ANIMALĂ

endodermul format din

coanocite căptușește
cavitatea gastrală;
Peretele corpului este perforat și străbătut de numeroase canale care asigură Sycon memgleea mai groasă; coanocitcle sc afundă in mezoglee;
o relałie permanentă între cavitatea centrată (cavitate gastrală) și mediul Leucon mezogleea dezvoltată, peretele foarte gros, străbătut de un sistem
exterior (de unde și numele diviziunii: Pordfera). Apa pătrunde lateral prin complicat de canale; coanocitele sunt migrate în mezoglee, formând coșulețele
porii inhalanli și este evacuată printr-un orificiu central numit oscul, vibratile.
Digest ia este intracelulară și amintește de protozoare. Sunt animale Hrănirea. Apa cu particulele alimentare pătrunde prin porii inhalanți
hermafrodite (pe același individ se formează ambele tipuri de gameți: (8 + Î). datorită mișcării flagelilor coanoci-
Spongierii prezintă fenomenul de regenerare datorită lipsei de specializare
și a nediferențierii celulelor corpului în țesuturi și organe (fenomen folosit în
spongicultură).
Sunt animale acvatice, majoritatea marine, sedentare (sesile), solitare sau tclor; hrana (microorganisme, substanțe organice) este înglobată în
cotoniale și pelagice. Corpul arc fon•nă variată: cupă, tufe, copăcei cu ramuri.
CuIoarea este variată. Spongierii prezintă „schelet" reprezentat prin spicule
calcaroase sau silicioase sau din fibre de spngină (substanță organică
complexă) secretat de unele celule din mezoglee. In funcție de acest schelet
spongierii se clasifică in: calcaroși. silicioși sau comoși.
Spongierii reprezintă un trunchi evolutiv aparte al regnului animal, cu un
înalt grad de specializare ca atare nu au putut da nașterc la alte grupe,
reprezentând o ramură Închisă „oarbă" in evoluția lumii animale (fig. 8).
Structura. Spongierii
prezintă 3 tipuri structurale
fundamentale (fig. 9):

ciliată care înoată liber în apă (planulă) care se transformă în

citoplasma coanocitelorîn care are Ioc digestia intracelulară. Apa cu

resturile nedigerate împreună cu produșii de dezasimilație sunt
eliminate prin oscul.
Ascon — peretele
corpului subțire;
 voltă o larvă ce se fixeaz.ă de substrat. -o
Importa n ca spongierilor: realizează legătura filogenetică cu protozoarele și Cnidaria se caracterizează prin celulelor veninoase reîn
demonstrază evoluția de la simplu Ia complex în interiorul aceluiași grup de ectoderm numite cnidoblaste, compuse dintr-un filament
animale, Spongierii silicioși fosili au avut rol in evoluția omului, scheletul lor urticant deSunt SFCii acvatice, aproape toate marine, pelagice
transformat în silexuri, era utilizat de omul primitiv pentru confecționarea
uneltelor, (meduzele) sau fiAceastă încrengătură este alcătuită din 3 clase
importante:
Exemple de spongieri:
Ambele Marini: Euplectella aspergillum — coșulețul Venerei; Hy&ozoa
Dulcicoli: BIOLOGIE ANIMALĂ
SUBREGNUL PLURICELULARE (METAZOA) 37

Buretele Poterion neptuni ( I S m), arc formă de cupă cu picior. specii se 2.Clasa Scyphozoa
întâlnesc în Oceanul Atlantic 3.Clasa Anthozoa
Spongilla tacustris — buretele de apă dulce; Euspongila
Diviziunea Clasa Hydrozoa (hidrele)
oficinalis — buretele de baie;
Hitxžsongia equina — buretele de șters tabla (de cal). de Sunt animale care permanent se găsesc sub formă de polip și temporar sub formă
Sunt de meduză. Această clasă cuprinde specii libere marine, puține de apă dulce, solitare
mănător cubaie și buretele de cal sc găsesc în Marea Mediterană. sau coloniale.
C ara c tea
fixate Ilidropollpul
Corpul tateaCoelenterata Corpul în formă de sac se fixează de plantele submerse cu un disc adeziv, având la
gastrală tr- polul opus orificiul buco-anal (apare gura pentru prima dată În evoluția metazoarelor)
metazoare inferioare didermice. având planul de organinre foarte asestadiul
un singur înconjurat de 5-8 tentacule, numit polip hidroid (fig. IO).
anus) de gastrulă din dezvoltarea embrionară.
S im e teri zare. Animale exclusiv acvatice, în general marine, majorita(sedentare)
realiza — forma polip, iar unele libere- forma meduză.
unele în forrnă de sac, are peretele alcătuit din ectoderrn și endoderm;
Diviziune cavisimplă„ este căptușită de endoderm și comunică cu exteriorul
a prinorificiu buco-anal (îndeplinește atât funcția de gură cât și cea de
Încrengătur corespunzător blastoporului.
a tr ia este radiară datorită modului de viață sesil. Înmulțirea se
Încrengătur poate asexuat prin înmugurire (formează colonii), sexuat (animale
a herrnafrodite, unisexuate) sau poate exista o alternanță de generații
(asexuat și sexuat).
o
Celenterate cuprinde două mari Încrengături: Fiți0. Polip hidroid Fig. I l. Structura peretelui
Cnidaria (animale cu celule urticante
cnidoblaste) Acnidaria (Ctenaria)
(secțiune lonvtudinalâ). la hidrozoare.
Cnidarii
marine.
— Flip — Încrengătura Cnidaria
Peretele corpului subțire, este format din ectoderm și endoderm, separate d mezoglee
o
meduz
Aceste (pătură gelatinoasă omogenă) (fig. I I).
sunt metazoare primitive cu simetrie radiară, majoritatea sunt
Încrengătura forme Cnidarii se prezintă sub două forme fundamentale: Ectodermul este format din celule diferențiate morfologic (celule epi liale cu rol de
Ftizate— asexuat și solitar, acoperire; celule mioepiteliale contractile; celule senzitive, fusiforme, cu o prelungire
vaginabil.
— sexuată și liberă. senzitivă spre exterior = cele mai simple formațiuni exteroceptive specializate în
xate forme pot coexista sau nu, la același grup. recepționarea excitațiilor din mediul exterior; celule nervoase așezate in profunzime, în
mezoglee cu prelungiri ce formeaz.ă o relea nervoasă cel mai simplu arc reflex; celule
(plipi).
l. Clasa
 BIOLOGIE ANIMALĂ

Încrengăturile Cnidaria și Acnidaria forrnează Diviziunea Coelenterata

urzicătoare cnidoblaste (knide urzică) ce apără corpul și paralizează prada (sunt (endodermul delimitează o cavitate digestivă sau gastrală care este chiar cavitatea
grupate în baterii mai ales corpului ce comunică cu exteriorul prtntr•un singur orificiu buco-anal (cu originea În
Ordin Exemple
tentacule), blastoponil gastrulei); pentru că nu mai există în corp alte cavități, poartă numele de
sporom.are de talie mare. Eimeria sp.
CAPITOLUL Celenterate (koilos —cavitate; enteron = intestin).
aproape tot timpul imobile SUBREGNUL
parazite Ia nevertebrate și
PLURICELULARE (METAZOA)
vertebrate Diviziunea Porifera. Încrengătura Spongieri
arvospon 11 in m Iapăsăn 4
mamifere / +
(ciclul evolutiv o faa sexuată
ium eiłxzrum o
(malariay; vector este
într-un nevertebrat lânłar —
și O fazi aExua1ă in sângele
țânțarul Anopheles METAZOARE DIPLOBLASTICE FiB 7.
unui va-tebrat) (se edifică pornind de la 2 foițe Secțiune printr-un spongier.
embrionare: ecto- și endo-derm).
IV, Cnidospondil au (paraite la M)îobolus sp. — căp
salmonidelor Cuprinde 3 încrengături:
pești,batracicni. reptile, Încrengătura Spongieri (5.000
pluricelulan• — unii. au 1-4 capsule polare)
nejustificat le specii), se mai numește sub-
consideră diviziunea Porifera (animale cu pori)
pluricelulare, că Încrengătura Cnidarîa
Nosema apis
numai in stadiul de
surit (9.000 specii), ex:
febra viermilor de
Iuricelulari hidre, corali, meduze
M tcroqxmdll (parante Încrengătura Acnidaria
la pești. tqł.ile — au o (Ctenaria).
capsulă
I ară Caractere generale
Act]
Spongierii sunt animale didermice, fără simetrie radiară, oprite in dezvoltarea lor la
Ie lare stadiul de gastrulă. Peretele corpului este fomat din două foițe celulare:
n arz dulci sau ectodermul,Holotnchc
cu celule turtite numite pinocite și endodermul, din celule flagelate
(cili

