Anatomie topografică şi clinică a extremităţii cefalice. Etajul neural al capului.

Anatomia topografică şi clinică a neurocraniului: normele frontală, laterală şi

occipitală;exobaza; calvaria. Scalpul: limite, stratigrafie, importanţă clinică. Endobaza şi
fosele cerebrale. Etajul facial al capului. Regiunile superficiale şi profunde ale capului:
limite, stratigrafie, importanţă clinică. Articulaţia temporo-mandibulară.Anatomia
topografică şi clinică a viscerocraniului.Regiunile superficiale şi profunde ale feţei.
Proporţii faciale, anomalii congenitale ale feţei. Consideraţii clinice asupra hemoragiilor
intracraniene.

Capul e separat de gat printr-o linie ce pleaca de la protuberanta occipitala

externa,liniile occipitale superioare, inconjoara apofizele mastoide prin varf, trece pe sub
conductul auditiv extern, marginea posterioara a ramurei mandibulei, marginea inferioara
a corpului mandibulei, pana sub simfiza mentoniera.
Din punct de vedere topografic capul prezinta un etaj neural si un etaj facial,
separate de o linie ce pleaca de la glabela, marginea supraorbitara a frontalului, arcada
zigomatica, pe sub meatul acustic extern, pana la marginea anterioara a
sternocleidomastoidianului.
Etajul neural al capului adaposteste encefalul, invelit in meninge si glanda hipofiza.
Regiunile parietale sunt in numar de trei:
1. Reg. fronto- parieto- occipitala
Limite:
anterior- glabela si marginea supraorbitara
posterior-protuberanta occipitala externa si liniile nuchale superioare
lateral- liniile temporale superioare
Stratigrafie:
- piele cu peri(exceptand fruntea), glande sebacee, sudoripare
- tesut celular subcutanat
-plan musculo-aponevrotic- muschii frontal si occipital, uniti prin aponevroza epicraniana
Cele trei planuri mentionate anterior formeaza impreuna scalpul.
Tesutul subcutanat este bogat vascularizat, de aceea plagile la nuvelul scalpului sunt
foarte hemoragice. Pielea paroasa este sediul unor afectiuni specifice eczeme, pediculoze,
micoze.
- tesut celular lax
- plan osos -oase-care formeaza bolta craniului; solzul frontalului, sutura frontonazala,
gaura supraorbitara, marginile supraorbitare si arcurile supraciliare ale frontalului,
eminentele frontale(norma frontala); solzul frontalului, parietalul, sutura coronara (norma
laterala); solzul occipitalului, parietalele, sutura lambdoida si sagitala, protuberanta
occipitala externa, linia nuchala superioara(norma occipitala)
-dura mater craniana

2. Regiunea temporala
Delimitata de arcada zigomatica si linia temporala superioara.
Stratigrafie
-piele partial paroasa,
-plan subcutanat cu muschii auriculari anterior si superior, vasele temporale supeficiale,
nervul auriculo-temporal

1
-aponevroza epicraniana
-fascia temporala
-muschiul temporal,manunchiul v-n temporal profund, grasime
-periost
-plan osos-frontalul, parietalul, aripa mare sfenoidului,solzul temporalului (norma
laterala)
-dura mater craniana ce contine artera meningee mijlocie
In aceasta regiune se practica trepanatii pentru abordarea continutului
neurocraniului. Aici se ia pulsul la artera temporala.

3. Regiunea bazei craniului este o regiune profunda si mediana ce formeaza peretele

inferior al neurocraniului.
Stratigrafie
Exobaza- este impartita in 3 zone cu ajutorul a doua linii: prima uneste tuberculii
articulari ai temporalelor, a doua uneste varfurile proceselor mastoidiene
-zona anterioara este mascata de viscerocraniu
-zona mijlocie alcatuita din procesul bazilar al occipitalului, condilii occipitalului, aripi
mari sfenoid, stanca temporalului are raport cu faringele spatiul retrofaringian,
laterofaringian, regiunea prevertebrala si infratemporala
-zona posterioara reprezentata de mastoida si solzul occipitalului e in raport cu coloana
vertebrala si regiunea nucala
Endobaza cu 3 etaje
-anterior- de la santul chismatic la aripile mici ale sfenoidului; e traversata de nervii
olfactivi(lama ciuruita a etmoidului), nervul optic, artera oftalmica (canalul optic)
-mijlociu- de la aripile mici ale sfenoidului la lama patrulatera a sfenoidului si marginea
superioara a stancii temporalului; e traversata de nervii III, IV, VI, oftalmic(fisura
orbitara superioara) maxilar (rotunda), mandibular (gaura ovala), artera carotida interna
(canalul carotidian).
-posterior- e traversata de nervii VII, VIII (meat acustic intern), nervii IX, X, XI, sinusul
sigmoidian (gaura jugulara), bulbul rahidian, vasele vertebrale(gaura occipitala).
Dura mater- ce contine majoritatea sinusurilor sale

