Teleradiografia

Există mai multe tipuri de teleradiografii:

Teleradiografia de faţă ,care fur izează date asupra dez oltării verticale şi
transversale a masivului facial;
Teleradiografia axială, ,care ur ăreşte dezvoltarea ramurilor orizontale
mandibulare şi într-o i ă ăsură, a masivului facial;
Teleradiografia de profil ,care fur izează date legate de tul urările de dezvoltare
în sens vertical şi sagital a masivului facial, dând cele mai multe i for aţii despre natura,
dire ţia şi gradul de dezvoltare a structurilor osoase.
E ide ţierea diferitelor structuri maxilare şi mandibulare oferă date asupra gradului şi
sensului de dezvoltare a elementelor dentare, a proceselor alveolare şi a bazelor osoase.
Cele mai importante i for aţii sunt cele referitoare la poziţia, a gulaţia şi proporţiile
craniului facial în raport cu cel neural.
 Radiografia in norma frontala
• Ne furnizeaza informatii diagnostice
indispensabile in plan transversal si lateral.
Ea ne arata:
• configuratia anatomica a foselor nazale,
deviatia de sept, cu problemele respiratorii
date de obstructia nazala
• orientarea si evolutia dintilor inclusi, in
special a caninilor superiori
• anomalii dentare si dento-alveolare
transversale (ocluzii incrucisate precum si
anomaliile verticale)
• deviatii ale liniei mediane dentare, osoase
– sediul si cauza patogena
 Radiografia in norma axiala

• Reprezinta a treia proiectie a dosarului cefalometric

tridimensional, indispensabila in diagnosticarea
disimetriilor cranio-faciale.
Este indicata:
• vizualizarea arcadei dentare fara suprapozitie intre
hemiarcada dreapta si stanga
• torsiuni intermaxilare cu existenta laterognatiilor
• consideratii functionale si posturale, derivate din
observatii asupra boltii craniene
• evaluarea posturala si dimensionala a mandibulei cu
respect la baza craniului
• disimetrii si patologii de la baza craniului, endocraniului si
splahnocraniului
• evaluarea foramenului occipital si raporturile sale cu osul
odontoid
• conformatia condililor occipitali si a articulatiei atlanto-
occipitale.
 Clasificarea punctelor cefalometrice

• In functie de origine :
Anatomice – reprezinta structuri anatomice
Construite – pe baza unor repere
• In functie de structurile implicate :
Puncte osoase
Puncte cutanate
• In functie de localizare
Unilaterale
Bilaterale
 SELLA
• Centrul geometric al
conturului seii turcesti
( sella turcica)

• punct anatomic , osos ,

unilateral
 NASION
• Punctul cel mai anterior pe
sutura fronto-nazala in plan
mediosagital , corespunde
radacinii nasului;

• Punct anatomic , osos ,

unilateral
 Porion
• Punctul cel mai inalt (extern)
pe delimitarea osoasa a
conductului auditiv extern ;

• este o radiolucenta de 3- 4
mm , situata aproximativ la
inaltimea capului condilului

• Punct anatomic , osos ,

bilateral
 BASION
• Punctul cel mai decliv pe
marginea anterioara a
foramenului magnum , situate
la baza lui clivus occipitalis .

• Punct anatomic, osos ,

unilateral
 ORBITALE
• Punctul cel mai inferior pe
marginea inferioara a
orbitei osoase

• punct anatomic , osos ,

bilateral .
 SPINA NAZALA
ANTERIOARA

• punctul cel mai anterior al

acesteia

• punct anatomic, osos, unilateral

 SPINA NAZALA
POSTERIOARA

• punctul cel mai posterior

al palatului dur in plan
medio-sagital

• punct anatomic, osos,

unilateral
 PROSTION
• punctul cel mai inferior si
anterior al procesului alveolar
superior in plan medio-sagital.
• Corespunde cu marginea
alveolei incisivului central
superior la jonctiunea smalt-
cement ;
• Punct anatomic , osos ,
unilateral
PUNCTUL A
• Punctul cel mai posterior
pe curbura spinei nasale
anterioare sub SNA si in
fata radacinii incisivului
central superior.
• Punctul cel mai
posterior pe conturul
osos intre SNA-Pr
• Punct anatomic ,osos,
unilateral
INFRADENTALE
• Punctul cel anterior si
superior al procesului
alveolar inferior in plan
medio-sagital.
• Delimiteaza alveola
incisivului central inferior, la
jonctiunea smalt-cement.
• Punct anatomic ,osos,
unilateral
 PUNCTUL B
• punctul cel mai posterior pe
profilul procesului alveolar
mandibular , intre Id si Pog
• punct anatomic, osos , median
POGONION

• Punctul median cel mai anterior

pe eminenta mentoniera

• punct anatomic, osos, unilateral

 GNATION
• Punctul determinat de
bisectoarea unghiului de
intersectie a planului facial ( N-
Pog) cu planul mandibular (
Go- Me);
• Dupa Moyers : Punctul cel mai
anterior si inferior al
mentonului, de obicei este
intre Pog si Me ;
• punct construit , osos ,
unilateral
 MENTON

• Punctul cel mai inferior pe

simfiza mentoniera .

