ANATOMIA CLINICA A

VISCEROCRANIULUI
FACTORI CARE GHIDEAZA DEZVOLTAREA VISCEROCRANIULUI

FORȚE
STATICE

POSTURĂ

FACTOR FACTORI
HORMONAL VASCULARI

CREȘTERE
CRANIO-
FACIALĂ
FORȚE
DINAMICE
MUȘCHI
FACTORI OROFACIALI
MASTICATORI
GENETICI LINGUALI

SISTEM
NERVOS
Creșterea și dezvoltarea cranio-maxilo-facială se integrează în cadrul
dezvoltării fizice generale a organismului.

Dezvoltarea facială se desfășoară în cele trei planuri spațiale cu o alternare de

ritmuri rapide și lente. În perioada prepuberală creșterea facială este maximă,
acum stabilindu-se tipul morfologic definitiv al feței.

Evidențierea corelațiilor dintre dezvoltarea fizică generală și cea cranio-maxilo-

facială este posibilă prin măsurători antropometrice caracteristice.
Calcularea indicelui facial se face după formula:
Indicele cefalic - tipuri cefalice:
– dolicocefal sub 75,9
, Eu  Eu 100
– mezocefal 7,60 – 80,9
– brahicefal 81,0 – 85,4 Gb  Op.
– hiperbrahicefal peste 85,5

Indicele facial – tipuri faciale:

– hiperuriprosop
– euriprosop
sub 78,9
79 – 83,9
N  Gn
– mezoprosop 84,0 – 87,9 Zy  Zy
- leptoprosop 88,0 – 92,9
- hiperleptoprosop peste 93,0
a b c
Tipuri faciale (euriprosop - a, mezoprosop – b, leptoprosop - c)
PUNCTE CRANIOMETRICE ALE VISCEROCRANIULUI

Mediane

gnathion Gn – punctul cel mai proeminent pe bordul inferior al mandibulei

menton , pogonion Pg – punctul cel mai anterior al simfizei mentoniere

alveolar inferior– infradental Idi – situat intre cei doi incisivi centrali inferiori

alveolar superior – infradental superior Ids – corespunde zonei cele mai

proeminesi iunferioare a septului interincisiv central

prosthion Pr – punctulcel mai anterior si superior interalveolar central

acanthion Ac- punctul cel mai anterior al spinei nazale anterioare

nasospinale Ns – situat la intersectia planului mediosagital cu marginea
inferioara a aperturii piriforme;
nasion N – situat la jumatatea suturii nazofrontale.
Laterale

gonion Go – la intersectia ramurilor orizontal si verticala ale mandibulei

condilar Cd – partea cea mai laterala a cond. md;

maxilo-frontal – lateral si posterior de nasion, la intersectia dintre creasta

lacrimala si sutura fronto-maxilara;

dacryon D – mai anterior, la intersection dintre sutura lacrimo-maxilara si osul

frontal;

lacrimal La – la jonctiunea dintre creasta lacrimala posterioara si suture fr-lacr;

orbital Or – punctul cel mai proeminent al rebordului orbitar inferior;

ectoconchion Ec – cea mai laterala parte a rebordului orbitar

alare Al – cea mai laterala parte a aperturii piriforme;

fronto-malar- temporal FMT – cel mai lateral punct al suturii fronto-zigomatice.

PUNCTE CRANIOMETRICE
craniometric landmarks: A auriculo-infraorbital plane; B alveocondylean
plane; 1 metopion; 2 ophryon; 3 glabella; 4 nasion; 5 dacryon; 6 orbital
point; 7 malar point; 8 acanthion; 9 prosthion or alveolar point; 10
symphysion; 11 pogonion; 12 gnathion; 13 coronion; 14 condylion; 15
gonion; 16 mastoidale; 17 auricular point; 18 entomion; at arrow, left;
asterion at junction of sutures, right; 19 external occipital protruberance or
inion; 20 lambda; 21 obelion; 22 bregma; 23 pterion; 24 crotaphion; 25 jugal
point
 REGIUNI ANATOMO-CLINICE
ALE VISCEROCRANIULUI
CLASIFICARE
REGIUNI SOMATICE REGIUNI VISCERALE
A. Regiunile superficiale :
 mediane • regiunea sublinguală
 laterale • regiunea amigdaliană
• regiunea linguală
1. Regiunile mediane : • regiunea palatină
• regiunea nazală • regiunea alveolo-dentară
• regiunea labială
• regiunea mentonieră
• regiunea foselor nazale