Consideraţii clinice asupra hemoragiilor intracraniene

Traumatismele la nivelul capului pot produce fracturi ale masivului facial, ale
oaselor calvariei sau ale bazei de craniu. Fracturile pot interesa elementele vasculo-
nervoase din vecinatate, pot cauza infectii ale leptomeningelui.
Hematomul epidural-colectie de sange biconvexa intre dura mater si tablia interna
a calvariei; frecvent de cauza arteriala-aretra meningee medie; asociaza pierderea starii de
constienta, urmata de un interval lucid, cu posibilitatea instalarii ulterioare a comei.
Prognosticul este bun daca e recunoscut si tratat la timp. Daca hematomul creste trebuie
evacuat si efectuata hemostaza, pentru reducerea efectului de masa.
Hematomul subdural-colectie de sange, semilunara, in spatiul subdural; frecvent
de cauza venoasa; risc crescut la persoanele cu coagulopatii si tratament anticoagulant.
Prognostic nefavorabil cand exercita efect de masa cu deplasarea mai mare de 2cm a
structurilor liniei mediane.

2
 Hemoragie subarahnoidiana-acumulare de sange in spatiul subarahnoidian, cel
mai frecevnt postraumatic dar si prin ruptura de anevrism, malformatii arterio-venoase,
tratament anticoagulant. Este urmata de iritatie meningelui, cefalee, eventual pierderea
constientei.
Contuzia cerebrala-ca urmare a traumei, se produce o hemoragie superficiala
inconjurata de edemul tesutului inconjurator; pia mater este indepartata de la suprafata
creierului si sangele trece in spatiul subarahnoidian; frecvent localizata in portiunea
antero-inferioara a lobilor frontali si temporali.

2. Etajul facial al capului cuprinde regiuni superficiale si profunde (somatice si

viscerale)
Regiunile superficiale ale fetei
REGIUNEA NAZALA-cuprinde piramida nazala; in aceasta regiune sunt frecvente
traumatismele nazale.
REGIUNEA LABIALA-inglobeaza toate partile moi ce alcatuiesc buzele. Buzele sunt
interesate deseori in procese patologice: traumatisme, neoplasme, malformatii
congenitale.
REGIUNEA PALPEBRALĂ - regiune pereche situată intre regiunea frontala si cea
geniana, pe partile laterale ale nasului. Este reprezentata de cele două pleoape, superioara
si inferioara, care delimitează fanta palpebrală. In grosimea pleoapelor se gaseste o parte
a căilor lacrimale.
REGIUNEA GENIANA (obrazul), formeaza peretele lateral al cavitatii bucale;in planul
subcutanat al regiunii se gaseste bula grasoasa Bichat, care isi reduce mult dimensiunile
in stari consumtive. La nivelul mucoasei se gasesc numeroase glande salivare mici si
paipla prin care ductul parotidian stenon se deschide in vestibulul bucal. Prin structurile
anatomice de la nivelul regiunii aceasta intervine in masticatie, in vorbire, in expulzarea
aerului din cavitatea bucala.
REGIUNEA MASETERINA cuprinde toate planurile moi ce acopera ramura mandibulei
si prelungirea anterioara a glandei parotide.
In parotidita epidemica regiunea se deformeaza prin hipertrofierea prelungirii glandei
parotide, trismus(maseter)in tetanos, afectiuni ale articulatiei temporomandibulare
(artrite, fracturi) pot duce la redoare articulara sau anchiloza.
REGIUNEA PAROTIDIANA este retromandibulara, situata anterior de apofiza mastoida
si marginea anterioara a sternocleidomastoidianului si inferior de conduct auditiv extern
iar in profunzime ajunge pana la peretele lateral al faringelui. Aici se gaseste loja
parotidiana ce contine glanda parotida, artera carotida externa(in loja da ramuri pentru
parotida si auriculara post.,iar dupa ce strabate loja se imparte in ramurile
terminale:temporala superficiala si maxilara interna), originea venei jugulare externe,
nervul facial cu ramurile lui terminale, nervul auriculo-temporal ram al mandibularului si
ganglioni limfatici.

Regiunile profunde ale fetei (nu sant acoperite de piele)

Regiuni somatice

3
REGIUNEA ORBITARĂ este o regiune pereche, cuprinsă în orbita osoasă, acoperită
anterior de elementele regiunii palpebrale. Conţine bulbul ocular şi anexele sale. Limitele
regiunii sunt reprezentate de pereţii osoşi ai orbitei.
REGIUNEA INFRATEMPORALĂ este o regiune pereche ce corespunde perimetrului
osos al fosei infratemporale. Are forma unei piramide patrulatere; vârful piramidei
îndreptat în jos, răspunde unghiului mandibulei.
Conţinutul regiunii: muschii pterigoidieni, artera maxilară, ganglionul otic, nervul
mandibular cu ramurile.
Regiunea infratemporală are importanţă practică pentru anestezia nervului maxilar, a
nervului mandibular si a ramurilor lui terminale, infiltraţia ganglionului pterigopalatin (in
extracţii dentare sau nevralgii); ligaturarea arterei maxilare sau a ramurilor ei (in
intervenţiile pentru ablaţia unor tumori).

