Regiunile capului 2021

REGIUNILE CAPULUI
(Regiones capitis)
FORMAŢIUNI ANATOMICE STUDIATE PENTRU INSPECŢIE ŞI PALPAŢIE

Buza superioară (Labium superius);

Filtrul (Philtrum);
Buza inferioară (Labium inferius);
Gaura mentonieră (Foramen mentale);
Bărbia (Mentum);
Vestibulul oral (Vestibulus oris);
Palatul dur (Palatum durum);
Papila incisivă (Papilla incisiva);
Rafeul palatin (Raphe palati);
Creste palatine (Rugae palatinae);
Caruncul sublingual (Caruncula sublingualis);
Canalul incisiv (Canalis incisivus);
Vârful nasului (Apex nasi);
Planul nazal (Planum nasale);
Aripa nasului (Alae nasi);
Incizura nazo-incisivă (Incisura naso incisiva);
Diverticulul nazal sau nara falsă (Diverticulul nasi);
Vestibulul nazal (Vestibulum nasi);
Orificiul nazolacrimal (Ostium nazolacrimalis);
Marginea supraorbitară (Margo supraorbitalis);
Marginea infraorbitară (Margo infraorbitalis);
Fanta palpebrală (Rima palpebralis);
Comisura laterală a pleoapelor (Comissura palpebrum lateralis);
Comisura medială a pleoapelor (Comissura palpebrum medialis);
Conjunctiva palpebrală (Tunica conjunctiva palpebrarum);
Caruncula lacrimală (Caruncula lacrimalis);
Punctele lacrimale (Puncta lacrimalis);
Pleoapa a III a sau plica semilunară (Palpebra tertius s. Plica semilunaris);
Conjunctiva bulbară (Conjunctiva bulbaris);
Peri tactili (Pili tactiles);
Gaura supraorbitară (Foramen supraorbitale);
Gaura infraorbitară (Foramen infraorbitale);
Creasta facială (Crista facialis);
Marginea interalveolară (Margo interalveolaris);
Incizura vaselor faciale (Incisura vasorum facialium);
Unghiul mandibulei (Angulus mandibulae);
Arcada zigomatică (Arcus zygomaticus);
Articulaţia temporo-mandibulară (Articulatio temporomandibularis);
Fosa supraorbitară (Fossa supraorbitalis);
Fosa temporală (Fossa temporalis).

1
 Regiunile capului 2021

DESCOPERIRI ANATOMICE

• A. facială (A. facialis), v. facială (V. facialis) şi canalul glandei parotide sunt
localizate la limita dintre corpul şi ramura mandibulei la nivelul incizurii vaselor
faciale;
• A.V transversă a feţei (A.V. transversa faciei) şi n. auriculotemporal (N.
auriculotemporalis) sunt dispuse sub creasta facială la suprafața m. maseter;
• R. maseterică (R. massetericus) a arterei carotide externe se palpează pe marginea
caudală a ramurei mandibulei;
• A. labială inferioară (A. labialis inferior) însoţeşte ventral m. coborâtor al buzei
inferioare, putând fi palpată transcutanat, imediat rostral de m. maseter;
• A. labială superioară (A. labialis superior) însoţeşte marginea dorsală a m.
buccinator;
• A.V.N. supraorbitară (A.V.N. supraorbitalis) se exteriorizează la nivelul găurii
supraorbitare care perforează procesul zigomatic al frontalului;
• A.V.N. infraorbitară (A.V.N. infraorbitalis) ies prin gaura infraorbitară de la
nivelul osului maxilar, acoperite de m. ridicător comun nazolabial;
• N. maseteric (N. massetericus) străbate m. maseter de la nivelul incizurii mandibulei
spre incizura vaselor faciale;
• Ramurile bucale (Rr. bucalis) ale n. facial trec peste m. maseter, ramura dorsală de
la colul mandibulei spre vârful crestei faciale, iar ramura ventrală de la colul
mandibulei spre incizura vaselor faciale;
• V. transversă a feţei (V. transvera faciei) face legătura între v. facială și v. temporală
superficială; prezintă pe traiect sinusul venos;
• V. profundă a feţei (V. profunda faciei) colectează sângele din reg. orbitară și
pterigopalatină. Este situată între m. maseter și osul maxilar. Nu are satelit arterial și
pe traiect prezintă o dilatație, sinusul venei profunde. Face legătura între v. facială și
maxilară;
• V. bucală (V. bucalis) trece printre m. maseter și buccinator și face legătura între
venele maxilară și bucală. Pe traiect prezintă un sinus venos;
• A.V. palatină mare (A.V. palatina major) şi n. palatin mare (N. palatinus major) ies
prin găurile palatine de pe palatul dur;
• Trunchiul incisiv (Truncus incisivus) rezultă din anastomoza arterelor palatine mari,
traversează canalul incisiv, trec prin mucoasa şanţului gingivo-labial superior, dorsal
de primii incisivi superiori;
• A.V.N. mentonieră (A.V.N. mentalis) ies prin gaura mentonieră în dreptul unghiurilor
orale;
• Canalul parotidian (Ductus parotideus) însoţeşte a. și v. facială (la toate speciile cu
excepția câinelui/ovinelor), pentru a se deschide la nivelul papilei parotidiene;
• Limfocentrul mandibular (Lc. mandibulare) se palpează transcutanat în spaţiul
intermandibular, în dreptul incizurii vaselor faciale, medial de ramura mandibulei la
cal;
• Glanda lacrimală (Glandula lacrimalis) este plasată în fosa lacrimală a procesului
zigomatic al frontalului, accesul se realizează prin pleoapa superioară, la nivelul
jumătăţii laterale a marginii dorsale a orbitei;
• Cartilajul scutiform (Cartilago scutiformis) se palpează în fosa temporală, caudo-
dorsal de orbită.