o
iliate
sărate, Jocornołie uniformi
răspândiți
prin cili vibratili; corpul)
reproducere
asexuată pnn cu guleraș numite coanocite (khoane pâlnie). Cele 2 foile sunt separate de o
diviziune binară mezoglee gelatinoasă cu celuleentor
liberePlym:rftus
provenite din ectoderm (fig.7).
parazit in int. gros la om
transversală; Coanocitele sunt ce- apicul
icella:lule flagelate care căptușese cavitatea
reproducere sexuată internă a animalului și sunt ca. racteristice ifiłŕis-
Ichthyvphthirius în-
bo,ala grișului la FȘti;
de tip panicular — Hipotricha Trichodina sp.
jugare•. li&re.j (ciliatură adaptată ia — marca
majontAte ciliatelor
parazite/ simbimte) la deplasarea din cecum Ia cal și în
substrat cin prestomace Ia
Tentacu ( uctona)
Ephelota
Infuzori cu cilicrengăturii.
Ia începutul
vibratili

adulții — fixați 'n

vieții; o
peduncul sunt purtători
rtcntacule
pentru capturarea hranei;
repmiucere prin
înmu re
 ANIMALĂ
d) simplificarea până la disparițiea unor organe:
—tubul digestiv al teniei a dispărut; hrănirea se face prin osmod. luând
substanțele nutritive digerate în intestinul gazdei;
—tenia nu are aparat circulator și respirator (energia provine din
descompunerea glicogenului);
—tenia nu are organe de simt (cu excepția celor tactile); —sistemul nervos
— redus la inele și cordoane nervoase.
Înmulțirea. Teniile sunt hermafrodite iar organele genitale sc repetă în
fiecare proglotă (fig. 20).
Taenia solium — are aspectul unei panglici și parazitează ca adult în
intestinul subțire al omului (gazdă definitivă) iar ca larvă cisticerc in
musculatura porcului (gazdă intermediară), Poate atinge lungimi de 8 metri.
Taenia echinococcus — 4-6 mm, adultul parazitează la câine, pisică,
vulpe; intermediar Ia ierbivore (vacă, oaie, cal). Boala se numește
echinococoză; larva hexacantă migrează prin sânge și se localizează în ficat
și plămân, unde foră mează chistul hidatic.
Hymenolepis nana — tenia mică a omului, trăiește în intestin la copii —
4.000 ex./individ gazdă.
Taenia saginata — adultul parazitează în intestinul omului (gazde
definitivă) iar stadiul larvar (cisticerc) se localizeaz.ă mai ales în mușchii
masticatori și musculatura inimii la bovine și ovine (gazde intermediare).

1
1

1
Numărul imens de ouă Clasificarea Diviziunii Triploblastica (Tridermica)
se elimină în mediul ACELOMATE
exterior, odată cu ultimile
. Tur a
proglote considerate
adevărați saci plini cu ouă. O
În ciclul de dezvoltare
ąpar una sau două gazde
intermediare care înghit
ouăle (ex.: porcul), larva
„hexacantă" trece în sânge eno e is nana
și ajunge în mușchi unde
se transformă în cisticerc.
Alte exemple de ces-

Diphylłobothrium
latum — adultul parazitează în intestinul subțire la om și la mamiferele c:
ihtiofage; prima gazdă intermediară o constituie crustaceii dulcicoli
(copepode); peștii de apă dulce sunt a doua gazdă intermediară: bibanul, știuca,
mihalțul. Este una din cele mai mari cestode, Luržgimea corpului atinge până
O
la 15 m lungime, iar numărul de proglote variază intre 3000 și 4500.
Ligula intestinalis — poate ajunge până la I m lungime; este lipsită de
proglote. însă aparatele genitale se repetă în tot corpul. Adultul parazitează păsările
acvatice ihtiofage. Pasărea elimină in apă teniile cu ouă, Din ouă, eclozează Iarva 42
numită coracidium care este înghițită de crustacee copepode, în corpul cărora

Înc- . Scifozoare vrclia mgira

dezvoltă până Ia stadiul de Ocaocornlicri;

larvă precercoid. Copepodele parazitate sunt CoraIlium m an

Pcnatullo phosphorea Alcyonium

Subcl, Hexacoralieri:

