Clasa : a IV a B

Aria curriculara: Matematica şi Ştiinţe ale naturii

Disciplina : Ştiinţe ale naturii

Subiectul : Soarele. Ziua şi noaptea. Anotimpurile

Competențe:

2.4 să aplice observaţia ca demers al cunoaşterii de tip ştiinţific

OBIECTIVE

1. să descrie în enunţuri simple mişcarea de rotaţie şi mişcarea de

revoluţie a Pământului;

2. să explice fenomenele de zi/noapte şi formarea anotimpurilor ca

efecte ale mişcării Pământului

3. să utilizeze corect în descrierea fenomenelor termenii:

”rotaţie”,”axă”, ,,echinocţiu”, „solstiţiu”;

4. să caracterizeze anotimpul propus în funcţie de factorii de mediu:

temperatură, precipitaţii, vânt, durata zilei şi a nopţii;

STRATEGII DIDACTICE:

Metode didactice: observarea, conversaţia euristică, explicaţia, problematizarea,

lectura explicativă, jocul didactic, munca independenta

Resurse organizatorice: frontal, individual, pe echipe

Nr Momentele Ob Elemente de conţinut Resurse Evalu
crt lecţiei are
Activitatea învăţătoarei Activitatea metode mijloace Organi
elevilor zatorice
1. Captarea atenţiei -elevii -lectura -textul -activitate
- prezentarea unei discuţii între un ascultă explicativa suport frontal
şoarece, o broască şi un melc; – anexa1
2. Anunţarea temei Astăzi vom face o călătorie imaginară în -elevii -conversaţia -activitate
şi a obiectivelor cosmos, vom înţelege cum se formează ascultă euristică frontal
ziua şi noaptea şi vom discuta despre
anotimpuri. Pentru aceasta voi trebuie să
observaţi cu atenţie ilustraţiile şi să
răspundeţi la diferite întrebări, şi cu
siguranţă ne vom şi juca. Scrierea titlului :
Soarele. Ziua şi noaptea. Anotimpurile

3 Dirijarea Nu am găsit răspunsul la întrebările -elevii - conversaţia - planşe -activitate

învăţării celor trei prieteni: „Ce este soarele?” Ştie ascultă euristică ilustative, frontal
cineva? Soarele este steaua aflată în - răspund la Anexa 2
centrul sistemului nostru solar. Pământul întrebări -explicaţia
şi toate celelalte planete se învârt în jurul -globul
01 Soarelui. Energia provenită de la Soare pământesc
sub formă şi căldură face posibilă întreaga
viaţă de pe Pământ. -observaţia
* Ştie cineva câte planete sunt în sistemul
nostru solar?
* În sistemul solar există nouă planete:
MERCUR, VENUS, PAMÂNT,
MARTE, JUPITER, SATURN,
URANUS, NEPTUN, şi PLUTO.
Planeta Pământ se învârte în jurul axei
sale imaginare. Face o rotaţie totală în 24
02 de ore. Aceasta este durata unei zile. Pe
partea luminată şi încălzită a pământului
este zi, iar pe partea opusă , neluminată,
 este noapte.
Pământul se roteşte în jurul Soarelui
timp de 365 de zile şi 6 ore, adică un an.
03 Din patru în patru ani, anul are 366 de
zile. Datorită mişcării Pământului în jurul
Soarelui, acesta nu este încălzit uniform
pe toată suprafaţa lui şi astfel se - problematiza Anexa 3 -activitate
formează anotimpurile. Care sunt cel e individua
rea
patru anotimpuri pe care le întâlnim la noi
în ţară?(primăvară, vară, toamnă, iarnă) lă

Muncă independentă
01 - fişa prezintă diferite enunţuri din cele -ascultă Anexa 4
02 explicate şi după completare este explicaţiile şi - munca
03 verificată şi corectată frontal – prima rezolvă fişa independentă
parte din schema lecţiei

Am mai spus că datorită rotaţiei în jurul

Soarelui se formează cele patru - metode activ imbinarea
anotimpuri. participative tuturor
- sunteţi grupaţi pe echipe; fiecare echipă -ascultă formelor
are câte un poster; fiecare membru al explicaţiile şi -mozaicul
de
04 echipei are pregătit un material; realizează
informaţiile pe care le consideraţi cele posterul -problematiza activitate
mai importante le plasaţi pe poster - desenează frontal
( informaţiile sunt grupate în funcţie de - realizarea rea
principalii factori de mediu: temperatură, unui strugure individual
precipitaţii, vânt, durata zilei şi a nopţii), - munca
independentă pe echipe
de asemenea puteţi desena, asambla, scrie
o poezie; elemente caracteristici ale
anotimpului pe care îl reprezentaţi. - turul galeriei