2
 Regiunile capului 2021

REGIUNILE CRANIULUI (REGIONES CRANII)

Regiunea frontală (Regio frontalis)

Regiunea frontală are ca bază osoasă oasele frontale, și include scvama frontalului
(Squama frontalis) şi baza procesului zigomatic (Processus zygomaticus).
Inventarul anatomic al regiunii:
• Pielea;
• Musculatura regională: m. frontal;
• Vascularizația: a. şi v. supraorbitară;
• Inervația: n. supraorbitar, n. infratroclear;
• Formaţiuni auxiliare: gaura supraorbitară.
M. frontal (M. frontalis) este bine dezvoltat la rumegătoare și suine unde acoperă gaura
supraorbitară. La cal m. frontal este absent.
Gaura supraorbitară (Foramen supraorbitalis) perforează baza procesului zigomatic al
frontalului, fiind traversată de a.v.n. supraorbitară (A.V.N. supraorbitalis) și se distribuie
pielii și musculaturii regionale. O parte din filetele nervoase supraorbitare participă la
formarea plexului auricular rostral.
N. infratroclear (N. infratrochlearis) traversează incizura trocleară și se distribuie pielii de la
nivelul unghiului medial al ochiului. Inervează caruncula, sacul și canalele lacrimale. În caz
de ecornare la capră se recomandă blocarea n. infratroclear.

Regiunea parietală şi regiunea temporală (Regio parientalis et temporalis)

Formează peretele medial al fosei temporale. Baza osoasă a regiunii este alcătuită din osul
parietal (Os parietale) şi scvama osului temporal (Pars squamosa osis temporalis).
Fosa temporală (Fossa temporalis) se delimitează între linia temporală (Linea temporalis),
marginea dorsală a arcadei zigomatice (Arcus zygomaticus) şi baza urechii.
Inventarul anatomic al regiunii:
• Pielea;
• Musculatura regională: m. frontoscutelar, m. zigomaticoscutelar, m.
zigomaticoauricular, m. scutuloauricular, m. interscutelar şi m. temporal;
• Vascularizația: a.v. temporală superficială, aa. temporale profunde rostrală şi
caudală, vv. temporale profunde rostrală şi caudală;
• Inervația: n. temporal, ramuri din plexul auricular rostral;
• Formaţiuni auxiliare: cartilajul scutiform.
Subcutanat, cartilajul scutiform (Cartilago scutiformis) este situat rostral de baza
cartilajului auricular și reprezintă locul de inserţie pentru muşchi frontoscutelar,
zigomaticoscutelar, scutuloauricular, interscutelar.
M. temporal (M. temporalis) este un mușchi bine dezvoltat la vacă și câine, localizat în fosa
temporală, inervat de n. temporal (N. temporalis). Este vascularizat în profunzime de a.
temporală profundă rostrală, a. temporală profundă caudală însoţite de venele satelite.
A. temporală superficială (A. temporalis superficialis) traversează ţesutul conjunctiv
subcutanat și ajunge la m. temporal, rostral de baza urechii.

3
 Regiunile capului 2021

Regiunea occipitală (Regio occipitalis)

Regiunea occipitală are ca bază anatomică protuberanţa occipitală externă (Protuberantia

occipitalis externa).
Inventarul anatomic al regiunii:
• Pielea;
• Musculatura regională: mm. cervicoauriculari, m. semispinal al capului, m.
splenius, m. marele lung al capului, m. cleidocefalic;
• Vascularizația: a.v. occipitală, a.v. meningiană caudală;
• Inervația: ramuri din primii nervi spinali cervicali, plexul auricular caudal.
• Formațiuni auxiliare: originea funiculului nucal, moţul coamei.
Pe piele se evidenţiază peri lungi şi groşi care se dirijează spre frunte, și formează moţul
coamei (Cirrus cupitis).
Subcutanat, pe protuberanţa occipitală externă se inseră pe ambele părți funiculul nucal
(Funiculus nuchae) şi m. semispinal al capului (M. semispinalis capitis) însoţiti bilateral de
originile mm. cervicoauriculari (Mm. cervicoauriculares).
Ţesutul conjunctiv subcutanat este traversat de ramuri din plexul auricular caudal, format
din n. auricular caudal (ramura n. facial), n. auricular mare (ram. ventrală a n. spinal CII) și
n. suboccipital (ram. dorsală a n. spinal CI).
Vascularizaţia regională este asigurată de ramurile arterei şi venei occipitale.

