Anatomia topografică şi clinică a gâtului.

Regiunile somatice ale gâtului:triunghiurile

anterioare, laterale şi posterior; limite, stratigrafie. Regiunile viscerale ale gâtului:
parotidiană,submandibulară, laringiană, faringiană, tiroidiană - limite, stratigrafie.
Traheea şi esofagul cervical. Consideraţii clinice.

Gatul este segmentul care leaga capul de trunchi. Forma si marimea gatului
variaza in functie de varsta, sexul si gradul de dezvoltare a musculaturii. Forma si
marimea se pot modifica in cursul pubertatii ca urmare a dezvoltarii laringelui, in timpul
sarcinii prin marirea volumului glandei tiroide si in anumite stari patologice.
La examenul clinic al gatului, se pot palpa tuberculul carotidian al lui
Chassaignac, la 6 cm deasupra articulatiei sterno-claviculare, in dreptul cartilajului
cricoid. Anterior se palpeaza hioidul, cartilajul tiroid si cel cricoid, iar posterior procesul
spinos al vertebrei C7. Laringele se poate mobiliza prin miscari de lateralitate si
deglutitie. Extensia capului faciliteaza explorarea traheei cervicale intre laringe si
furculita sternala; aici se fac si traheostomiile.
Artera carotida comuna se palpeaza in santul delimitat de SCM si conductul
laringo-traheal. Se comprima pe procesele transverse ale ultimelor vertebre cervicale, mai
ales pe tubercului lui C6(Chassaignac)-acesta fiind un reper important pentru palpare,
hemostaza, ligatura.
Pulsatiile arterei subclaviculare se simt daca artera este comprimata pe planul
osos al coastei I; se intra cu indexul intre clavicula si marginea posterioara a SCM in
directie mediala si inferioara.
Venele jugulare anterioare si externe, se vad prin piele cand tesutul adipos este
redus. Vena jugulara externa se proiecteaza pe o linie ce uneste unghiul mandibulei cu
jumatatea claviculei. Desenul este accentuat de efort, pozitie decliva a capului,
hipertensiune in sistemul cav superior.
Limita superioara este data de limita inf. a capului, iar inferior este separat de
torace printr-o linie ce trece prin marginea superioara a sternului, clavicule si prin
articulatiile acromio-claviculare, trecand prin apofiza spinoasa C7.
Gatului i se descriu regiuni somatice si regiuni viscerale.

REGIUNILE SOMATICE
Regiunea anterioara a gatului (triunghiul cervical anterior) contine regiunile supra- si
infrahioidiene, situate intre mandibula SI sternocleidomastoidieni.
Regiunea suprahioidiana
Limite:
superior-marginea inferioara a mandibulei
inferior-osul hioid
lateral-marginile anterioare ale sternocleidomastoidienilor
profund- muschiul milohioidian
Stratigrafie
-tegument
-tesut celular subcutanat ce contine grasime, pielosul gatului, originea venelor
jugulare anterioare, ramuri din facial si plexul cervical superficial
-lama superficiala a fasciei cervicale care participa cu mandibula la delimitatea
lojei glandei submandibulare

1
 -muschii profunzi(digastric, stilohioidian, milohioidian, geniohioidian, hioglos),
glanda submandibulara, ganglioni limfatici submaxilari
-artere profunde-faciala si linguala, nervii-lingual, hipoglos si dentar inferior
Imp – prezenta gl submandibulare si a nodurilor limfatici; adenitele submandibulare
frecvente
Regiunea subhioidiana
Limite:
superior-osul hioid
inferior-furculita sternala
lateral-marginile anterioare ale sternocleidomastoidienilor
profund-pana la conductul laringo-traheal si glanda tiroida
Stratigrafie:
-tegument
-tesut celular subcutanat ce contine-pielosul gatului, venele jugulare anterioare,
nerv cervical transvers din plex cervical superficial
-lama superficiala a fasciei cervicala care se dedubleaza si delimiteaza spatiul
suprasternal
-plan musculo-aponevrotic-muschii subhioidieni inveliti in lamele aponevrozei
cervicale mijlocii
-vase,nervi(hipoglosul)
Imp- aici se face traheotomia si se intervine pentru tiroidectomie.

Regiunea sternocleidomastoidiana(carotidiana)
Limite:
anterior si posterior-marginile anterioara si posterioara ale SCM
superior-baza mastoidei
inferior-clavicula si articulatiile sterno-claviculare
profun-lama prevertebrala a fasciei cervicale
Startigrafie
-tegument
-plan subcutanat cu pielosul gatului, vena jugulara externa, noduri limfatice si ramuri din
plexul cervical superficial
-lama superficiala a fasciei cervicale
-plan profund- SCM, strat fascial, sternohioidian, omohioidian, pantecele posterior al
digastricului
-pachetul vasculo-nervos al gatului- artera carotida comuna, continuata de
carotida interna, vena jugulara interna si nervul vag, reunite intr-o teaca fibroasa
Carotida comuna intra in regiune in dreptul articulatiei sterno-claviculare si are traiect in
sus si lateral. Este intersectata de muschiul omohioidian, reper chirurgical important,
deoarece deasupra incrucisarii se practica ligatura arterei, in timp ce sub ea exista risc de
lezare a marilor trunchiuri venoase de la baza gatului.
Bifurcarea carotidei comune se face la nivelul marginii superioare a cartilajului tiroid, in
triunghiul carotidian. Acest triunghi este delimitat se SCM, omohioidian si pantecele
posterior al digastricului. Tot in acest triunghi se gaseste si sinusul carotidian.