2. Regiunile laterale :
• regiunea palpebrală
• regiunea orbitară
• regiunea geniană
• regiunea maseterină
B. Regiunile profunde :
 fosa infratemporală (zigomatică)
 fosa pterigopalatină
(pterigomaxilară)
REGIUNI SOMATICE
A. Regiuni superficiale :
 mediane
 laterale
1. Regiuni mediane :
• regiunea nasala (R. Nasalis)
• regiunea labiala (R. oralis)
• regiunea mentoniera (R. mentalis)

2. Regiuni laterale :
• regiunea palpebrala (R. orbitalis)
• regiunea geniana
• regiunea bucala, orala (R. buccalis)
• regiunea infraorbitara (R. infraorbitalis)
- regiunea zigomatica (R. zigomatica)
• regiunea maseterina (R. parotideomaseterica)

B. Regiuni profunde :
 fosa infratemporala (fossa infratemporalis, fosa zigomatica)

 fose pterigopalatina (fossa pterygopalatina, fosa pterigomaxilara)

regiunea ATM
1. REGIUNEA NAZALA
LIMITE

- superior - marginea inferioară a spinei nazale a frontalului;

- inferior - un plan tangenţial la cartilagiul subcloazonului;
- lateral - marginile posterioare ale oaselor proprii ale nasului şi ale
cartilagiilor alare
PLANURILE REGIUNII

1. Planul tegumentar
2. Planul muscular:
- piramidal al nasului
- transversul nasului
- dilatator al narinelor
- ridicător comun al buzei superioare şi aripei nasului
3. Planul scheletic şi cartilaginos:
- oasele proprii ale nasului
- cartilagiile laterale ale piramidei nazale
Principalele pachete vasculo-nervoase care deservesc regiunea

Arterele:
- artera subcloazonului şi a lobulului nasului - din cercul coronar superior la
3-4 mm lateral de filtrul buzei superioare
- artera aripei nasului - în partea iniţială a şanţului nazogenian, din artera
facială
- artera angulară - ramul terminal al arterei faciale, se proiectează la nivelul
segmentului proximal al şanţului nazo-genian
- artera nazală din oftalmică - în unghiul intern al fantei palpebrale;
se anastomozează cu artera angulară, realizând o anastomoză între sistemul
carotidian extern şi sistemul carotidian intern.

Venele - sunt dirijate spre vena facială, care se află situată iniţial la 3-4 mm
lateral de artera angulară, ulterior aceasta se îndepărtează de arteră,
dispunându-se ca o coardă între extremităţile arcului descris de artera facială.

Limfaticele -grupul ganglionar genian şi spre ganglionii submandibulari

Nervii senzitivi :
• nervul nazal extern din oftalmic pentru vârful trunchiat al piramidei nazale
• nervul nazal intern pentru lobulul nasului

• nervul suborbitar din maxilar ( proiecţia la nivelul găurii suborbitare)

Nervul motor - ramul transvers din nervul facial.

 Explorare clinica
Inspecţia
- tipul de piramidă nazală: nasul drept (grecesc)
nas acvilin
(voltairian)
nasul cârn
- malformații:
arhinia – absenţa piramidei nazale
(absenţa mugurilor nazali)
rinoschizis – prin defecţiuni de alipire
a mugurilor nazali interni;
atrezia narinelor – prin persistenţa la
nivelul orificiului narinar a
unui dop epitelial;
atresia choanelor – prin persistenţa
membranei oro-nazale

- Deformări ale piramidei nazale

- cianoză perinazală
- foliculitele, furunculoza,
-Tumori benigne şi tumori maligne
 EXPLORARI PARACLINICE
 radiografia faţă şi profil
 Biopsia din formaţiunile tumorale

Intervenţii chirurgicale la
nivelul piramidei nazale
 Rinoplastia –totală sau parţială
 lobulului nasului, a marginii
anterioare a nasului şi a
orificiului narinar
REGIUNEA LABIALĂ

Delimitare:
 superior - o linie orizontală dusă prin marginea
inferioară a subcloazonului şi a aripelor
nasului;
 inferior - orizontala prin şanţul mento-labial;
 lateral - verticală la 10-12 mm lateral de
comisura buzelor.
Planuri

 piele
 pătura musculară - muşchi dilatatori şi
constrictori ai buzelor;
 stratul glandular, glande salivare
mici, labiale
 mucoasa labială
Pachete vasculo-nervoase
 arterele coronare din a. facială
 Venele - tributare venei faciale.
 Limfaticele superficiale de la buza superioară drenează limfa
spre ganglionii parotidieni, iar cele de la buza inferioară spre
ganglionii submentali.
 Reţeaua limfatică profundă, de la nivelul mucoasei labiale,
drenează limfa spre ganglionii submandibulari, submentali şi
parotidieni
 Nervii senzitivi – buza superioară: din suborbitar
- buza inferioară - dentar inferior
 Nervii motori - facial
Explorare clinică

