelor functionale si
scaderea elasticitatii pulmonare (fibroza pulmonara).
2. Afectiuni cardiace
- insuficienta cardiaca cronica congestiva reprezinta o afectiune manifestata prin incapacitatea
inimii de a pompa suficient sange catre organele si tesuturile din corp ; Insuficienta cardiaca
poate fi clasificata in : IC stanga (determina acumulare de fluid la nivel pulmonar cu aparitia
dispneei), IC dreapta (determina acumulare de lichid in abdomen si edeme periferice la nivelul
membrelor inferioare), IC sistolica (ventriculul stang nu se contracta corespunzator) si IC cu
fractie de ejectie pastrata (ventriculul stang nu se relaxeaza corespunzator in diastola). alte
cauze- HTA, diabetul zaharat.
3. Afectiuni renale
a- litiaza renala
b- insuficienta renala cronica
c- transplant renal
d- dializa cronica
4. Afectiuni hematologice
a- policitemia vera - este o afectiune care determina crestere a numarului de hematii si
trombocite din organism; numarul exagerat de celule suplimentare va face ca sangele sa aiba o
densitate mai mare si sa se ingroase, pacientul este predispus sa formeze cheaguri de
sange (trombi).
b- leucemia granulocitara cronica – se caracterizata prin proliferarea excesiva a granulocitelor;
debuteaza insidios, cu senzatia de greutate în hipocondrul stâng (datorita splenomegaliei),
pierdere ponderala, transpiratii, febra (cresterea metabolismului); hemoragii retiniene,
surditate, leziuni nervoase, hemiplegii; tratament- chimioterapie, radioterapie spenica
5. Afectiuni endocrine
a- hiperparatiroidismul - glandele paratiroide produc prea mult hormon paratiroidian; rolul
hormonul paratiroidian ajuta la reglarea nivelurilor de calciu, vitamina D si fosfor din oase si
sange; complicati- afectiuni cardiovasculare, insuficienta renala, osteoporoza, si formatiuni
tumorale.
b- hipercorticosuprarenalismul

Factorii de agresiune
In prezent, factorii de agresiune sunt bine individualizati:
a. factorul clorhidropeptic,
b. Helcobacter pylori
c. acizii biliari.
Factorul clorhidropeptic:
-hipersecretia de acid clorhidric si pepsina reprezinta factorul de agresiune principal si in
prezent nici o schema terapeutica nu trebuie sa neglijeze combaterea acestui factor.
Mecanismele secretiei crescute de acid clorhidric sunt multiple:
a. populatie crescuta de celule parietale si sensibilitate mare a acestora la gastrina;
b. stimulare crescuta si continua a celuleor parietale prin hipertonie vagala si
hipergastrinemie (hiperaciditate nocturna);
c. lipsa inhibitiei secretiei acide prin dereglarea mecanismelor de reglare (hipergastrinemie
postprandiala)
Helicobacter pylori.
Infectia cu Helicobacter pylori creste suplimentar secretia de acid clorhidric prin stimularea
celulelor gastrice de acid si cele producatoare de gastrina in exces si prin inhibitia celulelor D
care secreta somatostatina, cu actiune inhibitorie.
Acizii biliari
- intervin in ulcerogeneza gastrica atunci cand apare o non-coordonare antroduodenala
realizandu-se un reflux duodeno-gastric.
- au un puternic efect detergent distrugand patura de mucus.

Factorii de aparare
In UG si UD factorii de aparare pot fi ineficienti prin tulburari calitative sau cantitative
sau pot fi normali dar depasiti de intensitatea factorilor de agresiune.
1.Factorii de aparare preepiteliali
-sunt reprezentati de patura de mucus si stratul de ioni bicarbonici care se situeaza la
interfata dintre membrana apicala si partea inferioara a stratului de mucus. Patura
mucobicarbonica se opune retrodifuziunii ionilor de hidrogen.
2. Factorii de aparare epiteliali
- sunt reprezentati de integritatea membranelor fosfolipidice apicale si de jonctiunile
intercelulare.
3. Factorii de aparare postepiteliali
- constituie o a 3 bariera care este de natura vasculara.
Circulatia vasculara patenta din submucoasa intervine ca factor de aparare prin:
1) asigurarea aportului nutritiv;
2) asigurarea aportului de ioni bicarbonici pentru prima linie de aparare;
3) indepartarea ionilor de hidrogen care au reusit sa ajunga in corionul mucoasei.