Fosa supraorbitară (Fossa supraorbitalis)

Subcutanat se află corpul adipos extraperiorbitar (Corpus adiposum extraperiorbitale) sub

care se găseşte periorbita (Periorbita) care căptuşeşte cavitatea orbitară şi acoperă conul
muscular al bulbului ocular.
Medial de procesul temporal al zigomaticului se plasează v. oftalmică externă (V.
ophtalmica externa) care se varsă în v. profundă a feţei.
În fosa glandei lacrimale, şlefuită ventral pe procesul zigomatic al frontalului, se adăposteşte
glanda lacrimală (Glandula lacrimalis).
Periorbita acoperă un ţesut conjunctiv subperiorbitar, sub care se află:
• m. ridicător al pleoapei superioare (M. levator palpebrae superioris);
• a.v.n. frontală (A.V.N. frontalis) se dirijează spre gaura supraorbitară;
• a.v. lacrimală (A.V. lacrimalis) și n. lacrimal (N. lacrimalis).
Muşchii bulbului ocular (Mm. bulbi) şi m. retractor al bulbului ocular (M. retractor
bulbi) înconjoară n. optic (N. opticus). Spaţiile intermusculare sunt străbătute de n. troclear
(N. trochlearis) care inervează m.oblic dorsal; n. abductor (N. abducens) care inervează m.
drept lateral şi porţiunea laterală a m. retractor al bulbului ocular; n. oculomotor (N.
oculomotoris) inervează mușchii drept dorsal, drept medial şi drept ventral, precum şi
retractor al bulbului ocular; n. nazociliar (N. nasociliaris) emite n. infratroclear (N.
infratrochlearis) care se dirijează spre pleoapa a III-a şi n. etmoid (N. ethmoid) acompaniat
de artera şi vena satelită, care se îndreaptă spre gaura etmoidală din hiatusul orbitar.

Regiunea auriculară (Regio auricularis)

Baza anatomică a regiunii auriculare este auricula (Auricula), formată dintr-un cartilaj
auricular (Cartilago auriculae) acoperit de piele. Faţă externă formează spatele auriculei
(Dorsum auriculae), iar faţa internă scafa (Scapha). Pe pielea scafei pot fi prezenți peri lungi,

4
 Regiunile capului 2021

cu rol protector, care alcătuiesc aşa numita barbă a ţapului (Barbula tragi). În pielea scafei
se găsesc glande ceruminoase (Gll. ceruminosae) care secretă cerumenul.
Inventarul anatomic al regiunii:
• Pielea;
• Musculatura: m. stiloauricular, m. parotidoauricular, m. cervico-auriculari, mm.
scutuloauriculari, m. zigomaticoauricular;
• Vascularizația: a. și v. auriculară rostrală, a. și v. auriculară caudală;
• Inervația: n. auricular mare, n. auricular caudal, ramura auriculară internă, n.
auriculo-palpebral.
Meatul acustic extern (Meatus acusticus externus) este alcătuit dintr-un cartilaj (Cartilago
meatus acustici), mai mult sau mai puţin semicircular, plasat în continuarea tragusului şi un
cartilaj inelar (Cartilago anularis), de formă perfect inelară doar la canide, care fixează
cartilajul meatului acustic extern de porul acustic extern (Porus acusticus externus) și care
aparţine porţiunii timpanice a osului temporal. Meatul acustic extern osos are în jur de 3-4 cm
lungime, fiind inexistent la carnivore.
Prin ţesutul conjunctiv subcutanat trec filete din plexul auricular caudal (Plexus auricularis
caudalis) format din n. auricular mare (N. auricularis magnus) şi n. auricular caudal (N.
auricularis caudalis) precum şi a. auriculară caudală (A. auricularis caudalis) însoţită de
vena satelită. Rostra se află plexul auricular rostral (Plexus auricularis rostralis) însoţit de
a. auriculară rostrală (A. auricularis rostralis) şi vena satelită.

REGIUNILE FEŢEI (REGIONES FACIEI)

• Regiunea nazală (R. nasalis);

− Regiunea dorsală a nasului (R. dorsalis nasi);
− Regiunea laterală a nasului (R. lateralis nasi);
− Regiunea nărilor (R. naris);
• Regiunea orală (R. oralis);
− Regiunea labială superioară (R. labialis superior);
− Regiunea labială inferioară (R. labialis inferior);
• Regiunea mentonieră (R. mentalis);
• Regiunea orbitară (R. orbitalis);
• Regiunea palpebrală superioară (R. palpebralis superior);
• Regiunea palpebrală inferioară (R. palpebralis inferior);
• Regiunea zigomatică (R. zygomatica);
• Regiunea infraorbitară (R. infraorbitalis);
• Regiunea articulaţiei temporomandibulară (R. art temporomandibularis);
• Regiunea maseterică (R. masseterica);
• Regiunea bucală (R. buccalis);
• Regiunea maxilară (R. maxillaris);
• Regiunea mandibulară (R. mandibularis);
• Regiunea subhioidiană (R. subhyoidea).

