BOLTA CRANIANĂ (CALVARIA)

Calvaria, sau bolta craniană, este partea superioară a neurocraniului (cutia craniană).

Are aspect semiovoidal, cu axul mare sagital şi extremitatea mai lată posterior. Faţa sa
externă sau exocraniană este convexă, faţa sa internă, endocraniană este concavă. Faţa
internă vine în raport cu emisferele cerebrale acoperite de meninge [12].

Diametrul sagital al calvariei este mai mare decât cel maxim transversal. La craniul
dolicocefal (alungit mai mult sagital) diametrul sagital este mai mare faţă de limitele normale),
iar la craniul craniul brahicefal (craniu rotunjit) cele două diametre sunt relativ egale [12].

Limita dintre baza craniului şi bolta craniului [12] trece la nivelul:

 şanţului nasofrontal;
 marginii supraorbitale;
 arcada zigomatică;
 baza porţiunii mastoidiene a temporalului;
 linia nucală superioară a scuamei occipitale;
 protuberanţa occipitală externă.
Astfel, calvaria este constituită dintr-o porţiune occipito-frontală şi două fose
temporale [12].

1.1 ALCĂTUIREA CALVARIEI (PORŢIUNEA OCCIPITO -FRONTALĂ)

Porţiunea occipito-frontală a calvariei este alcătuită din patru piese osoase [12]:

 anterior – scuama (solzul) frontalului;

 posterior – scuama (solzul) occipitalului;
 între cele două scuame osoase – oasele parietale.

1.2 EXOCALVARIA
Pe aspectul extern al porţiunii occipito-frontale a calvariei se identifică [12]:

 sutura metopică (mediofrontală) este prezentă perinatal în planul median al scuamei

frontale; la adult dispare;
 glabela (bosa frontală mediană) este suprafaţa osoasă mediană localizată între arcurile
sprâncenoase;
 arcurile sprâncenoase (superciliare) sunt proeminenţe arcuite deasupra marginilor
supraorbitale, bilateral;
 tuberozităţile frontale laterale (bose frontale laterale) proemină fiecare superior de
arcul sprâncenos;
 sutura coronală este sutura dintre între scuama frontală şi oasele parietale;
  sutura sagitală (interparietală) uneşte oasele parietale iar în 2/3 anterioare această
sutură are aspect dinţat; extremitatea posterioară este rectilinie şi se denumeşte
obelion;
 găurile parietale sunt pe laturile obelionului; aceste orificii conţin vene emisare;
 tuberozităţile parietale (bose parietale) proemină pe feţele externe ale oaselor
parietale;
 sutura lambdoidă uneşte scuama occipitală şi oasele parietale, având forma literei „Y”
răsturnate.

1.3 ENDOCALVARIA
Pe aspectul intern al porţiunii occipito-frontale a calvariei se identifică [12]:

 creasta frontală, prezentă median la numite foveole granulare,

nivelul scuamei frontale, ataşează determinate de granulaţiile
coasa creierului (falx cerebri); arahnoidiene transdurale ale
 creasta frontală se continuă lui Pacchioni;
superior cu şanţul sinusului sagital  sutura sagitală;
superior, care se prelungeşte la  sutura coronală;
nivelul suturii sagitale şi scuamei  sutura lambdoidă;
occipitale, până la protuberanţa  şanţuri venoase;
occipitală internă;  şanţuri arteriale, corespund în
o pe laturile şanţului sinusului principal ramurilor arterei
sagital superior sunt mici meningee medii;
depresiuni neregulate  impresiuni digitate.

Fontanelele: calvaria se osifică în membrană; la naştere persistă spaţii membranoase, a

căror osificare se realizează după naştere:

- fontanela anterioară sau bregmatică (fontanela mare) – romboidală, la întâlnirea suturilor:

metopică, sagitală şi coronală – se închide în primii doi ani după naştere

- fontanela posterioară sau lambdatică (fontanela mică) – triunghiulară, la intersecţia

suturilor sagitală şi lambdoidă – se închide după naştere

- la nivelul fontanelelor şi suturilor pot apare mici oase supranumerare (oase wormiene) ce
pot fi astfel fontanelare sau suturale

- fontanelele (mai ales cea anterioară) servesc la nou născut pentru puncţii venoase ale
sinusului sagital superior