DIVIZIUNEA TRIDERMICA (B,'L4TERAŁlA) 49

Subcl. Tentaculate:
Plt•iłrobronchia

Subcl. Atcntacu/atc: ncroe

consumate de pești, mai ales ciprinide, în a căror cavitate generală larva ovata
precercoid se dezvoltă până la stadiul de larvă plerocercoid, ceea ce duce la
mărirea abdomenului peștelui. Peștii parazitați înoată Ia suprafață, sunt ușor
prinși de păSările acvatice ihtiofage în al căror corp plerocercoizii se
CAPITOLUL I v
transformă în adulți. DIVIZIUNEA TRIDERMICA (BILATERAL")
 BIOLOGIE ANIMALĂ
Această diviziune cuprinde trei mari increngături și anume: de un
I. Încrengătura Plathełminthcs parenchi
(viermi lați) m
II. Încrengătura mezoder
Nemathelminthes (viermi mic
cilindrici) alcătuit
din mai
III. Încrengătura Nemertini
multe
feluri de
celule cu
Încrengăt funcții
ura diverse:
Plathelmi respirator
ii,
nthes digestive
(viermi etc.
lați) Te gum en tul este alcătuit
din
Generalități. Clasificarea plathelminților
Sunt
metazoa
re
triplobla
stice
aceloma
te și cu
simetrie
bilateral
ă. Deși o a)
aspectul
un
lor este
strat de
diferit,
celule
ca
ciliate
urmare
(formele
a
libere)
modului
ce
de viață
asigură
(forme
mișcare
libere și
a;
fOrme
parazite)
,
plathelm
inłii
constitui
e un
grup
omogen,
cu
trăsături
comune.
Caractere generale
Corpul
b)
turtit acop
dorso- erit de
ventral cuticulă
este în (parazite
fOrmă de ), rol de
frunză protecłie
sau impotriv
panglică a
și poartă
sucurilo
la
extremitat r
ea digestiv
anterioară e ale
organe de gazdei;
simț la c)
formele împre
libere sau ună cu
organe de musculat
fixare la ura
formele (circulară
parazite. /oblică/lo
Spațiile ngitudinal
intervisce ă)
rale sunt constituie
ocupate stratul
 BIOLOGIE ANIMALĂ
musculo- Respi ra ț ia poate fi: Dezvoltarea
cutaneu. cutanată aerobă (prin tegument directă.
Cavita la formele libere) și cutanată Repreze
tea
anaerobă (oxigenul provine din planaria
corpului
este plină
descompunerea unor substanțe (Dendrocoe
cu țesut organice la formele parazite). lacteum) (fi
conjuncti Aparatul excretor. Apare Tegumentu
v speciil pentru prima dată în seria epiteliu
numit animală reprezentat prin DIVIZIUNEA
paren ch protonefridii- un sistem de
im
canale și canalicule având Ia prevăzut cu cili care
(viermi
parenchi
extremitatea liberă celula servesc Ia deplasare
matoși), vibratilă sau „flamura producând vârtejuri
în vibratilă"cu rol in captarea (turbela vârtej):
ochiurile produșilor de dezasimilație; musculatura bine
căruia se canalele colectoare comunică cu dezvoltată asigură mișcări
găsește exteriorul prin pori excretori. variate (deplasare, apărare,
hemolimf
a care
Î n m u I ț i re a. Sunt capturarea hranei). Ducând
ține loc animale hermafrodite o viată liberă, turbelariatele
de sânge. (majoritatea) cu organe de au organe de simț
S i st reproducere foarte complicate; reprezentate prin fosete
emul dezvoltarea are loc uneori cu olfactive, ochi simpli (cca
nervos. gazde intermediare. 1.000 Ia formele tericole),
Este statociști,
alcătuit celule
din
ganglio senzitive.
ni Apar
cerebroi ganglionii
zi în cerebroizi
regiune pentru
a prima dată
anterioa
ră a în evoluția
corpului animalelor,
și din legali
cordoan printr-o
e comisură
nervoas nervoasă
e de la care
longitud
inale, pornesc
uneori cordoane
inele
peri-
esotagie
ne.
Orga
nele de
simț din:
sunt Clasificare longitudinale. Sunt animale
reprezen carnivore, puține specii
tate de Clasa Turbelariata
sunt fitofage sau omnivore;
ochi — pe lângă digestia
simpli, forme libere extracelulară parțială în
organe Clasa Trematoda
aparatul digestiv, se
olfactive — ex, viermele de
menține și digestia
, gălbează — pa.intracelulară ca și la
statocișt celenterate (caracter de
Clasa Cestoda v— teniile
i, celule inferioritate). Sunt animale
—
tactile hermafrodite, fecundația
bine par realizându-se încrucișat iar
dezvolta azit dezvoltarea este directă,
te Ia e fără metamorfoză (exceplie
formele fac unele forme marine).
libere. Se menține regenerarea —
Clasa Turbelariata caracter de inferioritate
Cuprinde întâlnit la spongieri și
cnidarii. Reproducere:
44 de origine endodermică) care plathelminți de talie
a) asexuată prin sciziparitate
mică — de la câțiva
comunică cu exteriorul prin (un individ se separă în
orificiUI bucal; ramurile tubului mm la câțiva cm —
alți 2 indivizi);
liberi, marini sau de
Aparatul digestiv: se digestiv sunt închise în „fund de
apă dulce. Corpulb) sexuat cu dezvoltare
constituie pentru prima dată in sac" având ml și în circulație și
este scurt, in formădirectă.
lumea animală un tub digestiv de aceea mai poartă numele de
aparat gastrovascular. Lipsește de frunză,
(intestin anterior de origine nesegmentat.
ectodemică și intestin mijlociu anusul.
 BIOLOGIE ANIMALĂ
Unele planarii trăiesc în Î n m u I ț i rea Sexe numărul lojelor este
simbioză cu alge verzi, ale separate. Organele totdeauna multiplu de 6.
căror celule ajung în genitale situate în Formele coloniale:
parenchim fără a fi digerate, enodermul pungi. lor Madreporarii — eu aspect de
folosul fiind reciproc: algele gastrale, Prezintă tufe la care scheletul coloniei
Parascaris
folosesc CO, și dau in alternanță de generații este din calcar alb ca și
equo,rvm —
schimb oxigenul necesar asexuată și sexuată (faza scheletul propriu al fiecărui
prazitează în intestinul
respirației. c: de polip cu fan de individ. Scheletul lor
gros la cal; Ascaris
meduză): ou — larvă
o ciliată (planulă) înoată
liber — polip fixat —
consti(uie masa principală a
barierelor de corali (atoli).
suum — la porc.
Torocara canis — Ia
Clasa Trematoda SUBREGNUL PLURICELULARE cățeii tineri. Circuitul
larve de meduzc (prin (METAZOA) parazililor este identic
diviziune transversală)
Cuprinde plathelminți cu cel de Ia Ascăris
— meduze adulte.
exclusiv paraziți (endoparaziți lumbricnidcs.
în majoritatea cazuririi lor). și Clasa Antho;oa Ascaridele se hrănesc
Viața apariția de de endoparazit (animalc-nori) cu conținutul
adaptări structurale a atras intestinului gazdei și
Se prezintă numai sub
anumite și funcționale de aceea pm:luc
formă de polip. Sunt exclusiv
particularități: antienzime cu rol de
marine, solitare (actinii le) și
speciale,simplificarea inhibiție a enzimelor
coloniale (mărgeanul).
organizăO digestive ale gazdei.
Antozoarele formează adesea
Reprezentant: viermele de Trichurgs vulpis —
colonii arborescente. Polipii
gălbează Fasciola (tricocefalul)
antozoarelor (antopolipi
hepatica, parazitează in
sau polipi coralieri)
Parazitează în ficatul intestinul subțire și
reprezintă prin
oilor (canaliculele cecum Ia carnasiere.
caracterele lor o treaptă
biliare) și al vitelor kx»ala se numește
superioară in evoluția
cornute (fig.16). Te g um tricocefaloză;
cnidarienilor:
e n t u I : lipsit de cili, pe Încrengătura Acnidaria Formele parazite se
este depigmentat datorită
a) întâlnesc atât la
împărłirea
endoparazitismului, Se carcaterizează prin faptul animale cât și Ia
cavității gastrale
Organele de fixare: că nu posedă celule urticante în plante. Se pot
în loje, prin septuri (se
ventuza bucală ce înconjoară ectoderm, acestea fiind întâlni toate
mărește suprafața
orificiul bucal ventuza substituite de celulele coloblaste modalitățile de
digestivă);
mediană (ventrală ce servește sau celule lipicioase. parazitism, cu excepția
doar la fixare). b) apariți Încrengătura cuprinde o singură ectoparazitismului la
Organele de simť. lipsesc, a faringelui de origine clasă mai importantă: animale,
cu excepția celulelor senzitive ectodermică (prin Formele care
invaginarea peretelui Clasa Ctenophora
răspândite toată suprafața (ctenos — pieptene; phoros care
pe animale
corpului, corpului). au gazde intermediare
poană) o

Si s te mul ne r v os: Clasa Antozoarelor Este caracterimtă prin 8 șiruri nevertebrate (în
reprezentat de 2 ganglioni cuprinde 2 mari meridiane de palete ciliate. Ele particular artropodele)
cerebroizi și cordoane net. subclase: sunt tentaculate dar și diferite clase de
voase longitudinale unite între octocoralieri și vertebrate. Localizarea
ele prin comisuri, o Ex c re ți hexacoralieri. parazitului fi in
a protonefridiană prezintă un (Pleurobranchia) și atentaculate țesuturi. cavitățile unor
singur canal longitudinal și Subclasa (Beroe ovata). organe (tub digestiv),
Octocoralia