Regiunea nazală (Regio nasalis)

Regiunea nazală este formată din regiunea dorsală a nasului, regiunea laterală a nasului și
regiunea nărilor.
Inventarul anatomic al regiunii:

5
 Regiunile capului 2021

• Pielea;
• Musculatura: m. dilatator apical al nasului, m. ridicător al buzei superioare, m.
ridicător nazolabial, m. canin, m. lateral al nasului;
• Vascularizația: a.v. dorsală a nasului, a.v. laterală a nasului, a.v. infraorbitară, a.v.
labială superioară;
• Inervația: n. infraorbitar, ramura bucală dorsală a n. facial;
• Formaţiuni auxiliare: diverticulul nazal (nara falsă), cartilajele alare.
Regiunea dorsală a nasului are ca bază anatomică oasele nazale.
Subcutanat, se află m. cutanat al feței (sau platisma) acoperit de fascia superficială a
capului.
M. ridicător al buzei superioare (M. levator labii superioris) se întinde între osul lacrimal
sau maxilă și buza superioară în care se termină printr-un singur tendon lăţit la eq şi su,
(respectiv prin mai multe fascicule tendinoase la ru şi car).
Latero-ventral de mușchiul precedent se află m. ridicător nazolabial (M. levator
nasolabialis).
Vascularizația regională este asigurată de a. dorsală a nasului (A. dorsalis nasi) acompaniată
de vena satelită, iar inervația de ramuri fine din n. infratroclear (N. infratrochlearis) precum
şi de filete desprinse din n. infraorbitar (N.infraorbitalis).
Regiunea laterală a nasului este situată la nivelul incizurii nazoincisive. Corespunde
diverticulului nazal (Diverticulum nasi) numit şi nara falsă care se ataşează de marginile
incizurii prin m. lateral al nasului (M. nasalis lateralis).
M. zigomatic se întinde de la creasta facială la m. orbicularul gurii, marginit dorsal de
tendonul m. ridicător al buzei superioare (M. levator labii superioris) şi porţiunea nazală a
m. ridicător nazolabial (M. levator nasolabialis).
Prin ţesutul conjunctiv subcutanat ajung la nara falsă ramuri din: a. laterală a nasului (A.
lateralis nasi) şi vena satelită, ramuri din n. infraorbitar (N. infraorbitalis) precum şi filetele
din ramura bucală dorsală (R. bucalis dorsalis) a n. facial.
Regiunea nărilor are ca bază anatomică nările (Nares) și cartilajele alare (Cartilago
alaris).
Fiecare nară este susţinută de carilajele alare (la cal cartilajul alar este format dintr-o lamă
situată dorsal şi un corn orientat latero-ventral).
Între marginile mediale ale nărilor se află m. dilatator apical al nasului (M. dilatator naris
apicalis) peste care trece fuziunea tendoanelor celor doi muşchi ridicători ai buzei superioare.
Prin ţesutul conjunctiv trece a. dorsală a nasului (A. dorsalis nasi), a. laterală a nasului (A.
lateralis nasi), a. labială superioară (A. labialis superior) acompaniate de venele satelite,
precum şi ramuri din n. infraorbitar (N. infraorbitalis) şi ramura bucală dorsală (R.
bucalis dorsalis) a n. facial.

Regiunea orală (Regio oralis)

Regiunea orală are ca bază anatomică m. orbicular al buzelor (M. orbicularis oris) care
circumscrie fanta orală. Regiunea este sistematizată în regiunea labială superioară
corespunzătoare buzei superioare şi regiunea labială inferioară pentru buza inferioară.
Inventarul anatomic al regiunii:
• Pielea;
• Musculatura: m. orbicular al buzelor, tendonul m. ridicător al buzei superioare, m.
ridicător comun nazolabial, m. canin, m. coborâtor al buzei inferioare, m. mentonier;
• Vascularizația: a.v. labială superioară, a.v. labială inferioară, trunchiul incisiv, a.v.
mentonieră, a.v. infraorbitară;

6
 Regiunile capului 2021

• Inervația: n. infraorbitar, ramurile bucale dorsale şi ventrale ale n. facial, n.