Tabloul clinic
Durerea
- este de regula descrisa de pacineti ca o durere extrem de vie, localizata in epigastrul mijlociu
sau paraombilical, cu iradieri dorsale. Unii pacienti nu relateaza existenta durerii ci a unor
senzatii de arsura epigastrica, “rosatura”, “sfredelire”.

Caracterele durerii ulceroase sunt:

a. ritmicitatea,
b. episodicitatea
c. periodicitatea.
a. Ritmicitatea
- reprezinta modul de aparitie a durerii in functie de ingestia de alimente.
In UD ritmicitatea sa manifesta astfel:
- durere de foame->ingestie de alimente->calmarea dureii peste 2-3 ore->reaparitia durerii-
>ingestia de alimente; durerea care apare in a 2 jumatate a noptii si trezeste pacientii din somn
este intalnita cam la 30% din pacientii cu UD.
In UG secventa cronologica este oarecum diferita:
- durere de foame->ingestie de alimente->calmarea durerii 0,5-1,5 ore->reaparitia durerii-
>disparitia spontana a dureii.
b. Episodicitatea
-consta in aparitia durerii in episoade de mai multe zile consecutiv.
Fara tratament episoadele dureroase dureaza 2 saptamani la circa 30-40% dintre pacienti
si 6 saptamani la 60% dintre pacienti. Exista un numar mic de pacienti (5-6%) la care durerea
apare dicontinuu in timpul episodului de activitate.

c. Periodicitatea
-se defineste prin reaparitia simptomelor dureroase dupa o perioada de acalmie(incetare
temorala a dureri) care variaza de la 2-3 saptamani la 6-12 luni.
Reaparitia durerii coincide de regula, dar nu intotdeauna cu aparitia nisei.
Aproximativ 55-90% din ulcere au o recidiva in decurs de un an.
Periodicitatea clasica descrisa cu episoade dureroase primavara si toamna se intalneste numai la
36 % din cazuri.

Modificarea caracterelor durerii are o semnificatie clinica foarte importanta, in special in

2 situatii :
1. modificarea iradierii are semnificatia penetrarii in structurile vecine: spre hipocondrul
drept atunci cand penetreaza in patul colecistic sau spre hipocondrul stang si dorsal cand
penetreaza in pancreas.
2. pierderea ritmicitatii cu aparitia unei dureri continue de intensitate extrema, se
realizeaza atunci cand penetrarea este transmurala si ajunge la seroase.
Varsaturile
- apar in perioada de activitate, atat in UG cat si in UD.
- sunt postprandiale si calmeaza durerea.
- varsaturile nocturne insotesc durerea, sunt acide si de asemenea calmeaza durerea; de
aceea pacientii ulcerosi mananca dupa varsatura si dupa disparitia durerii.

Simptome care au valoare in diagnosticul clinic de ulcer

1. Durerea epigastrica ameliorata de ingestia de alimente si de antiacide.
2. Durerea epigastrica nocturna, care trezeste pacientul din somn si este ameliorata de
ingestia de alimente si de antiacide.
3. Varsaturile alimentare si /sau acide care calmeaza durerea si care nu creeaza frica de
ingestie de alimente sau inapetenta.
Explorari paraclinice

Diagnosticul nisei ( ulcerație adâncă care poate duce pina la perforare a unui organ)se face prin
examinarea:
a. endoscopica a stomacului si a duodenului
b. radiologica cu substanta de contrast a stomacului si duodenului.
c. Investigatia endoscopica are o acuratete diagnostica mult mai ridicata in comparatie cu
examinarea radiologica si din aceasta cauza, ideal este ca diagnosticul de ulcer la pacientii
care prezinta suferinte clinice ce sugereaza existenta acestei afectiuni sa se faca numai pe baza
examenului endoscopic, care permite in acelasi timp si diagnosticul sigur al infectiei cu
Helicobacter piloric

Examenul endoscopic ofera posibilitatea unui diagnostic de mare acuratete, dar in acelasi
timp si date prognostice:
a. timpul de vindecare,
b. posibilele complicatii si in special sangerarea oculta si rasfrangerea in cazul hemoragiilor
digestive.