o
canalic Iele colectoare ale În celom sau în sânge.
protonefridiilor. Resp i ți a Mărgeanul (coralul Aproximativ 40 specii
anaerobă. roșu): formă colonială din pot parazita omul.
mările calde, trăiește în apele
litorale, în continuă mișcare.
c) stomac voluminos, Scheletul coloniei (ax calcaros)
cu 4 pungi gastrale și este învelit de cenosarcul roșu
canale radiare cc sc (substanță cărnoasă) străbătut de
deschid în canalul canale care leagă cavitățile
circular marginal. gastrale ale indivizilor coloniei.
Sistemul Indivizii au in jurul orificiului
gastro•vascular arc buco-anal 8 tentacule penate
cărora le corespund 8 septuri ce Clasificarea Diviziunii Multe specii practică
funcție digestivă, anaerobioza (prin
circulatorie, respiratoric separă tot atâtea loje Didermica
(Atcyonaria). Unii ferrnentarca
și excretoare. pori era glicogenului in CO: și
Sistemul nervos: octocoralieri trăiesc în simbioză
cu alge unicelulare. Alții sunt acizi grași, aceștia din
reticular. (ca la hidră) dar urmă asociindu-se cu
neuronii sc aglomerează fosforescenți
(Pennaîulafosforea). glicerolul pentru a
formând ganglioni, forma lipidele. Se
Organele de simț: Subclasa -a uînăž
cunosc cicluri de
apar pentru prima dată în lumea Heracorałîa Sub-diviriunea Coerenterata dezvoltare cu o singură
animală și se nu mesc ro p a I i Cnidaria intermediară
Cuprinde forme la
i. Sunt organe de simț multiple, Cl, Hidrozoare (monoxene). unele
carc septurile sunt
pentru echilibru-simț-miros. având nevoie de 2
dispuse perechi iar
gazde intermediare.
 BIOLOGIE ANIMALĂ
Formele parazite pe sub piele pot ajunge acoperit de o carapace
plante sunt până la m lungime. Iară nesegmentată.
deasemenea bine Onchocerca Majoritatea trăiesc în ape
studiate in măsura în volvulus — produce în dulci și se deplasează cu
care acțiunea lor poate Africa tumori aîdterul unui aparat rotator
prejudicia culturile subcutanate sau ciliat situat în partea
alimentare oculare; vector este un anterioară a corpului. Asigură
(fitoparaziți): ex.: dipter hematofag. hranagștilor. EX.
Anguina tririci Loa Ioa parazitează Brachionusplicatilis.
(nematodul grâului) — la nivelul ochiului
atacă spicul și infiltrându-se sub
consumă conținutul conjunctivă; nu se Încrengătura Nemertini
boabelor, Heterodera extrage decât a.)
— parazitează chirurgical. Nemerțienii sunt cei mai
rădăcinile sfeclei de evoluati viermi acelomați.
zahăr, castraveților, Au corp cilindric sauturtit
tomatelor. dorso-ventral, cu lungimi de
Ditylenchtgs dipsaci la câțiva mm până la 2-3 cm.
— nematodul Caracteristica orin— cipală
tulpinilor de ceapă și este prezența unei trompe
al bulbilor de usturoi,
Filariile sunt Clasa
filiforrne și foane
Nematomorpha
lungi: Wuchereria
bancrofii — răspândită (Gordiacea) exertile,
în regiunile tropicale. Cuprinde specii care au
Adul!ii trăiesc in corpul subțire și lung. Ex.:
țesutul conjunctiv Gordius aquaticus. măsoară
subcutanat Ia om și în 0,5-1,5 m și are corpul acoperit
vasele limfatice iar de cuticulă. Adulții trăiesc
microfilariile liber în apele dulci iar larvele
(embrionii) trăiesc sunt endoparazite mai ales la
noaptea in sângele artropode. Adulții stau
periferic și ziua in încolăciți pe plantele acvatice,
vasele pulmonare; amintind de nodul Gordian de
periodicitatea este unde denumirea de gordiacee,
legată de biologia
gazdei intermediare și

vectoare — țânțarii
hematofagi
(Anopheles). Târgarii, Clasa Acanthocephala
Odată cu sângele, iau
Cuprinde specii parazite ca
și microfilariile pe care adulți în intestin Ia vertebrate
Ie transmit altei
iar ca larve în corpul
persoane. Boala se artropodelor, Corpul este
numește elefantiază —
cilindric și prezintă anterior o
umflături enorrne ale trompă retractilă prevăzută cu
mâinilor și picioarelor
țepi. Majoritatea
și scrotului care acantocefalilor parazitează la
ulcerează.
pești, păsări și mamifere,
Dracunculus foarte rar la om;
medinensis (filaria de
Macracanthorhynchus
Medina) — parazit Ia hirudinacetts — este cel mai
om în țările tropicale;
mare acantocefal — masculul
femela depune direct 14 cm, femela 65 cm; ca adult
larve in apă care sunt
în intestinul subțire
înghițite de un copepod de la porc; gazda intermediară
— Cyclops unde își
este cărăbușul de mai
continuă dezvoltarea. (Melolontha) ale cărui larve-
Dacă omul bea odată
me lolontoide ingerează ouăle
cu apa aceste parazitului din mediul extern.
copepode, Iarvele
Gazda definitiv{î este porcul,
ajung in intestin. apoi care consumă larvele sau
se localizează subcutan
coleopterele adulte.
la om, mai ales pe
mâini și picioare, ajung
la completa dezvoltare o
și femelele încep să
depună larve. Boala se Clasa Rotatoria (Rotifera)
numește dracunculoză
Cuprinde nematelminți
— femelele localizate
microscopici, cu corpul
 ANIMALĂ
SUIIREGNUI. PROTOZOARE (PROTOZOO ÎNCRENGĂTURA PROTOZOA

Unii autori vor-

RIOLOGIF. 27

Ikasemeni. protozoarele ocupă un loc important în lanțul alimentar, jucând de stabilit numărul exact de protozoare de pe suprafața Terrei. diverse roluri complementare
foarte impotlăntc cum fi: besc de 20.000, alții de 50.000 de specii diferite.

protozoare simbionte cu oligochetele: asigură conversia substanțelor com- Protozoarele formează un grup foarte vechi. Se apreciază că Radiolarii și FOplcxe ea
celuloza: raminifercle au o vârstă de 50 milioane ani. Originea protozoarelor este apreciată — F0tomare consumatoare de microorganisme, Cărt distrug microbii
umani de specialiști ca fiind În urmă cu 2.500 milioane ani.
(bacterii intestinale ) Încrengătura Protozoa este împărțită sistematic În 5 subîncrengături: Rhizo— pntozoare detritinre descompunătoare: stimulează procesul
de descompuș flagelata, Actinopoda, Sporozoa, Cnidosporidia și Ciliata. nere a materiei organice și a mineralizării acesteia, în mecanisme sinergice cu
bacterii și micęți. Subîncrengătura Rhizoflagełata Protozoarele Ft stabili diferite relații ecologice cu macroorganismele. Cuprinde clasele Flagellata și Rhizopoda.
În Festomacele rumegătoarelor. ciliatele anaerobe din grupa Ophryoscoleci• ax in asociațiecu bacterii se comportă ca niște comensali (mâncând Clasa Flagelata împreună la aceeași
masă) hrănindu-se eu amidon pe care îl transformă în glico- Din această clasă fac parte protozoare cu unul sau mai mulți flageli, care Alte genuri sunt in relații de simbioză cu
rumegătoarele. deoarece ele conferă mobilitate organismului, Speciile pot fi libere, parazite sau simbionte. posedă enzima numită celula.ză., cu ajutăl căreia transfon•nă celuloza făcând-
o Flagelatele sunt considerate cele mai primitive protozoare. La acestea, nutriția utilă și animalului ga7d5 (de obicei este numit gazdă in acest caz animalul cu ta- este autotrofă și
heterotrofă. Înmulțirea este adesea asexuată, cu planul de divilia cea mai mare). Simbion r»ate fi obligatorie sau facultativă. ziune longitudinal, dar este frecventă și înmulțirea sexuată.
in corpul animalelor sunt protozoare comensale potențiâl parazite ca de Trypanosoma equiperdum (trypanos = sfredel) este un protozoar flagelat, ca- exemplu Entamoeba hystotitica
care prosoacă dizenterie la câine și om, și Ba- re produce durina sau sifilisul Ia cal. Contaminarea se face prin contact sexual. CD lantidium coli. protozoar ciliat catr trăiește în intestinul gros Ia
porc, șobolan, Parazitul se localizează Ia nivelul mucoasei organelor genitale sau în sânge la câine și om și care se hrănește cu floră și faună intestinală„ Obișnuit se comportă cal, hrănindu-
se osmotrof.
ca un comensal. dar când există un exces de hidrați de carbon, apare un dezechi- Vectorul bolii somnului Tripanosoma gambiense este un flagelat polixen (cu
libru in funcțiile intestinale. Balanndium devine agresiv, hrănindu-se cu hematii, mai multe gazde). El are nevoie de 2 gazde pentru a se dezvolta și reproduce:
leoccrite și detritus celular. Prin enzima hialuronidază acționează asupra mucoa- musca țe•țe Glosinia palpalis și omul. Trypanosoma trăiește în sânge,
măduva sei intestinale determinând Ieziłmi grave și declanșând balantidiană" osoasă și lichidul cefalo-rahidian (LCR) la om, antilope și bovide. Acest
proto(LUNGU. 197S). zoar flagelat este foarte mobil și este transmis prin înțepătura de la musca łe-țe Un număr mare de protozoare paraziți tipici fiind responsabile
de boli într-un organism unde parazitul petrece 18-25 zile, de obicei în intestin, unde se