mentonier.
• Formaţiuni auxiliare: glandele salivare labiale, filtrul subnazal, peri tactili.
Buzele sunt acoperite de piele fină care aderă la m. orbicular gurii. La fața internă
oribicularul gurii vine în contact cu m. incisiv superior și inferior.
Buza superioară este parcursă medio-dorsal de filtrul nazal (Philtrum) şi prezintă numeroşi
peri tactili (Pili tactiles).
Dorso-median pe m. orbicular gurii se inseră tendonul m. ridicător al buzei superioare faţă de
care bilateral se termină m. canin (M. caninus), porţiunea labială a m. ridicător nazolabial
(M. levator nasolabialis), m. buccinator (M. buccinator), m. zigomatic (M. zygomaticus).
Pe unghiurile orale se inseră m. coborâtor al buzei inferioare (M. depressor labii
inferioris), iar medio-ventral m. mentonier (M. mentalis).
Buza superioară este vascularizată de a. labială superioară (A. labialis superior) şi a.
infraorbitară, acompaniate de venele satelite. Arterele labiale superioare simetrice se
anastomozează în buza superioară formând trunchiul incisiv (Truncus incisivus) în care se
varsă și arterele palatine mari.
Inervația buzei superioare este realizată de ramuri din n. infraorbitar (N. infraorbitalis) şi
ramura bucală dorsală (Ram. bucalis dorsalis) a n. facial.
Buza inferioară este vascularizată de a. labială inferioară (A. labialis inferior), a.
mentonieră (A. mentalis), acompaniate de venele satelite, iar inervaţia este realizată de n.
mentonier (N. mentalis) şi de ramura bucală ventrală (Ram. bucalis ventralis) a n. facial.
Mucoasa labială conţine glande salivare diseminate.

Regiunea mentonieră (Regio mentalis)

Regiunea mentonieră corespunde moţului grăsos (mentonier) al bărbiei.

Inventarul anatomic al regiunii:
• Pielea;
• Musculatura: m. mentonier, tendonul m. coborâtor al buzei inferioare;
• Vascularizația: a. mentonieră, v. mentonieră;
• Inervația: n. mentonier.
La exterior regiunea este căptușită de piele prevăzută cu peri tactili. Sub piele se află un strat
de ţesut adipos străbătut de fibrele musculare ale m. mentonier (M. mentalis), iar bilateral se
inseră tendoanele mm. coborâtori ai buzei inferioare (Mm. depressor labii inferioris).
Gaura mentonieră este situată latero-ventral, aproximativ la 2-3 cm de unghiul oral sau la
mijlocul distanței dintre ultimul incisiv inferior și premolar la femele, sub caninul inferior la
masculi. Tendonul m. coborâtor al buzei inferioare acoperă gaura mentonieră prin care ies
a.v.n. mentonier (A.V.N. mentalis) ramuri ale a.v.n. alveolar inferior care se distribuie
structurilor regionale.

Regiunea orbitară (Regio orbitalis)

Regiunea orbitară corespunde orbitei, fiind sistematizată într-o reg. palpebrală superioară
(Regio palpeberalis superior) și o reg. palpebrală inferioară (Regio palpebralis inferior).
Inventarul anatomic al regiunii:
• Pielea;
• Musculatura: mușchiul orbicular al ochiului, m. malar;
• Vascularizația: a.v. supraorbitară, a.v. malară, a.v. angulară a ochiului;
• Inervația: n. supraorbitar, n. infratroclear, n. auriculopalpebral, n. zigomatic;

7
 Regiunile capului 2021

• Formaţiuni auxiliare: cilii, tarsul superior, tarsul inferior, glande tarsale, mucoasa
palpebrală, pleoapa a III a, glanda lacrimală, caruncul lacrimal, puncte lacrimale,
sacul lacrimal, conduct nazolacrimal.
Orbita este delimitată de procesul zigomatic al osului frontal, de oasele lacrimal și zigomatic.
În orbită este situat globul ocular și anexele sale.
Pleoapele sunt acoperite la exterior de piele fină, iar la interior de conjunctivă. Pe marginea
liberă a fiecărei pleoape, se găsesc cili (Cilia) sau gene. Pleoapele sunt formate dintr-o lamelă
de țesut conjunctiv, tarsul (Tarsus) la nivelul căruia se găsesc glande tarsale (Glandulae
tarsalis).
Pleoapele sunt consolidate de marginea orbitei prin m. orbicular al ochiului (M. orbicularis
oculi), iar pleoapa superioară de m. ridicător a pleoapei superioare.
Glanda lacrimală (Glandula lacrimalis) este situată sub pleoapa superioară, iar la nivelul
unghiului medial al ochiului sunt situate punctele lacrimale (Punctus lacrimale) care
colectează lacrimile și le drenează în sacul lacrimal, de unde se continuă prin cavitatea nazală
corespondentă cu conductul nazo-lacrimal (Ductus nasolacrimalis) care se deschide în
vestibulul nazal. Tot la nivelul unghiului medial se află plica semilunară (Plica semilunaris
conjunctivalis) numită și pleoapa a III a sau membrana nictitantă. Aceasta este susținută de
un cartilaj propriu atașat profund la nivelul orbitei și înconjurată de glande proprii.