• Punct anatomic, osos,

unilateral .
 GONION

• Punctul cel mai

posterior, lateral si
inferior pe fata externa a
unghiului mandibulei
• Punct anatomic , osos,
bilateral
PTERIGOID
• Punctul de intersectie a fosei
pterigopalatine cu gaura
rotunda .
• Punctul cel mai posterior al
conturului fosei
pterigopalatine
• Punct anatomic , osos,
bilateral.
ARTICULARE
Punctul de intersectie dintre
marginea posterioara a ramurii
mandibulare si suprafata
inferioara a osului temporal
Punct anatomic osos bilateral
GLABELLA
GLABELLA ( G ) – cel
mai anterior punct al
fruntii in plan medio
sagital , la nivelul
marginii superioare a
orbitei
NASION
NASION (n) – cel mai
posterior punct al bazei
nasului
PRONAZALE
PRONAZALE ( Pn ) –
cel mai anterior
punct al nasului
SUBNAZALE
SUBNAZALE (Sn) –
corespunde jonctiunii
dintre filtrumului buzei
superioare si columela in
plan medio-sagital
LABIALE SUPERIOR
LABIALE SUPERIOR (Ls) –
punctul cel mai anterior
al merginii buzei
superioare
LABIALE INFERIOR
LABIALE INFERIOR (Li) –
punctul cel mai anterior
al marginii inferioare a
buzei inferioare
POGONION CUTANAT
POGONION cutanat ( Pog )
– cel mai anterior punct al
barbiei in plan medio-sagital
GNATION CUTANAT
GNATION cutanat ( Gns) –
punctul situate intre cel
mai anterior punct si cel
mai inferior punct al
barbiei in plan medio-
sagital
PLANUL CRANIAL
PLANUL FRANKFURT
PLANUL PALATAL
PLANUL OCLUZAL
• Planul ocluzal : linia care bisecteaza
ocluzia primilor molari si trece prin
punctual de injumatatire al overbiteului
sau a spatiului dintre incisivii centrali, in
caz de ocluzie frontal deschisa ;
• Dupa Ricketts : linia care trece prin cat
mai multe puncte de contact a
suprafetelor ocluzale ale dintilor
superiori si inferiori, ea reprezentand
injumatatirea lineara a curbei lui Spee.
PLANUL MANDIBULAR

Planul mandibular :
Me-Go – tangent cu
marginea inferioara a
ramului ascendent.
 Axa y
• S-Gn
฀Axa “Y” (axa de creştere)
- arată direcţia de creştere până la acel moment
- creşterea verticală – este considerată nefavorabilă la valori
ale unghiului format de axa “Y” cu orizontala de la Frankfurt de
peste 62°
- creşterea orizontală – când unghiul scade sub 57°
STEINER

Unghiul SNA - e aluează

poziţia antero – posterioară a
maxilarului faţă de baza craniului.
Valoarea or ală a acestui
unghi este de 82° +/- 2 grade.
> 84° => protruzie
axilară,
< 80° => retruzie axilară.
STEINER
Unghiul SNB este folosit pentru
evaluarea poziţiei antero –
posterioare a mandibulei; valoarea
or ală este de 78° +/- 2 grade.
> 80° => protruzie
a di ulară,
< 76° => retruzie a di ulară
STEINER
Difere ţa dintre unghiurile SNA şi SNB
este repreze tată de unghiul ANB, a
ărui valoare or ală este de 2 grade.
Acest unghi i di ă dis repa ţa dintre
maxilare.
Dimensiunea unghiului ANB este
i flue ţată de ur ătorii factori:
Î ălţi ea erti ală a feţei:
unghiul ANB va des reşte pe
ăsură ce va reşte dista ţa
erti ală dintre punctele
Nasion şi punctul A, respectiv
punctul B;
Poziţia în sens antero –
posterior a punctului Nasion.
 În continuare Steiner ur ăreşte:

Relaţia în grade şi mm dintre incisivii superiori şi planul N – A;

Relaţia în grade şi mm dintre incisivii inferiori şi planul N – B;
Relaţia dintre punctul Pogonion şi planul N – B.