fi:nrte gra•se. Grupul sporozoarelor, care are nurnai forme parazite, este adaptat multiplică, și este sub forrnă neinfestantă, EI trece apoi în glandele
salivare ale strict la via;a parazitară ca și umele (exemplu — trematodele), muștei unde prin multiplicare dă formele infestante. Infestarea muștei se face
Noțiunile de parazitism enzootic sau epizootic au o explicație ecologică lega- când insecta ințeapă un bonav sau un animal rezervor (bovide). La om,
boala de incidența și distribuția paraziților. Parazitozele cu caracter enzootic au ca- provoacă simptome cronice, febră și tulburări nervoase. După o
incubare de IOconŔant și sunt Vezente într-un areal restrâns. Epizootia este o boală care În 20 zile, invazia în sânge și limfă provoacă febră crescută și
 BIOLOGIE ANIMALĂ
hipertrofierea ficatuforma ei acută afectăzi mai multe gazde, dintr-o regiune mare, în același timp, Iui. A doua fază a parazitozei apare câteva săptămâni
sau luni mai târziu, când Trypanosoma invadează meningele și LCR. Apar tulburări nervoase variate: cefalee, tulburări motorii și reflexe,
Clasificarea protozoarelor Trichomonoza bovinelor este provocată de Trichomonas vaginalis var. bovis, flagelat piriform de cca. 10 p.
Clasificarea protozoarelor este complexă. sistematica încrengăturii corespun- criofil Peștii care sunt produce afectați leziuni de Ichrhyobodo
degenerative necator a celulelor (sin. epidermice. Costia necatrix), Unele speciiflagelat a;nratului locomotor și caracteristicilor ciclurilor de
dezvoltare. Este dificil

1
48 gazde intennediare care înghit ouăle (ex.: porcul), larva „hexacantă"
trece în sânge și ajunge în mușchi unde se transformă în cisticerc.
Alte exemple de ces-
d) simplificarea până Ia dispariție a unor organe: —tubul digestiv al
Diphyllobothrium latum — adultul parazitează în intestinul subțire
teniei a dispărut; hrănirea se face prin osmoză. luând substanțele
la om și Ia mamiferele ihtiofage; prima g azdă intermediară o constituie
nutritive digerate în intestinul gazdei;
crustaceii dulcicoli (copepode); peștii de al apă dulce sunt a doua
—tenia nu are aparat circulator și respirator (energia provine din
gazdă intermediară: bibanul, știuca, mihalțul. Este una din cele mai mari
descompunerea glicogenului);
cestode. Lungimea corpului atinge până Ia 15 m lungime, iar numărul de
—tenia nu are organe de simt (cuexcepția celor tactile); —
proglote variază intre 3000 și 4500.
sistemul nervos — redus la ineleșicordoanenervoase.
i nm u I ți rea. Teniile sunt hermafrodite iar organele genitale se repetă
în fiecare
proglotă
(fig. 20).
Numărul
imens de ouă se
elimină în mediul
exterior, odată cu
ultimile proglote
considerate
adevărați saci
plini cu ouă.
În ciclul de
dezvoltare apar
una sau două
BIOLOGIE ANIMALĂ
Ligula intestinalis — poate ajunge până la I m lungime; este
lipsită de pro glote, însă aparatele genitale se repetă în tot corpul.
Adultul parazitează păsările acvatice ihtiofage. Pasărea elimină in apă
teniile cu ouă. Din ouă, eclozează Iarva numită coracidium care este
înghițită de crustacee copepode, în corpul cărora se dezvoltă până la
stadiul de larvă precercoid. Copepodele parazitate sunt

consumate de pești, mai ales ciprinide, în a căror cavitate generală larva

precercoid se dezvoltă până la stadiul de larvă plerocercoid, ceea ce
duce Ia mărirea abdomenului peștelui. Peștii parazitați înoată Ia
suprafață, sunt ușor prinși de păSările acvatice ihtiofage în al căror corp
plerocercoizii se transformă în adulți.
Taenia solium — are aspectul unei panglici și parazitează ca adult în
intestinul subțire al omului (gazdă definitivă) iar ca larvă cisticerc in
musculatura porcului (gazdă intermediară). Poate atinge lungimi de 8
metri.
Taenia echinococcus — 4-6 mm, adultul parazitează Ia câine, pisică,
vulpe; intermediar Ia ierbivore (vacă, oaie, cal). Boala se numește
echinococoză; larva hexacantă migrează prin sânge și se localizează în
ficat și plămân, unde formează chistul hidatic.
Hymenolepis nana — tenia mică a omului, trăiește în intestin la copii
— 4.000 ex./individ gazdă.
Taenia saginata — adultul parazitează în intestinul omului (gazde
definitivă) iar stadiul larvar (cisticerc) se localizează mai ales in mușchii
masticatori și musculatura inimii la bovine și ovine (gazde intermediare).

Clasificarea Diviziunii Triploblastica (Tridermica)

ACELOMATE
Cl. .
Încrengătura Tur e ariata Tric adi um lacteum
the Cl. Trematoda Ord. Mono enea G lus s
s Ord. Digenea Fasciola he 'ica
Dierocoe ium
Di lobothritmt
Cl. Cestoda Ord. Pseudophyll arum
idea Li a intestinalis
Ord. Cyclophyllidea Taenia solium
 BIOLOGIE ANIMALĂ
Taenia sa inata b) flagelii (adesca l) filamente lungi* mobile, pentru
aenia deplasarea animalului. Situate de regulå in partea anterioarå a corpului;
echinococctiS locul de insertie se numgte blefaroplast sau corpuscul bazal.
H menole 's nana Exemple: I flagel: — Topanosoma brucei; 2 flageli: Bode (Costig);
mai multi n ageli: Trichonvmpha
c) cilii vibratili filamente fine mobile la suprafata corpului
arapjate regulat,
functioneazå ca mici inotåtoarc. ex.: Paramoccium.
Functiile de re la lie. Protozoarele au sensibilitate la luminä numitå
fototropism. Ele potsesiza prezenp diferitelor substante chimice —
chimiotac-
tism. sau reacvia fatå de cåldurå — termotactism. etc.
o Fun c lia de reproducere, La protozoare, reproducerea sexuatåjoacå un
rol mai pulin important in multipliearea indivizilor care este esenlial
asiguratå prin reproducere asexuatä, La numeroase specii insä, sea stabilit
o
alternang intre cele douå moduri de reproducere: Un
ciclu evolutiv al unui protozoar comportå in
neric ea animalele — heterotrof (cu bacterii, alge fi alte substante organice) ex: principiu :
Euglena gracilis. Se pare ca aceste flagelate stau la baza regnului vegetal anis a) o reproducere asexuatä prin diviziuni multiple —
Di ges ti a poate avea loc fie direct in citoplastttl„ fie in vacuolele digestive schiaogonie — care permite unui schizont så produeå schimzoizi;
wide hrana este degradatå de sucurile digestive. Substantele alimentare sunt in final SUDREGNVL PROTOZOARE (PROTOZOA). INCRENGATURA norozo.. 25