Regiunea infraorbitară (Regio infraorbitalis)

Regiunea infraorbitară corespunde feței faciale a osului lacrimal, delimitată de marginea

ventrală a orbitei și de creasta facială.
Inventarul anatomic al regiunii:
• Pielea;
• Musculatura: m. malar, m. ridicător nazolabial, m. ridicător al buzei superioare.
• Vascularizația: a.v. angulară a ochiului.
• Inervația: n. nazociliar, n. infratroclear.
• Formațiuni auxiliare: canalul nazolacrimal.
Osul lacrimal este locul de insertie pentru m. malar (M. malaris) care este aplatizat și subtire.
Rostro-dorsal de acesta se află tendonul m. ridicător nazolabial (M. levator nasolabialis),
iar ventral este originea m. ridicător al buzei superioare (M. levator labii superior).
În țesutul conjunctiv subcutanat ajung ramuri fine din a. angulară a ochiului (A. angularis
oculi) și din vena satelită, precum și filete fine din n. nazociliar (N. nasociliaris) și n.
infratroclear (N. infratroclearis).
Porţiunea facială a osului lacrimal este străbătută de canalul nazo-lacrimal (Canalis
nasolacrimalis).
Regiunea zigomatică (Regio zygomatica)

Regiunea zigomatică are ca bază anatomică arcada zigomatică formată din procesul
zigomatic al temporalului și procesul temporal al zigomaticului.
Inventarul anatomic al regiunii:
• Pielea;
• Musculatura: m. maseter;
• Vascularizația: a.v. transversă a feței;
• Inervația: n. auriculotemporal, n. zigomaticotemporal.
Pielea aderă la arcada zigomatică. Ventral de arcada zigomatică se inseră m. maseter (M.
masseter).

8
 Regiunile capului 2021

Prin ţesutul conjunctiv subcutanat, de-a lungul marginii ventrale a arcadei zigomatice, trec
a.v. transversă a feței (A.V. transversa faciei), acompaniate de ramura transversă a feței
(Ramus transversus faciei) a n. auriculotemporal.
Medial de arcada zigomatică trece n. zigomaticotemporal (N. zigomaticotemporalis) care se
dirijează spre fosa supraorbitară pentru a participa la formarea plexului auricular caudal.

Regiunea temporomandibulară (Regio temporomandibularis)

Regiunea temporomandibulară corespunde articulației temporomandibulare situate caudo-

ventral de arcada zigomatică.
Inventarul anatomic al regiunii:
• Pielea;
• Musculatura: m. pterigoidian lateral;
• Vascularizația: a.v. transversă a feței, a.v. temporală superficială;
• Inervația: n. maseter, n. auriculotemporal.
• Componentele articulare: fața articulară a temporalului, condilul mandibulei,
discul articular, capsula articulară, ligamentul lateral, ligamentul medial.
Articulația temporomandibulară este o articulație necongurentă care se realizează între de faţa
articulară, tuberculul articular şi procesul retroarticular al scvamei osului temporal şi de capul
mandibulei. Conguruența se realizează cu ajutorul unui disc articular (Discus articularis).
Capsula articulară se inseră pe circumferinţa discului articular determinând astfel apariţia
unei cavităţi sinoviale dorsale mai spaţioasă şi o cavitate sinovială ventrală mai redusă.
Rostral, capsula articulară este în contact cu n. maseter (N. masetericus) care traversează
incizura mandibulei.
Lateral prin ţesutul conjunctiv subcutanat trec a.v. transversă a feţei (A.V. transversa faciei),
acompaniate de ram. transversă a feţei (Ram. transversa faciei) a n. auriculotemporal.
Medial articulatia este consolidată de m. pterigoidian lateral (M. pterigoideus lateralis), iar
lateral de lig. laterale și lig. caudale (care lipsesc la câine și porc).
Caudal de articulație se află a. temporală superficială (A. temporalis superficialis)
acompaniată de vena satelită și de n. auriculotemporal (N. auriculotemporalis).

Regiunea bucală (Regio buccalis)

Regiunea bucală corespunde m. buccinator și are contur aproximativ patrulater. Se întinde

de la unghiurile orale la marginea rostrală a m. maseter. Reprezintă baza anatomică a
obrajiilor.
Inventarul anatomic al regiunii:
• Pielea;
• Musculatura: m. buccinator, m. canin, m. zigomatic, m. ridicător al buzei superioare,
m. ridicător nazolabial, m. cutanat al feţei, m. coborâtor al buzei inferioare;
• Vascularizația: a.v. labială superioară, a.v. labială inferioară, a.v. bucală, a.v. facială;
• Inervația: ramurile bucale ale n. facial, n. bucal.
• Formațiuni auxiliare: canalul parotidian, glande salivare bucale.
Subcutanat se află m. pielos al feței care acoperă m. canin (M. caninus) și porțiunea labială a
m. ridicător nazolabial (M. levator nasolabialis). M. buccinator (M. buccinator) este
format din două porţiuni distincte în special la cal şi vacă. Porțiunea bucală este situată
rostral și are fibrele dispuse penat, iar şi porțiunea molară este acoperită aproape complet de
m. maseter și are fibrele dispuse longitudinal.
Prin ţesutul conjunctiv subcutanat trec ramurile bucale ale n. facial.