Se masoara distanta in mm de la cel mai anterior punct de pe fata

vestibulara la planul N-A/N-B
Dista ţa în milimetri sta ileşte cât de proeminent este incisivul faţă de
suportul osos, în timp ce unghiul de înclinare i di ă da ă dintele este în
poziţie or ală.
Pentru o valoare a unghiului ANB de 2°, incisivii superiori trebuie să fie cu
planul N – A intr-un raport evaluat la 22° sau 4 mm; în mod similar, pentru
incisivii inferiori, valorile normale în raport cu planul N – B sunt de 25°sau 4
mm.
 Retruzie Normal Protruzie bimaxilară
bimaxilară SNA = 88°
SNA = 82°
SNA = 77° SNB = 80° SNB = 84°
SNB = 70° ANB = 2° ANB = 4°
ANB = 7°
 WITS
-descrie poziţia relativă a maxilarului faţă de mandibulă în
plan medio-sagital şi se obţine prin măsurarea distanţei
dintre punctele de intersecţie pe planul ocluzal rezultate în
urma trasării prin punctele “A” şi “B” a două verticale pe
planul ocluzal :
- când punctul ”B” este situat înaintea lui “A”
rezultă o valoare negativă
- când “A” este înaintea lui”B” rezulta o valoare
pozitivă

- valorile limită ale ocluziilor scheletale după Wits sunt:

• ocluzie scheletală Cl. I = -1 până la +2
• ocluzie scheletală Cl. II = +3 şi peste
• ocluzie scheletală Cl. III = -2 şi mai puţin
TWEED
• La aza etodei stă o struirea u ui
triunghi „triu ghiul lui T eed” format
din:
• Planul superior al lui Frankfurt delimitat
de Porion si Suborbitale
• Planul mandibular PM– prelungit
posterior
• Axul incisivilor inferiori, care trece prin
argi ea i izală şi pri apexul a estora,
fii d prelu git î sus şi î jos pâ ă la
i terse ţia u pla ul Fra kfurt, respe ti
planul Bazal Mandibular
FMA

Unghiul FMA - permite aprecierea

tipologiei scheletice în sens vertical
Valoarea or ală este de 25°
+/- 3 grade.
Când valoarea lui FMA este
upri să între limitele normale, tipul
vertical de reştere este
normodivergent, peste 28° este
hiperdivergent, iar sub 22° este
hipodivergent.
IMPA
Unghiul IMPA, permite aprecierea
situării părţii anterioare a arcadei
mandibulare în raport cu baza osoasă. În
mod normal, axul incisivului inferior
trebuie să fie perpendicular pe planul
mandibular, deci unghiul IMPA = 88° +/-
2 grade.
FMIA
Unghiul FMIA, permite
apre ierea situării i isivului
a di ular î s he a fa ială.
Valoarea medie este de 67° +/- 3
grade. Este format din prelungirea
axei incisivului inferior pe planul
Frankfurt.
Unghiurile interincisive :

Axa Ic sup. cu PF – v.n. = 104°

Axa Ic inf. cu PM – v.n. = 90°
Unghiul inter-incisiv: Nor al ˚±
˚.
Exprima angulatia reciproca dintre
incisivi, fara nici o referire la bazele
osoase.
Unghiul SeGn/PF
• format din linia Se Gn care
intersecteaza planul Frankfurt
• Indica sensul de dezvoltare a
mandibulei, pozitia mentonului
• SeG /PF or al: ˚ ± ˚
• SeG /PF < ˚ rotatia a terioara a
mandibulei
• SeG /PF > ˚ rotatie posterioara a
mandibulei
 Unghiul nazolabial
- între tangentele la buza superioară şi respectiv la baza
nasului spre vârf
- exprimă protruzia sau retruzia buzei superioare
- normal = 90 - 110˚
- unghiul creşte sau scade odată cu deplasarile incisivului
 Linia estetică “E” (tangenta la vârful nasului şi
bărbie)
- permite analizarea profilului
- analiza descrie concavitatea sau convexitatea labială în
raport cu aceasta linie
- normal la rasa albă = -2
- normal la rasa neagră = +3 la bărbaţi şi +4 la femei
 Analiza Jarabak- avantaje
• Fur izează i for ații despre
- reșterea fa ială
-rotația a di ulară î fu ție de e a i a de
tratament
• Ne i di ă dire ția și pote țialul de reștere a
mandibulei
• Oferă i for ații lare despre tipul de io e a i ă
ortodo ti ă
 U ghiul șeii tur ești (Ar-Se-N)-123 grade

• I di ă lo ația fosei
a di ulare și a o dilului
(ideal-postero-superior)
• Pe ăsura reșterii
ra iului, fosa o dilia ă
este deplasată spre
posterior- este î piedi ată
reșterea o dilului spre
anterior
• Valorile peste 133 grade- i di ă lasa a II-a
s heletală, se preferă extra ția elor
premolari primi superiori/ chirurgie de
ava sare a di ulară
• Valorile sub 120 grade- i di ă lasa a III-a