 Inspecţia:
 Colorație
 aftele bucale, stomatite, herpes, afectiuni preneoplazice, tumori
 malformaţii

 Palparea
Examene paraclinice

 In leziunile tumorale - biopsia leziunii

 Radiografia simplă faţă şi profil este
utilă în aprecierea interesării sau nu a
osului alveolar.
 RMN –gradul de extindere a malformaţiei
sau de interesare a regiunilor învecinate
în afecţiunile neoplazice.
REGIUNEA MENTONIERĂ

Delimitare:

 superior - şanţul mento-labial;

 inferior – marginea bazilară a mandibulei;
 lateral – regiunea se întinde până la două linii verticale
situate la 12 mm distanţă de comisurile labiale.
Planuri

 Tegument
 ţesut celular subcutanat
 muşchiului platisma
 planul muscular
 planul osteo-periostic - partea anterioară a
corpului mandibulei, cu simfiza mentonieră.
 gaura mentonieră, prin care ies nervul şi artera
dentară inferioară şi intră venele dentare inferioare
Pachete vasculo-nervoase
 artera alveolară inferioară, ramură din maxilara
internă
 ramuri din artera coronară inferioară din facială
 venele alveolare inferioare (VJE), anastomoze cu
ramuri din venele coronare inferioare (VJI) şi cu
venele submentale (VJA)
 Limfatice – 3-4 ganglioni limfatici submentali
 Inervaţia senzitivă - nervul mentonier, din alveolarul
inferior, din mandibular.
 Inervaţia motorie - nervul facial, ramul marginal -
mandibular
Explorarea clinică
Inspecţia
 Furunculoza
 malformaţii congenitale ale mandibulei (agnatism, micrognatism,
macrognatism),
 Acromegalie
 tumori benigne sau maligne de vecinătate (labiale), care
invadează regiunea, deformând-o.

Palparea
 abces stafilococic
 formaţiunilor tumorale
 integritatea osteoperiostică (mobilitate anormală, crepitaţii osoase)
REGIUNEA PALPEBRALĂ

Morfologia regiunii
 Regiunea este formată din două
repliuri cutaneo-fibro-musculo-mucoase
numite pleoape.
Planuri
 Piele
 ţesut celular subcutanat
 planul muscular - muşchiul orbicular al pleoapelor
ridicătorul pleoapei superioare
 planul fibros, format dintr-o membrană fibro-
elastică ce are o porţiune periferică numită ligament
larg şi una spre marginile libere, numită ligament tars
(bandeletă tarsă).
 planul mucos - conjunctivă, care se răsfrânge şi
pe polul anterior al globului ocular, continuându-se cu
sclerotica şi realizând între ea şi pleoape fundurile de
sac conjunctivale.
• arterele palpebrale, care provin din oftalmică,
lacrimală, nazală, din artera facială şi din artera
transversă a feţei
• Venele drenează spre vena oftalmică
• Limfaticele din jumătatea internă merg la
ganglionii submaxilari, iar din jumătatea externă la
ganglionii parotidieni
• Nervii: oftalmic, pentru componenta senzitivă
• din facial pentru orbicularul pleoapelor.
• din oculomotor comun pentru ridicătorul pleoapei
Explorare clinică

Inspecţie
 edeme palpebrale (în afecţiuni renale),
 echimoze traumatice,
 inflamaţii ale marginilor libere - orgelet,
blefarite, blefaroconjunctivite
 tumori ale pleoapelor, benigne şi maligne
(cancerul palpebral)
REGIUNEA GENIANĂ

Limite
 superior - rebordul orbitar inferior;
 inferior - marginea bazilară a mandibulei;
 anterior – şanţul nazo-labial;
 posterior – marginea anterioară a
maseterului.
DELIMITARI