9
 Regiunile capului 2021

Dorsal de porțiunea bucală a m. buccinator trec a. labială superioară (A. labialis superior),
vena satelită și ramura bucală dorsală (Ramus bucalis dorsalis) a n. facial.
La marginea ventrală a m. coborâtor al buzei inferioare se află a. labială inferioară (A.
labialis inferior) și vena satelită.
M. buccinator este vascularizat de a. bucală (A. buccalis) și de vena satelită, iar inervația este
asigurată de n. bucal (N. buccalis). Fața sa internă este căptușită de mucoasă bucală în care
se găsesc diseminate glande salivare bucale.

Regiunea maxilară (Region maxilaris)

Baza anatomică a regiunii este reprezentată de osul maxilar.

Inventarul anatomic al regiunii:
• Pielea
• Musculatura: m. ridicător al buzei superioare, m. ridicător nazolabial, m. canin;
• Vascularizația: a.v. facială, a.v. laterală a nasului, a.v. dorsală a nasului, a.v. angulară
a ochiului, a.v. infraorbitară.
• Inervația: n. infraorbitar, ramura bucală dorsală a n. facial.
• Formațiuni auxiliare: sinusul maxilar, gaura infraorbitară, gll. salivare bucale
dorsale.
În compacta osului maxilar se găsește sinusul maxilar (Sinus maxilare) care se încadrează
într-un dreptunghi delimitat de unghiul medial a orbitei, creasta facială, o linie paralelă cu
creasta facială dusă de la unghiul medial al orbitei la gaura infraorbitară. La cal sinusul
maxilar este divizat printr-un sept sinusal într-o porţiune rostrală și o porțiune caudală. La
câine recesul maxilar este situat dorsal de ultimul premolar superior cu care vine în contact.
Gaura infraorbitară (Foramen infraorbitalis) perforează fața facială a maxilei dorsal de
tuberculul facial și este acoperită de m. ridicator al buzei superioare (M. levator labii
superioris) peste care trece m. ridicător nazolabial (M. levator nasolabialis) și terminația m.
canin (M. caninus). Prin gaura infraorbitară ies a.v.n. infraorbitar.
La limita dintre regiunile maxilară, bucală și maseterică a. facială (A. facialis) emite a.
labială superioară (A. labialis superior), a. laterală a nasului (A. lateralis nasi) a. dorsală
a nasului (A. dorsalis nasi) și a. angulară a ochiului (A. angularis oculi) însoțite de venele
satellite.
A. labială superioară este acompaniată de ramura bucală dorsală (Ram. bucalis dorsalis) a
n. facial.

Regiunea maseterică (Regio masseterica)

Regiunea maseterică corespunde fosei maseterice de pe fața laterală a ramurei mandibulei.

Este situată între creasta facială, marginea ventrală a arcadei zigomatice, marginea caudo-
ventrală a ramurei mandibulei și incizura vaselor faciale.
Inventarul anatomic al regiunii:
• Pielea;
• Musculatura: m. pielos al capului, m. zigomatic, m. maseter, m. pterigoidian
medial, porţiunea molară a m. buccinator, originea m. coborator al buzei inferioare;
• Vascularizația: a.v. transversă a feței, ram. maseterică, v. profundă a feței, a.v.
bucală, a.v. alveolară inferioară, a.v. linguofacială, a.v. maxilară, a.v. palatină mare,
a.v. palatină mică, a.v. sfenopalatină;

10
 Regiunile capului 2021

• Inervația: ramurile bucale dorsale și ventrale ale n. facial, n. transvers al feţei, n.

maseter, n. alveolar inferior, n. maxilar, n. nazal caudal, n. palatin mare, n. palatin
mic, n. bucal, n. lingual, n. glosofaringian, n. hipoglos.
• Formațiuni auxiliare: gaura mandibulară.
Regiunea maseterică este sistematizată într-un plan superficial dispus lateral de ramura
mandibulei și un plan profund situat medial de ramura mandibulei.
Planul superficial
În fosa maseterică a ramurei mandibulei este situat m. maseter (M. masseter) acoperit de
fascia maseterică peste care trece m. pielos al feței (M. cutaneous faciei), iar dorso-rostral
se află originea m. zigomatic.
Sub fascia feței se află m. maseter traversat de ramurile bucale ale n. facial. Ramura bucală
dorsală trece de la nivelul colului mandibulei spre vârful crestei faciale, iar ramura bucală
ventrală de la colul mandibulei la incizura vaselor faciale.
Pe traiect cele două ramuri sunt unite printr-o serie de ramuri comunicante.
M. maseter este vascularizat de ramura maseterică (Ramus masetericus) desprinsă din a.
carotidă externă, palpabilă transcutanat la marginea caudală a mandibulei, iar inervația este
asigurată de n. masticator.
De-a lungul marginii ventrale a arcadei zigomatice sunt situate a.v. transversă a feței (A.V.
transversa faciei) care pătrund în m. maseter fiind însoțite pe traiect de ram. transversă a
feței.
Intre m. maseter și ramura mandibulei de-a lungul crestei faciale se dispune v. profundă a
feței (V. profunda faciei), iar ventral v. bucală (V. bucalis). Cele trei vene prezintă pe traiect
dilatații care formează sinusurile venoase.
La marginea rostrală a m. maseter dispoziția vaselor faciale, din sens ventral în sens dorsal
este diferită: în treimea ventrală: arteră, venă, canal; în treimea mijlocie: arteră, canal,
venă; în treimea dorsală: canal, arteră, venă.
Canalul parotidian perforează m. buccinator și se deschide în vestibulul bucal în dreptul
arcadei dentare premolare sau molare superioare.
Planul profund
Pe fața medială ramura mandibulei este perforată de gaura mandibulară (Foramen
mandibulae) prin care pătrunde a. alveolară inferioară (A. alveolaris inferior) alături de
vena satelită și n. alveolar inferior (N. alveolaris inferior) care străbat canalul mandibulei.
În fosa pterigoidiană se dispune m. pterigoidian medial (M. pterigoidian medialis) care
acoperă porțiunea molară a m. buccinator.
M. pterigoidian medial acoperă în sens ventro-dorsal: n. hipoglos, trunchiul linguofacial,
n. glosofaringian, n. alveolar inferior, n. lingual, a.v.n. maxilar.
În fosa pterigoidiană se găsesc gaura maxilară traversată de a.v.n. maxilar; gaura palatină
caudală traversată spre palatul dur de a.v.n. palatin mare; gaura sfenopalatină prin care
pătrund în cavitatea nazală corespondentă a. și v. sfenopalatină și n. nazal caudal.
Incizura stafilină reprezintă locul prin care a.v.n. palatin mică trec spre palatul moale.