Examenul radiologic
Valoarea examenului radiologic in diagnosticul UG si UD are o acuratete mai redusa decat
examenul endoscopic dar ramane o metoda de diagnostic atunci cand investigatia
endoscopica nu este disponibila sau valabila.
Diagnosticul radiologic al nisei gastrice se face pe baza unor criterii bine cunoscute.
Semnele radiologice care sugereaza malignitatea sunt urmatoarele:
1) pliurile radiaza catre marginilei nisei si se opresc la nisa;
2) nisa are conturul extern in afara peretelui gastric;
3) o banda translucenta inconjura craterul (edem);
4) semnul Hampton:linie radiolucenta la gura ulcerului;
5) rigiditatea mucoasei inconjuratoare;
6) evantuala incisura contractila pe peretele opus nisei.

Clasificarea clinico-terapeutica a ulcerelor

1. Ulcere Helicobacter pylori pozitive

a) Ulcer gastric
- localizare: prepiloric, unghi gastric, curbura mica superioara, curbura mare
- numar: unic/dublu/multiplu
b) Ulcer duodenal
- localizare: fata anterioara, fata posterioara, mica curbura, mare curbura
- numar: unic/dublu/multiplu
2. Ulcere Helicobacter pylori negative
a)Ulcere prin consum de antiinflamatorii nesteroidiene
- ulcer gastric (localizare-prepiloric, unghi gastric, curbura mica superioara, curbura mare)
- ulcer duodenal (localizare- fata anterioara, fata posterioara, mica curbura, mare curbura )
b) Ulcere hipersecretorii pure
- ulcer gastric (localizare-prepiloric, unghi gastric, curbura mica superioara, curbura mare)
- ulcer duodenal (localizare- fata anterioara, fata posterioara, mica curbura, mare curbura )
c) Ulcere endocrine
- ulcer gastric (localizare-prepiloric, unghi gastric, curbura mica superioara, curbura mare)
- ulcer duodenal (localizare- fata anterioara, fata posterioara, mica curbura, mare curbura )
d)Ulcere genetice
e)Ulcere asociate cu afectiuni digestive sau extradigestive
3.Ulcere mixte
a-Ulcere Helicobacter pylori pozitive+ Ulcere prin consum de antiinflamatorii nesteroidiene(
gastric si/sau duodenal)
b-Ulcere Helicobacter pylori pozitive+Ulcere hipersecretorii pure ( gastric si/sau duodenal)
c-Ulcere Helicobacter pylori pozitive+Ulcere endocrine ( gastric si/sau duodenal)
d-Ulcere Helicobacter pylori pozitive+Ulcere genetice( gastric si/sau duodenal)
e-Ulcere Helicobacter pylori pozitive+Ulcere asociate cu afectiuni digestive sau extradigestive(
gastric si/sau duodenal)

Diagnostic diferential
Diagnosticul diferential al ulcerului se face cu foarte multe afectiuni:
a.functionale
b.organice.
Afectiuni functionale:
Dispensia(indigestia) functionala (DF):
- durerea cu ritmicitate, indusa de ingestia de alimente si care poate apare uneori si nocturn.
- printre simptomele asociate se numara: balonari postprandiale (dupa masa de pranz),
barbotisme(zgomote intestinale), senzatie de satietate(satul) precoce;