asimilate de citoplasmå iar de«urile insolubile sunt aruncate la exterior prin

citoproct — atunci cind existå — ex: Paramecium,

b) o reproducere sexuatå sau gamogonie care pennite unui
Protozoarele libcre sc hrånesc cu: bacterii. ciuperci, eventual cu alte protozoare
gamont så producå gameti masculi sau femeli.
sau cu detritus organic variat. Protozoarele parazite consumä substante organice
inc histarea. in conditii nefavorabile de mediu (secetå.
absorbite din sångele sau continutul intestinal al gazde;. alte tesuturi.
variatii de temperaturå, modificarea chimicå a mediului)
Respiratia la protozoare sc face prin toatå suprafap celulei 'i prin intermediul
protozoarele se deshidrateazå, micsoreazå volumul, isi reduc
vacuolei contractile.
organitele specializate, se reduce metabolismul fi secretå un
Excretia reprezintå eliminarea deseurilor solubile fie prin traversarea
inveli$ rezistent, pupin pemeabil care supottä condiiiile dificile
membranei prin simplå difuziune in mediul ambiant sau gratie va cuo I e lor cont
formind chistul. El rezistå pånå la 38 de ani pentru unele ciliate
racti I e (pulsatile) eare isi videa.z.å sporadic continutul la exteriorul celu. lei
sau 3 ore la 1500C. Chistul favorizeaz.ä diseminarea speciei.
participänd astfel la metabolismul apei. Au si rol osmoregulator (apa are ten. din!a
Cänd reapar condivii favorabile, chise tul se deschide
de a intra continuu in celulä iat vacuolele contractile restabilese regulat presiunea
protozoarul reia viap activä, regenerändu-fi structurile.
osmoticå a interiorului citoplamei).
Functia de locomotie. MiFreaesteasiguratådeunuI
sauaItuIdin organele locomotorii unnätoare: Cåteva date ecologice despre protozoare
a) pseudopode — expansiuni citoplasmatiee de formå lobatå
Rolul ecologic al protozoarelor in biosferå este foarte important.
(amibe) sau reticulate ( foraminifere);
Ele oeupä un loc esemial in lanturile trofice. Pe de altå parte, intre
 BIOLOGIE ANIMALĂ
acestea eelelalte organisme existä relatii ecologice de tip benefic ca
simbioza, comensalismul sau relatii de tip antagonic ca parazitismul,
prädåtorismul (ciliatele eonsumå bacterii si alte protozoare),
hiperparazitismul (ciuperca Sphaerira paraziteaz.å ciliatul Opalina care tråi
%te in corpul batracianului Rana).
Formele libere de protozoare constituie marea majoritate, dintre acestea
cele mai numeroase fiind marine (Radiolarii, Foraminiferele,
Dinoflagelatele), Unele grupe sunt tipice de ape dulci (Heliozoare, Amibe.
Euglene, Ciliate), Mutte speeii träiesc in sol (edafice) la nivelul peliculei de
apå interstitialå dintre particule.
Unele protozoare suportå conditii extreme de viatå. ele rezistånd in ape
termale (SCC), altele „specializate" la temperaturi de O'C. E Protozoare
autotrofe ca Euglena sunt producåtori primari. Toate speciile heterotrofe
sunt consumatori primari care se hrånesc cu alge. Alte specii sunt o
prådåtoare, de exemplu: numeroase ciliate, flagelate si rizopode care se
hrånesc fie cu protozoare, fie cu larve de metazoare.
in naturå. biomasa protozoarelor este adesea subevaluatå. Astfel,
papirusul multe plante acvatice din Africa-Centralä sunt acoperite
literalmente de milioane de ciliate. Pe de altå parte, exploziile („boom"-
urite) de protozoare acvatice sunt bine cunoscute. Astfel, la ciliate pot
exista mai mult de 250.000 celuWmI (adicå Q) 0,35 VI).
Densitatea protozoarelor din sol poate ajunge pänå la 70.000 indivizVgr,
c ciliatele putånd reprezenta ele insele aproape jumätate din cantitatea
estimatå de 1-10 kgma. Aceastä biomaså poate parea scåzutå in raport cu alti
taxoni (Anetide) dar unele dintre ele fac subiectul unei rate de multiplicate
odatå la 3 zilc (Amibele). Aceasta aratå importanta protozoarelor in
„economia solului".
 BIOLOGIE ANIMALĂ
iau naștere gameții masculi și femeli, din a căror fecundare va rezulta
un zigot cc traversează peretele stomacului și se închistează.
Dezvoltarea oochistului nu se poate produce decât la o temperatură mai
marc de I TC. Fenomenul de sporogonie (diviziuni multiple) permite
formarea a numeroși sporozoizi care puși în libertate in cavitatea
generală a insectei. migrează în canalele excretoare ale glan• delor
salivare. Astfel, ei sunt inoculați la om. odată cu saliva țânțarului, în
timpul înțepăturii.
Acțiunea patogenă a hematozoarului paludismului, rezultă din
acțiunea spoliatoare asupra hematiilor, din iritarea unor organe cum
este ficatul, dintr-o acțiune toxică generală precum și din embolia pe
care o produce la nivelul capilarelor viscerale. Primele semne clinice
apar după 12-14 zile de la infestare. Maladia este tratată prin
chimioprofilaxie.
Subîncrengătura Cnidosporidia
Cnidosporidiile sunt cu spori pluricelulari, fapt pentru
care, mai nou unii autori le consideră ca pe grupe apane, fapt
nejustificat deoarece ele numai in acest stadiu au această organizare. in
toată perioada vegetativă ele sunt animale unicelulare.
M ixospori d ii le (sin. Myxobolidae), sunt specii celoziice sau
histozoice intracelulare, care se hrănesc fie osmotrof fie prin
fagocitoză. Paraziții din această clasă a Myxosporidiilor au spori de
dimensiuni variate, cu două capsule polare și sporoplasmă. Zona de
elecție pentru acești paraziți ai peștilor este țesutul cartiIaginos. care
este erodat sub acțiunea fagocitară a plasmodiului de Myrobołus
cerebralis. producând „căpiala salmonidelor" (păstrăvilor).
M sporid iile Nosema apis la albine și Nosema bombycis la larvele
fluturelui de mătase, produc nosemoza. Sporii acestor microsporidii au
o capsulă Fiară, cu un flagel, Boala se manifestă la albine prin slăbire,
diaree. Evoluția gravă pate determina moartea insectelor.
Subîncrengătura Ciliata (Infuzorii)
Ciliatele sunt protozoarele cu cea mai inaltă organizare
celulară, Aceste animale au numeroși cili vibratili. care permit
deplasarea și antrenarea particulelor alimentare spre citostom.
Deasemeni au un aparat nuclear dublu reprezentat de unul sau
mai mulți macronuclei (cu rol trofic) și de unul sau mai mulți
micronuclei (cu rol sexual j. Reproducerea Ia ciliate este
asexuată și sexuată. Asexuat, se reproduc prin diviziune binară.
Frecvența diviziunilor este determinată de factori cx hrana,
lumina, temperatura). Sexuat se reproduc prin conjugare.
Ciliatele posedă un aparat bucal complex. Există forme
libere și paraz.ite, în toate mediile: apă dulce. marină.
salmastră. localizate pe plante acvatice sau terestre. Multe
ciliate prezintă chiști de rezistență.
StjnREGNtJL PROTOZOARE (PROTOZOO INCRENGATURA PROTOZOA 31
Dintre ciliatele parazite, Ichthyophthirius multifiliis, produce la
pești boala grișului. Localizați pe tegument, branhii, înotătoare,
paraziții spoliază țesuturile unde se fixează. Prima mențiune despre
protozoozc la pești datează din timpul dinastiei Sung din China (964-
126 a.c.), când un școlar, Su-Shi, a descris in caietul său — despre
relațiile intre organisme — boala petelor albe Ia peștii de cultură, fiind
firă nici un dubiu vorba despre această maladie.
Tricodinoz.a este o boală produsă de protozoare ciliate parazite,
din genul Trichodina, care sunt ectocomensali, cu peste 100 specii. În
condiții defavorabile, se atașează de pești producându-le leziuni la
nivelul pielii cu discurile de fixare.
Tabelul l. Clasificarea protozoarelor
BIOLOGIE ANIMALĂ

DIVIZIUNEA TRIDERMICA (BIUTER.U.I.O 47

Se poate spune că ciclul evolutiv are o serie de particularități:

a) schimb de gazde = migrație;
b) trece prin diferite stadii larvare = metamorfoză;

Cuprinde platelminți paraziți, în corpul omului și al altor vertebrateputând

 BIOLOGIE ANIMALĂ
c) înmulțire în stadii larvare (un sporocist are mai multe redii; o redie are mai mulți cercari) — multiplicare.

Ca efect al vieții parazitare, trematodele au prolificitate mare prin depunerea unui număr foarte mare de ouă și înmulțirea pe cale partenogenetică în mai multe
generații larvare. Fasciola hepatica este un parazit periculos care produce gălbeaza Ia oi iar Ia om fascioloza hepatică ambele fiind boli mortale.