 REGIUNEA BUCALA
 Superior – linia care uneste aripa nasului cu
baza tragusului
 Inferior – marginea bazilara a mandibulei
 Lateral –marginea anterioara a maseterului
 Medial – santul nazolabial si vericala la 1 cm
de comisura labiala
 REGIUNEA INFRAORBITALA
 Superior – rebordul orbitar inferior
 Inferior - linia prelungita la nivelul
marginii superioare a arcadei zigomatice
 Lateral – linia prin varful procesului
zigomatic al maxilei
 Medial – linia care uneste santul nazo-
orbital si nazo-labial
 REGIUNEA ZIGOMATICA
 Superior – marginea superioara a arcadeo
zigomatice
 Orizontala care uneste aripa nasului cu
tragusul
 Anterior – procesul maxilar al osului
zigomatic
 Posterior – verticala pretragiana
Planurile
 tegumentul, cu foliculi piloşi în partea inferioară a regiunii, mai evident la bărbat,
cu glande sebacee şi sudoripare.
 Ţesutul celular subcutanat
 planul muscular superficial
 ridicătorul comun al aripei nasului şi buzei superioare ;
 micul şi marele zigomatic;
 muşchiul risorius al lui Santorini;
 triunghiularul buzelor;
 fascicule din pielosul gâtului.
 Planul muscular profund
 canin;
 buccinator – acoperit de aponevroza sa;
 fasciculele laterale ale pătratului bărbiei.
 Între cele două planuri musculare, în partea mijlocie a regiunii, se delimitează un spaţiu de
formă triunghiulară cu baza lateral către marginea anterioară a maseterului şi vârful spre
comisura labială, spaţiu ce conţine:
 bula grasoasă a lui Bichat - în partea posterioară,
 canalul lui Stenon, care înconjură bula grasoasă a lui Bichat,
 vasele faciale,
 limfatice
 filete nervoase
 planul profund, scheletic şi mucos
Explorarea clinică
Inspecţia
 forma regiunii, care este dată de prezenţa bulei grăsoase al lui
Bichat
 erupţii tegumentare, ca în bolile copilăriei (varicelă, rujeolă)
 foliculitele - acneea juvenilă
 secţiuni ale canalului Stenon - scurgeri de salivă pe tegument

Palparea
 în abcese ale părţilor moi - fluctuenţa colecţiei
 integritatea osului zigomatic
 formaţiuni tumorale - lipoame, hemangioame, nevi pigmentari,
melanoame
Examene paraclinice

 Radiografia simplă a structurilor osoase de la

nivelul regiunii, care ne oferă informaţii despre
integritatea acestora

 CT, RMN – evidenţiază starea părţilor moi sau

dure, extinderea formaţiunilor tumorale şi
eventualele metastaze la distanţă în cazul
afecţiunilor maligne.
REGIUNEA MASETERINĂ

 Limitele muşchiului maseter, anterior şi

posterior, inferior
 Superior - prelungirea posterioară a
arcadei zigomatice
Planuri

 Pielea
 Ţesutul celular subcutanat
 în partea superioară:
 prelungirea anterioară a glandei parotide
 partea iniţială a canalului Stenon
 ramul transverso-facial din nervul facial,
 temporo-facialul - care se îndreaptă spre partea
superioară
 cervico-facialul, care se îndreaptă inferior.
 planul musculo-aponevrotic -
aponevroza şi muşchiul maseter.
 planul vascular profund - artera
maseterină din maxilara internă şi nervul
maseterin, ram din temporo-maseterin,
ram din mandibular.
 planul osos - faţa externă a ramului
montant al mandibulei.
 Artera maseterină superioară – din maxilara internă
 Artera transversă a feţei - din temporala superficială
 Artera maseterină inferioară – din facială

 Venele:
 vena maxilară internă – venele maseterine profunde (superioare)
 vena temporală superficială – venele corespondente arterei transverse a feţei
 vena facială – venele maseterine inferioare
 În vecinătatea regiunii se află ganglionii limfatici parotidieni, care
colectează limfa

 Nervii
 nervul maseterin, ramură a nervului temporo-maseterin din nervul
mandibular
 inervaţie senzitivă asigurată de ramul superior al nervului cervical
transvers din plexul cervical.
Explorarea clinică
Inspecţia
 erupţii alergice
 boli eruptive, peteşii, vezicule, papule, excoriaţii
 leziuni traumatice
 Foliculite
 abcese de glandă parotidă care pot fuziona în regiune.