Regiunile viscerale
1. Regiunea cavitatii nazale- e regiunea mediana, situata intre cele doua orbite, inapoia
piramidei nazale, deasupra cavităţii bucale, sub neurocraniu. Posterior comunica cu
nazofaringele. Este alcatuita din vestibulul nazal, cavitatea nazala propriu-zisa si
sinusurile paranazale.
2. Regiunea cavitatii bucale contine vestibulul bucal si cavitatea bucala; este situta
inaintea faringelui si deasupra regiunii suprahioidiene. Este primul segment al tubului
digestiv. Are rol si in respiratie, vorbirea articulata.
3. Regiunea vestibulului faringian prin care faringele comunica cu cavitatea bucala. Este
delimitat de arcurile palatine, baza limbii si marginea libera a valului palatin . Contine
fosa palatina in care se gaseste amigdala palatina, ce face parte din inelul limfatic
Waldayer.
4.Regiunea faringiana contine faringele si spatiile perifaringiene

Proporţii faciale, anomalii congenitale ale feţei

Fata se dezvolta intre saptamanile 4-8 i.u. din mugurii faciali (frontal, nazali
mediali, nazali laterali, maxilari si mandibulari) dispusi in jurul gurii primitive. Acestia
sunt separati initial prin santuri.
La finele săptămînii a 8-a de gestaţie faţa capătă aspect uman prin dispariţia
şanturilor separatoare dintre mugurii faciali.
Lipsa de inchidere a unor santuri de la nivelul fetei duce la aparitia unor
malformatiii congenitale numite schizisuri (despicaturi).
Fisura oblică a feţei(coloboma facialis) se întinde de la unghiul intern al ochiului
la buza superioară ca urmare a lipsei de inchidere a santului dintre mugurii maxilar si
nazal lateral.
Despicătura nasului (rinoschizis) apare în cazul persistenţei şanţului dintre
mugurii nazali interni, in portiunea superioara, in timp ce persistenţei şanţului in
portiunea inferioara determină despicătura mediană a buzei superioare.
Cheiloschizisul reprezinta despicatura buzelor, care intereseaza numai ‚rosul
buzei”. Daca este interesata si gingia malformatia se numeste cheilognatoschiziz si daca
este asociata si cu despicatura palatului, cheilognatopalatoschizis. Despicatura mediana a
buzei inferioare apare ca lipsa de fuziune a mugurilor mandibulari. Despicatura laterala a

4
buzei superioare reprezinta lipsa de fuziune a mugurelui nazal medial cu mugurele
maxilar de aceeasi parte .
Până la naştere, faţa se dezvoltă relativ lent, datorita modificarii proporţiilor şi
poziţiei relative a componentelor sale.
Dimensiunile mici ale feţei înainte de naştere sunt consecinţa unei mandibule şi
maxile încă rudimentare, absenţei dentiţiei, dimensiunilor reduse ale cavităţilor nazale şi
sinusului maxilar.
Sinusurile paranazale se dezvoltă ca nişte diverticuli ai pereţilor cavitatii nazale.
Sinusurile maxilare si sfenoidale apar in viata intrauterina, dar se expansionează in
perioada copilăriei si pana la pubertate. In primul an de viaţă incep sa se dezvolte
sinusurile sfenoidale. Sinusurile frontale apar la vârsta de 5 – 6 ani si cresc in dimensiuni
în perioada adolescenţei. Dezvoltarea sinusurilor are un rol important in conturarea
fizionomiei fetei.
Hipoplazia mugurilor maxilari creeaza un orificiului al cavităţii bucale de
dimensiuni crescute (macrostoma).
Microstoma apare datorita hiperplaziei mugurilor mandibulari. Macrognatism este
însoţit de prognatism, mandibula proeminand in raport cu masivul facial. Micrognatismul
se asociaza cu retrognatism.
La adult, prin dezvoltarea completa a elementelor sale, masivul facial se
alungeste.
La varstnici diametrul vertical al masivului facial se micsoreaza prin scurtarea 1/3
inferioare, consecinta a resorbtiei marginilor alveolare consecutiva caderii dintilor.

Bibliografie:
1. Albu Ion, Georgia Radu- Anatomie topografica, Ed. All, 1998
2.Petru Bordei, Dan Iliescu, Elena Sapte, Marius Cambrea- Scheletul corpului uman,
“Ovidius” University Press, 2003
3. Lidia Chircor, Loredana Surdu-Compendiu de embriologie, Editura ExPonto, 2012
4.Moore, Keith L.,Dalley, Arthur F.- Clinically Oriented Anatomy, 5th Edition,
Lippincott Williams & Wilkins, 2006
5. Papilian Victor- Anatomia omului, vol. I, ed. a 9-a, ed. All, 1998