Clasa Cestoda (tenii)

 BIOLOGIE ANIMALĂ
cului și înoată pânâ la malul unde se fixează de plante, transformându-se în metacercari care ajung ulterior in intestinul oii (cu iarba păscută sau când bea apă). chistul
se dizolvă. metacercarul trece in ficat și devine adult (fig. 17).
Fie î. Foraele I•rvare Făcwa tâ.•ăr•, C adult; D — redie: E — cercar.
20
Deutcrostomleni epitelioneurienl (sistemul lor nervos adesea
dedublat, unul ventral, altul dorsal este imperfect diferențiat de
epiteliul carc i-a dat naștere).
Încrengătura Echinodenne (Echinodermata) — 6.000 specii. Ex:
steaua de mare. ariciul de mare, castravetele de mare.
Dcuterostomlcnl eplncurienl
Supraîncrengătura Cordate (Chordgta) sau — 47.000 specii,
Sistemul nervos este bine diferențiat, este dorsal. adică deasupra
tubului digestiv (epi deasupra). Scheletul intem debutează pentru
prima dată în seria animală sub forma unei baghete minuscule de
origine mezodennică care poartă numele de coardă dorsală sau
notocord și care este plasată dorsal între sistemul nervos și tubul
digestiv.
Coarda Încrengătura sc întinde Cefalocordate de la o
extremitate (Cephalocordata la alta a corpului, sau Acraniata)
pătrunzând și — în 13 regiuneaspecii. cefalică. EX.:
Amphioxus
Încrengătura Urocordate (Urochordata sau Tunicata) —
1.600 specii. Notocordul localimt doar la nivelul regiunii
caudale (uros coadă)
Încrengătura Vertebrate (I'ertcbrata) — 45.000 specii.
Scheletul cartilaginos sau osos comportă o coloană vertebrală,
un craniu și oase ale membrelor.
Vertebratele se împart in:
Subîncrengătura Agnatha — vertebrate primitive lipsite de
fălci; cuprinde o singură clasă: Clasa Cyclostomata
Subîncrengătura Gnathosthomata — vertebrate cu fălci,
grupate în:
Supraclasa Pești (Pisces)
 BIOLOGIE ANIMALĂ
Clasa Achantodi
Clasa Placodermi Clasa Chondrichth»vs
Clasa Osteichthyes
Supraclasa Tetrapode ( Tetrapoda)
Clasa Amfibieni sau Batracieni (Amphibia)
Clasa Reptile (Reptilia)
Clasa Păsări (A ves)
Clasa Mamifere (Mammalia)
Agnatostomele. peștii, și batracienii mai sunt clasificate în
Anamniotice (dezvoltare embrionară Ară amnios și alantoidă)
Ultimile trei clase sunt grupate în Amniotice (dezvoltare
embrionară la care apare amniosul și alantoidâ)-membrane
embrionare a animalelor vivipare și ovi-
CAPITOLUL
SUBREGNUL PROTOZOARE (PROTOZOA).
ÎNCRENGĂTURA PROTOZOA
Protozoarele (gr. protos = primul, zoon animal) sunt animale mobile
uniceIulare cu unul sau mai mulți nuclei. Nucleul este totdeauna delimitat de
o membrană nucleară. Protozoarele sunt heterotrofe, lipsite de clorofilă.
În scara evoluției protozoarele reprezintă prima etapă prin care a trecut
regnul animal. Sunt organisme în general microscopice; din acest motiv,
protozoarele au fost descoperite după ce în anul 1674 LEUWENHOECK
descoperă microscopul.
Dimensiunile celulei protozoarelor sunt cuprinse în general între zeci și
sute de microni (I micron (B) sau I micrometru I/1000 mm): Leishmania
donovani I -4 p; Nosema bombycis 3-4 g; Trypanosoma gambiense 15-30 g;
Paramec;gtițt caudatum: 200-250 Sunt și excepții de specii mai mari, ex:
Amoeba proteii'* 500L 0,5 mm); Stentor polymorphus 1000-3000 p. Unele
protozoare fosile din grupul Foraminiferelor, măsoară câțiva cm.
Distincția între protozoare și metazoare este netă și se referă Ia
numeroaGÎe caractere morfologice și fiziologice, Dar ceea ce le diferențiază
fundamentalesŕe că unica celulă a protozoarelor deține întregul
potențial al spî, c iei căreia îi aparține și își dezvoltă organite proprii
(organite contractile, letice, locomotorii, excretorii...) care Îi asigură
diferite funcții fiziologice male. La metazoare, celulele se diferențiază
în țesuturi morfologic și fizio c distincte, organe și sisteme de organe
ce asigură aceste funcții fiziologice. REMARCĂ: deși unicelulare,
protozoarele au adesea mai mulli nuclei (polinucl un micronucleu —
cu funcție genetică asigură reproducerea; un macronucleu funcție
trofică —ș răspunzătoare de metabolismul general al celulei — ex, la
cium, sau numeroși nuclei echivalenți cumulați cu funcție de micro- și
ex.: Opalina.
Organizarea protozoarelor
o
Un protozoar este format dintr-o celulă alcătuită dintr-o membrană
subli@, citoplasmă, unul sau mai mulți nuclei și constituienți
plasmatici și paraplasmatici (fig. 5).
Cana lele excreto are situate în câmpurile laterale ale tegumentului se
unesc și se deschid printr-un por comun.
Sistemul genital: Sexe separate, cu dimorfism accentuat-
masculul mai mic decât femela și cu partea posterioară răsucită.
Orificiul cloacal poartă doi spiculi (aparat copulator) (fig. 23), Gonadele
sunt tubulare. La femele, aparatul genital este format din: două ovare
filiforrne lungi continuate cu două oviducte; două utere care se deschid
intr-un vagin ce comunică cu exteriorul prin orificiul genital femel
situat în treimea anterioară; uterul are o zonă glandulară care formeazž
coaja oului și un receptacul seminal unde ouăle sunt fecundate când trec
prin el și pe măsură ce înaintează prin uter se înconjoară de coajă,
Masculul are un singur testicul filifonn care se continuă cu canalul
deferent apoi cu un receptacul seminal, urmat de un canal ejaculator
musculos care se varsă în cloacă-
Dezvoltarea
are
loc
 BIOLOGIE ANIMALĂ
fără cu Oxyuris (sin. Enterobius) vermicularis — Oxiurul, este un
năpârliri nematod mic, de 3IO mm, alb, parazit în intestinul gros al omului, cu
nudatorită dimorfism sexual. Formă foarte răspândită mai ales la copii unde
cuticulei poate avea loc o autoinfestare: după maturarea ouălor, femela se
localizează intre pliurile mucoasei rectale și anale unde elimină ouăle
O femelă de care produc iritabilitate și prłn scărpinare ajung pe degete sub unghii,
Ascaris poate depune apoi în gură și prin înghițire apar noi generații de paraziți.
aproximativ 200.000 Trichinella spiralis — Trichina, este un parazit identificat Ia
ouă pe zi. Ouăle sunt numeroase specii de mamifere domestice și sălbatice și la om.
eliminate odată cu Importanță practică o are trichineloza porcului și mult mai puțin
materiile fecale. În trichineloza cabalinelor și mamiferelor sălbatice. Trichinella are
mediul exterior, în dimensiuni microscopice: 1,6 mm masculul și 3-5 mm femela, care
ou, după 15 zile se este vivipară, depune 6-10.000 embrioni microscopici în intestinul
formează o larvă subțire al gazdei de unde pe cale limfatică și venoasă migrează în
filiformă. Ea poate țesuturi și organe, Supraviețuiesc
rezista în această doar larvele care ajung În
formă câteva luni. musculatura striată (fig. 24) unde se
Ajunse din nou în dezvoltă, se diferențiază sexual, se
intestinul omului, spiralizează și se închistează prin
odată cu fructele și reacția de apărare a gazdei.
legumele nespălate, În acest moment, evoluția parazitului este întreruptă în timp și spațiu
larvele trec în până Ia consumarea de către om a cărnii infestate a unui animal (porc,
circuitul perforarea
sangvin și intesti- porc mistreț, cal). Față de durata scurtă de timp (5-6 săptămâni) a vieții
migrează până în active a adulților; Fig. 24. TriChÎnefÎa spiralis— larve o longevitatea
plămân omuluide și prezintă
unde larvelor din mușchi (10-20 închistate în mușchi. ani sau chiar mai mult)
buze mobile
împreună 3cu sputa pe se explică prin încetinirea proceselor metabolice (hipobioză). Când se
ajung din nou in gură consumă carnea de porc ce conțin larvele închistate, acestea ajung în
și sunt Înghițite, intestin unde se maturizează în 2-3 zile iar femelele fecundate trec în
larvele vasele limfatice și depun („nasc") un număr mare de larve care prin
transformându-se în torentul sangvin migrează în organele active: mușchi maseteri,
adulți. diafragmă, mușchi intercostali, unde consumă fibrele musculare, cresc și
Asca.ridoza se apoi se închistează rămânând așa până la moartea gazdei. Boala se
manifestă prin numește trichinoză și este o boală care netratată poate fi mortală.
tulburări digestive, Ancylostoma duodenale — adultul măsoară 1-2 cm și trăiește În
dureri intestinul subțire la om; atacă mucoasa și poate produce hemoragii
ÎNCRENGĂTURA NEAUTHF-LMÎNTHES 53
urmate de anemii grave, Pentru dezvoltare, ouăle au nevoie de mediu
umed și de un interval terrnic cuprins între 14-37 0C. Acest mediu este
care se află papile gustative, Dezvoltarea embrionară necesită mult oxigen, o întâlnit de exemplu, în galeriile minelorc: din regiunile tropicale. Din
anumită temperatură și umezeală, ouă ies larvele, care venind în contact cu pielea omului, pătrund în corp