Obţinerea - diferenţierea dintre anotimpul - turul galeriei

performanţei calendaristic si cel astrologic. explicaţia
Feed-back-ul - discuţii pe baza posterelor realizate;
explicaţi suplimentare pentru înţelegerea
 şi fixarea corectă a noţiunilor; corectarea
eventualelor greşeli.
Evaluare globala Aprecieri finale vor fi făcute în funcţie de: -elevii -conversaţia
răspunsurile primite; de atenţia elevilor. ascultă euristică
- notarea elevilor activi şi atenţionarea
celor mai puţin atenţi.
Anexa 1

DISPUTA 1

Melcul, broasca şi şoarecele se hotărâră într-o zi

să-şi pună mintea la un loc şi să rezolve problema care
de mai mult timp îi frământa: ce este soarele. Începură
prin a-şi spune fiecare părerea:

- Eu cred că soarele e o budincă

uriaşă proaspăt scoasă din cuptor.
 DISPUTA 2
Melcul, broasca şi şoarecele se hotărâră într-o zi să-
şi pună mintea la un loc şi să rezolve problema care de
mai mult timp îi frământa: ce sunt soarele. Începură
prin a-şi spune fiecare părerea:

- Da' de unde, spuse

broscuţa. De fapt, soarele e
o baltă caldă.
 DISPUTA 3
Melcul, broasca şi şoarecele se hotărâră într-o zi
să-şi pună mintea la un loc şi să rezolve problema care
de mai mult timp îi frământa: ce sunt soarele. Începură
prin a-şi spune fiecare părerea:
- Eu văd lucrurile cu
totul altfel, adăugă melcul.
Soarele e casa melcului de
lumină;
După ce îşi spuseră
acestea, nici unul nu mai
voia să renunţe la părerea
sa.

Anexa 2

Mişcarea de rotaţie a Pamântului în jurul axei sale

Mişcarea de rotaţie a Pământului în jurul Soarelui

Anexa 3
Completează spaţiile lacunare
„S-a descoperit că Pământul, asemenea tuturor planetelor, se învârte în jurul
Soarelui. O rotaţie completă a …………….. în jurul Soarelui se realizează
în…………..de zile şi …….ore.
Pământul se învârte şi în jurul ……….sale. O rotaţie totală se face în…… de ore.
Aceasta este durata unei zile. Pe partea luminată şi încălzită a pământului este….., iar
pe partea opusă , neluminată, este ………….

Anexa 4

Primavara Lunile de primăvară sunt: martie, aprilie,

mai. Vestitorii primăverii sunt ghiocei şi sosirea păsărilor
călătoare. La 21 martie, când ziua este egala cu noaptea
este echinocţiu de primăvară. De la aceasta data, zilele se
lungesc şi devin mai calde, iar nopţi1e sunt mai scurte.
Soarele străluceşte mai tare, iar temperatura aerului creşte
pana la 20°. Vremea este schimbatoare, zile mai reci alternând cu zile însorite.
Cad precipitatii bogate sub forma de lapoviţă şi ploaie. Vânturile aduc nori de
ploaie sau ninsoare.

Vara Lunile de vară sunt: iunie, iulie, august. Feria de flori anunţă anotimpul vara. La 22
iunie este solstiţiul de vară, data la care ziua este cea mai lunga din an. In acest anotimp
Soarele străluceşte şi încălzeşte foarte tare Pământul. Temperatura aerului atingând
valori de pana la 30-35°. Vânturile aduc nori de ploaie. De obicei cad ploi calde însoţite
de tunete, fulgere şi trăsnete, dar uneori este însotita şi de grindină. În unele perioade
ale verii ploile lipsesc total; atunci este seceta. În dimineţile de vara, la suprafaţa
pământului se formează rouă.

Toamna Lunile de toamnă sunt: septembrie, octombrie, noiembrie.

Caracteristicile toamnei sunt: începutul noului an şcolar,
multitudinea de legume şi fructe. La 23 septembrie este echinocţiul
de toamna, când ziua este egala cu noaptea. De la aceasta data zilele
devin mai scurte şi mai răcoroase. Ca şi în timpul primăverii,
vremea este schimbătoare. Temperatura aerului este scăzută, mai
ales noaptea, ziua atingând valori de sub 20°. Bat vanturi puternice,
iar precipitaţiile sunt sub forma de ploaie, lapoviţa şi ninsoare. In
unele dimineţi apare ceata, iar pe sol se formează bruma.

larna Lunile de iarnă sunt: decembrie, ianuarie, ferbuarie.

Caracteristicile anotimpului iarna sunt; zăpada, sărbătorile de
iarnă cu sosirea lui Moş Crăciun. La data de 22 decembrie este
solstiţiul de iarnă, când ziua este cea mai scurta, iar noaptea este
cea mai lungă din an. Este cel mai rece anotimp, cu temperaturi
care coboara sub 0°. Precipitaţiile cad sub forma de zăpadă,
lapoviţa. În unele zile se formeaza promoroaca şi polei. Apele
îngheaţă. Bat vânturi puternice, uneori spulberând zapada (viscol).