Regiunea mandibulară (Regio mandibularis)

Regiunea mandibulară are ca bază osoasă porțiunea molară a corpului mandibulei

terminându-se la nivelul incizurii vaselor faciale.
Inventarul anatomic al regiunii:
• Pielea;
• Musculatura: m. cutanat al feței, m. coborâtor al buzei inferioare;
• Vascularizația: a. facială, v. facială, a labială inferioară, v. labială inferioară;

11
 Regiunile capului 2021

• Inervația: ramura bucală ventrală a n. facial;

• Formațiuni auxiliare: canalul parotidian.
Subcutanat se află m. cutanat al feței (M. cutaneous facies) care acoperă parțial m.
coborator al buzei inferioare (M depresor labi inferior). Marginea caudoventrală a m.
coborâtor al buzei inferioare este acompaniată pe un traseu de 1-2 cm de a. labială
inferioară (A. labialis inferior) și vena satelită.
Prin țesutul conjunctiv subcutanat trec și filetele ramurii bucale ventral a n. facial (N.
facialis).
Caudal la limita cu m. maseter se dispun la nivelul incizurii vaselor faciale, în sens rostro-
caudal a. facială (A. facialis), v. facială (V. facialis) și canalul parotidian (Ductus
parotideus) structuri care se palpează transcutanat.

Regiunea intermandibulară (Regio intermandibularis)

Regiunea intermandibulară este regiunea situată între corpurile mandibulei, extinzându-se

de la reg. mentonieră până la planul de tranziție dintre cap și gât.
Inventarul anatomic al regiunii:
• Pielea;
• Musculatură: m. milohioidian, m. geniohioidian;
• Vascularizația: a.v. sublinguală;
• Inervația: n. milohioidian, n. hipoglos, n. transvers al gâtului.
• Formațiuni auxiliare: limfocentrul mandibular.
Sub piele fascia capului acoperă limfocentrul mandibular (Lymphocentrum mandibulare)
de forma literei ”V” cu vârful orientat rostral. Bilateral de lnn. mandibulare trec în sens
rostral (cu excepția câinelui și a rumegătoarelor mici) a. și v. facială, canalul parotidian.
Dorsal de lc. mandibular în spațiul intermandibular se află m. milohioidian (M.
milohioidian), flancat dorso-bilateral de m. geniohioidian (M. geniohyoideus), care formează
planșeul cavității orale. Dorsal de cei doi mușchi se află mm. genioglos, hipoglos și
stiloglos și pterigoidian medial.
Vascularizația regională este asigurată de ramurile a. v. sublinguale (A.V. sublingualis), iar
inervația este realizată de n. milohioidian (N. mylohyoideus) și de o ramură a n. hipoglos (N.
hypoglosus) pentru m. geniohioidian.

Regiunea subhioidiană (Regio subhyoideea)

Regiunea subhioidiană, cuprinsă între ramurile mandibulei, se extinde de la nivelul

incizurilor vaselor faciale simetrice până la o linie care unește unghiurile mandibulei.
Subcutanat, cu excepția calului, se palpează proeminența laringiană a cartilajul tiroid. Doar la
cal, sub piele, se poate identifica membrana tiroidiană care permite accesul chirurgical în
cavitatea laringiană. Prin țesutul conjunctv subcutanat trec filete din n. transvers al gâtului.
Musculatura regională este reprezentată de mm. sternotiroidieni și mm. sternohioidieni
care au inserția terminală pe aparatul hioidian (Apparatus hyoideus).

12