Palparea oferă informaţii despre formaţiuni tumorale,

integritate musculară
Explorare paraclinică

 electromiografia - starea funcţională a

muşchiului maseter
 biopsia evidenţiază tipul de tumoră,
benignă sau malignă
 examenul bacteriologic al secreţiilor, al
abceselor sau furunculelor - antibiograma
REGIUNEA
INFRATEMPORALĂ
Limite

 comunică superior cu regiunea temporală

 inferior - planul dus prin marginea inferioară
(bazilară) a mandibulei
 posterior comunică cu regiunea parotidiană
 anterior - tuberozitatea maxilarului superior,
 extern – ramura mandibulei
 intern - apofiza pterigoidă şi faţa laterală a
faringelui.
Morfologie

 formă de piramidă, cu 4 pereţi, o bază şi

un vârf
 Peretele extern
 faţa internă a ramurei montante a mandibulei,
faţa internă a apofizei coronoide, faţa internă a
osului malar
Peretele intern :

 tuberozitatea maxilarului superior;

 comunicarea printr-o fantă triunghiulară cu regiunea pterigo-
maxilară;
 faţa externă a aripei externe a apofizei pterigoide, acoperită de
muşchiul pterigoidian extern;
 fosa pterigoidiană, cu muşchiul pterigoidian intern;
 muşchiul peristafilin extern, care se află în apropierea trompei lui
Eustachio;
 muşchiul constrictor superior al faringelui şi aripioara faringiană
întinsă de la muşchiul stilofaringian până la faţa laterală a
rinofaringelui;
 muşchii stilofaringian şi stiloglos
 Peretele anterior :
 tuberozitatea maxilarului;
 fanta triunghiulară prin care comunică cu fosa pterigomaxilară
(pterigopalatină după Gray)
 aponevroza buccinato-faringiană - muşchiul buccinator (anterior)
şi constrictorul faringian superior

 Peretele posterior
 comunicarea cu loja şi glanda parotidă

 Baza regiunii
 între faţa internă a arcadei zigomatice şi creasta sfeno-temporală
 comunicarea cu fosa temporală

 Vârful regiunii
 inferior, la inserţia pterigoidianului intern pe mandibulă
Raporturi

 În partea posterioară
 spaţiul maxilo-vertebro-faringian,
retrostilian, unde se află artera carotidă
internă, vena jugulară internă, nervul vag
(X), nervii glosofaringian (IX), accesor (XI),
hipoglos (XII) şi simpaticul cervical cu
ganglionul simpatic cervical superior.
Conţinutul regiunii

 Formaţiuni musculo-aponevrotice:
 muşchii pterigoidieni (intern şi extern)
 aponevroza interpterigoidiană:
 Marginea posterioară - butoniera retro-condiliană a lui Juvara
(artera maxilară internă,nervul auriculo-temporal, vena
maxilară internă)

 Formaţiuni vasculo-nervoase:
 Artera maxilară internă
 Ganglionul otic Arnold
 Nervul mandibular
REGIUNEA PTERIGO-
PALATINĂ
Morfologia regiunii – piramidă patrulateră

 Peretele anterior - tuberozitatea maxilarului

 Peretele posterior - baza apofizelor
pterigoide, cu orificiul posterior al canalului
vidian.
 Peretele extern – fanta pterigo-maxilară,
prin care comunică cu regiunea zigomatică
 Peretele intern – lama verticală a palatinului, care la
marginea superioară formează canalul sfeno-palatin.

 Baza - latura externă a fantei sfeno-maxilare,

închisă de o membrană conjunctivă.
 Raporturile bazei sunt la acest nivel cu vârful orbitei.

Vârful regiunii - locul de întâlnire a apofizei pterigo-
palatine cu tuberozitatea maxilarului superior
(canalele palatine posterioare şi accesorii)
Conţinutul lojei
 Artera maxilară internă cu ramurile:
 pterigo-palatină,
 vidiană,
 palatina descendentă,
 suborbitara
 ramul terminal – artera sfenopalatină.
 Nervul maxilar superior, care ajunge în regiune prin gaura
mare rotundă şi care dă ramurile:
 meningian mijlociu,
 orbitar – temporo-malar şi lacrimal,
 alveolar (dentar) posterior,
 alveolar anterior,
 sfenopalatin
 ramul său terminal - nervul suborbitar.
 Ganglionul sfenopalatin Meckel
Explorarea clinică a
regiunilor profunde

 dificil
 palparea componentelor osoase care
delimitează regiunea (a ramurei
montante a mandibulei, a arcadei
zigomatice, a malarului)
Explorări paraclinice
 Radiografia simplă a structurilor osoase ne oferă
informaţii despre integritatea componentelor osoase.

 Ecografia Doppler - componentele vasculare,

conţinutul patologic existent în regiune (flegmon,
tumori), care modifică ecogenitatea

 Computertomografia

 R.M.N.

 Puncţia bioptică –în regiunea infratemporalăă