u
 BIOLOGIE ANIMALĂ
iar pe cale sangvină invadează plămânii, apoi esofagul șio intestinul.
Se estimează că 60 milioane de oameni din Asia sunt infestați de

acesĆJ) parazit.
 BIOLOGIE ANIMALĂ
mațiuni chistice microscopice numite microchiști, care dau o evoluție subclinică
de miozită. Afectează toate speciile de vertebrate (gazde intermediare): pești,
batracieni, păsări, mamifere inclusiv omul, cu excepția carnivorelor (gazde
definitive).
H em o sp ori d iil e. Sunt produse de specii din genul Babesia, cu trei
subgenuri: Babesia-paraziți mai mari decât raza hematiei pe care o parazitează,
Babesiella — mai mici — și Nutallia. Două babesii în aceeași hematie formează
un unghi ascuțit, fiind situate în centru. Babesielele formează un unghi obtuz
fiind postate la periferia hematiei. Ciclul biologic se desfășoară pe două gazde,
prima fiind un mamaifer domestic (bovine, ovine, cabaline) și cealaltă —
căpușele (Fam. Ixodidae). Au specificitate strânsă.

Hemosporidiile sunt sporozoare parazite intracelular; al căror ciclu evolutiv

are o fază sexuată care se desfășoară într-un nevertebrat (țânțar) și o fază sexuată
— În sângele unui vertebrat.
Exemplu: Plasmodłum falciparum este vectorul paludismului sau malariei, un
sporozoar dixen (cu două gazde diferite ca specie): un țânțar din genul AnofeIes
— gazdă intermediară și omul — gazdă definitivă. Agentul cauzator al
paludismului nu a fost descoperit decât în 1878, iar rolul țânțarului (Anopheles)
a fost pus în evidență in 1895. Parazitul se instalează într-o celulă hepatică unde
va suferi diviziuni asexuate prin schizogonie, rezultând schizozoizi care trec în
circulația sangvină. Fiecare schizozoid penetrează câte o hematie și se multiplică
tot prin schizogonie. Ruperea hematiilor și eliberarea schizozoizilor coincide cu
accesele de febră caracteristice paludismului. Unii schizozoizi se direrențiază în
hematie, în gamonți care se găsesc în sângele periferic. De aici încolo,
dezvoltarea parazitului nu poate continua fără intervenția țânțarului Anopheles.
Acesta, ingereaz.ă gamonții înțepând un om bolnav. În stomacul țânțarului, din
gamonł•

c:
o

o
22 BIOLOGIE ANIMALĂ SUBREGNUL PROTOZOARE (PROTOZOA). ÎNCRENGĂTURA PROTOZOA

M e m bra na : obligatoriu prezentă, adesea fină și suplă, formată din câteva Nucleul. Se află în endoplasmă și poate fi unic sau multiplu, sferic sau
straturi de macromolecule superficiale, perpendiculare pe suprafața celulei. La eliptic, dar se comportă ca cel de Ia metazoare și este alcătuit din:
multe protozoare, celula comportă și o altă membrană, un veritabil „schelet — membrană nucleară (ciuruită și comunică cu reticulul endoplasmatic)
extern" formând un înveliș chitinos, calcaros, silicios sau gelatinos care
care permite schimburi metabolice; nucleoplasmă); citoplasmă nucleară
înconjoară și protejează celula.
pl Citoplasma: de obicei transparentă cu (carioplasmă, diviziunii se organizează
— filamente de cromatină din care în timpul
zomii;
— 1-2 nucleoli.
Văzută la microscopul electronic, celula animală are următoarea alcătuire:

Funcțiile protozoarelor
Protozoarele sunt organisme libere
consistență fluidă sau gelatinoasă, mai vâscoasă decât apa
care trăiesc în toate mediile naturale:
este dife• rentiată în ectoplasmă situată periferic și
endoplasmă situată central. Din punct de vedere chimic, ape dulci curgătoare sau stagnante, ape
citoplasma seamănă cu cea a celulelor metazoarelor, fiind un sărate, în pământ umed. Există și
amestec de albumine, grăsimi și hidrați de carbon. n specii parazite care trăiesc în corpul
altor organisme vii (plante, protozoare
Organite: sau metazoare).
Fiț 5. Amoeba proteus, organinrt generali: I. Organite membranare: Funcția de protecție 0 asigură
EC — ectoplasnă; ed — endosom; en — in — in- — mitocondriile ectoplasma, care poate avea rol de
(condriocruzii: mn — mernbrană nucleară; n — ntEleu; pl — plasrna- citoschelet.
asemănătoare cu cele de Iernă; ps — pseudopcxle; sn — suc nuclear; vd — Funcția de nutriție 0 asigură
vacuolă di- mul) gestivă; yp — vacuolă pulsatilă. la metazoare sunt centrii endoplasma și cuprinde hrănirea,
respiratori în consecință generatori de energie pentru Că la nivelul lor au loc respirația și excreția. Nutriția se poate
procese red-ox a unor substanțe ganiee (glucide, lipide); reali.
— aparatul Golgi (dictioznmi) cu rol în stocarea, repartizarea și za în 3 moduri diferite:
transformarea majorității substanțelor; reticulul endoplasmatic (ergastoplasma) Fagotrof: protozoarele înglo- 6. Celula animală Ia ME (scher;v bează prin
există Ia toate protozoarele cu aspect de canalicule (tubuli); el îndeplinește mai fagocitoză hrana vie sau n — Fig. nucleol; N — nucleu; Mn — membrer,ăMu.
multe funcții: citoschelet•asigură 0 oarecare rigiditate citoplasmei: asigură moartă cu ajutorul organitelor speciali- cleară; AG — aparatul Golgi; M —
suprafață de sinteză (în peretele lui există enzime digestive); ca sistem
zate: pseudopode, flageli, cili, sau cu aju- driile; R —
circulator intracelular. La suprafața sa sunt ribozomii (granulele lui Palade),
ribozomii; REG — reticul endoplastonil unei guri (citostom,
bogate în ARN cu rol în sinteza proteinelor; centrozomul redus în interfaz.ă
(intre două diviziuni celulare) la un grăun• te central = centriol, el se divide in citofaringe, ves- mic granular; REN — reticul tibul). Exemplu: rizopodele,
2 in timpul cariokinezsi. Are rol în mitoza numeroaselor protozoare și rol de ciliatele. ted; L — lizozomii•, VC — veziculă condetf'ă; Osmotrof: în special
organizator intracelular (fusul de diviziune); la protozoa- în secreție: CC centrul celular.
— vacuole pulsatile (digestive); vacuole paraplasmatice care închid rele parazite, care înoată în sânge sau lichidele cavitare ale gazdelor, absor•iad
substanțe de rezervă (lipide, glucide) sau produși de secreție; blefaro- prin osmoz.ă (traversarea membranei) alimentele dizolvate în lichidul
2. Organite fibrilare: cili, flageli și structuri asociate: (cinetosomi, plaști, ambiant, Este cazul particular al speciilor parazite, Exemplu: sporozoarele,
derivați intracitoplasmatici) flagelatele;a
Unele protozoare se hŕănesc mixotrof, adică Ia lumină sehiă• nese ea plantele

— autotrof, cu ajutorul pigmentului asimilator (clorofila); lâ