Afectiuni organice
1.Cancerul gastric ramane diagnosticul diferential cel mai important.
- poate avea initial o simptomatologie dureroasa care poate fi calmata de ingestia de alimente
sau de administrarea de antiacide.
Aparitia semnelor caracteristice si a elementelor cum sunt: scaderea poderala, hemoragia
digestiva oculta/manifestata si durerea continua, este de obicei mai tardiva, cand ne aflam in fata
unui cancer avansat.
2.Boli pancreatice.
Diagnosticul diferential cu pancreatita cronica si cancerul de pancreas sunt mai dificile.
3.Litiaza biliara
-se manifesta sub forma de colici cu simptomatologie tipica, declansata de pranzuri bogate
in grasimi, si care atunci cand nu se complica, au o durata de cateva ore pana la maximum 24
ore.
4.Angina abdominala ridica probleme deosebite de diagnostic, in special la varstnici.
Durerea este postprandiala, localizata in epigastrul superior, dar depinde de cantitatea de
alimente ingerate; poate fi ameliorata sau amendata de administrearea de nitroglicerina
sublingual cu 30 de minute inainte de mese sau de administrarea de nifedipina cu 60 de minute
inainte de mese; acestea reprezinta teste diagnostice care justifica explorarea angiografica.
5. Boala CROHN localizata la duoden este foarte rara; se manifesta sub forma unor dureri
cvasi(aproape)-permanente exagerate de ingestia de alimente.
Examinarea endoscopica evidentiaza ulcere si aspectul de “pietre de pavaj”.

TRATAMENTUL MEDICAL AL ULCERULUI SI INDICATIILE TRATAMENTULUI

CHIRURGICAL

Medicatia antiulceroasa se imparte in 3 mari grupe:

1. medicamente care anuleaza sau diminua factorii agresivi: diminuarea secretiei
clorhidropeptice si eradicare infectiei cu helicobacter pilori;
2. medicamente care stimuleaza factorii de aparare si care realizeaza citoprotectia;
3. medicamente cu actiune dubla: diminuarea factorilor clorohidropeptici si accentuarea
factorilor de aparare.

A. Medicamentele care anuleaza sau diminua factorii agresivi

I. Medicamente care diminuaza secretia clorohidropeptica

In aceasta categorie sunt cuprinse medicamente care blocheaza receptorii stimulilor
hormonali si umorali aflati pe membrana laterobazala a celulelor parietale, care sunt
celulele secretorii de ioni de hidrogen (protoni), precum si cele care inhiba pompa de protoni.
II.Medicamente antisecretorii
Blocante ale receptorilor histaminici H2
a- cimetidina
b- ranitidina
c- famotidina
d- nizatidina
e- roxatidina
Blocante ale receptorilor muscarinici M3
Medicamentele care blocheaza receptorii muscarinici M3 sunt anticolinergicele clasice:
a- nonselective:de tipul atropinei si bromurii de butil-scopolamina(Scobutil)
b- selective: de tipul pirenzepinei.
Blocante ale receptorilor gastrici de tip colecistokininic B (CCKB)
- Preparatul care blocheaza acesti receptori este Proglumid-ul

Medicamente inhibatorii ale pompei de hidrogen (ATP-aza H+/K+)

Se cunosc mai multi inhibitori ai pompei de protoni(IPP):
a- omeprazol(OP)
b- pantoprazol(PP)
c- lansoprazol(LP)
d- rebeprazol(RP).
Medicamente de eradicare a infectiei cu Helicobacter pylori
1.Antibiotice
a. Amoxicilina
b. Claritromicina
c. Tetraciclina
2.Chimioterapice
a.Metronidazol
b. Tinidazol
c. Furazolidon
3. Preparate de bismut
- bismut subcitric
- bismut coloidal(De-Nol)
4. Inhibitori ai pompei de protoni
a. Omeprazol
b. Pantoprazol

Tratament chirurgical
Indicatiile tratamentului chirurgical
Nisele cu aspect endoscopic echivoc si care sunt candidate la tratamentul chirurgical sunt
urmatoarele:
a- nisele mai mari de 2 cm;
b- nisele cu mucoasa de vecinatate distorsionata si nodulara
c- nisele cu aspect de masa sau pseudotumoral.

ATENTIE !- Aproximativ 15% dintre aceste nise sunt maligne.

Indicatiile absolute ale tratamentului chirurgical in UD sunt limitate la complicatiile

majore:
a- perforatia,
b- hemoragia necontrolata medical,
c- stenoza pilorica.