Regiunea laterala a gatului(triunghiul cervical posterior)-regiunea supraclaviculara

2
Limite:
anterior-SCM
posterior-trapezul
inferior-clavicula
superior-locul unde se intalnesc cei doi muschi si formeaza varful triunghiului
Stratigrafie
-tegument
- pielosul gatului, venele jugulare externe, ramuri din plexul cervical superficial
-lama superficiala a fasciei cervicale
-omohioidianul care imparte regiunea in doua triunghiuri; cel inferior(fosa
supraclaviculara mare) este intre omohioidian, clavicula si SCM; aici gasim lama
pretraheala a fasciei cervicale care acopera vasele subclaviculare.
-planul profund-“loja supraclaviculara” este o cavitate neregulata, prin care trec
formatiuni ce intra sau ies din cavitatea toracica, axila, regiunea sternocleidomastoidiana.
Continutul lojei-artera si vena subclaviculara, nervul frenic, plexul brahial, varful
plamanului acoperit de domul pleural, care depaseste cu 2-3cm clavicula.
Prin aparitia unor procese tumorale(tumori, anevrisme,adenopatii) in regiune, se pot
produce tulburari vasculare sau nervoase. Elementele lojei sunt relativ superficiale si pot
fi lezate in caz de accident.

Regiunea prevertebrala
Limite
Superior-procesul bazilar al occipiatlului
Inferior-discul C7-T1
Lateral-procesele transverse ale vertebrelor
Profund- fata anterioara a coloanei vertebrale
Stratigrafie:
-lama prevertebrala a fasciei cervicale
-plan muscular-muschii prevertebrali
-elemente vasculo-nervoase- vasele vertebrale si lantul simpatic cervical
In aceasta regiune se practica interventii chirurgicale asupra lantului simpatic.

REGIUNILE VISCERALE
Regiunea laringiana este un organ situat pe linie mediana si corespunde vertebtelor C4-
C7. Superior comunica cu laringofaringele, inferior cu traheea.
Raporturi:
Anterior- istmul glandei tiroide, regiunea subhioidiana, fascia cervicală şi pielea regiunii
mediane a gâtului.
Lateral- lobii lateraliai glandei tiroide şi regiunea carotidiană.
Posterior- cavitatea faringelui.
Superior- spaţiul hio-tiro-epiglotic şi limbii

Regiunea tiroidiana contine tiroida si glandele paratiroide. Tiroida este invelita in

capsula peritiroidiana, prin care realizeaza urmatoarele raporturi:
istmul- anterior- regiunea subhioidiana
-posterior-traheea

3
lobii tiroidieni-antero-lateral-regiunea subhioidiana
-medial-laringele si traheea, iar mai profund faringele si esofagul
-postero-lateral- pachetul vasculo-nervos al gatului si cu lantul simpatic
cervical
Primordiul glandei tiroide apare in saptamana a 4-a i.u. in foramen caecum de la
nivelul limbii. In luna a 2-a i.u. diverticulul tiroidian coboara prin canalul tireoglos si de
aseaza anterior de laringe. Canalul tireoglos dispare in conditii normale. Persistenta unor
portiun ide calal tireoglos duce la aparitia de chisturi. Tesut tiroidian poate ramane pe
traiectul canalului tireoglos ducand la aparitia de tiroide ectopice.
Prin hipertrofierea glandei pot apare tulburari in respiratie, deglutitie, fonatie.
Daca comprima simpaticul cervical apare sindromul Horner caracterizat prin enoftalmie,
mioza si ingustarea fantei palpebrale.
Traheea cervicala se intinde de la marginea inferioara a cartilajului cricoid pana la
planul dus prin furculita sternala. In portiunea superioara este situata mai superficial
decat in portiunea inferioara, de aceea se practica traheotomia inalta. Traheotomia se
efectueaza intre inelele cartilaginoase 3-4 sau 1-2, in scopul restabilirii respiratiei in caz
de obstructie a laringelui(corp strain, crup difteric, cancer larigian). Este inconjurata de
tesut lax provenit din lama pretraheala a fasciei cervicale, tesut care ii favorizeaza
miscarile.
Raporturi:
anterior-istmul glandei tiroide, vase, regiunea subhioidiana
posterior-esofagul
lateral-lobii tiroidieni, pachetul vasculo-nervos al gatului, limfonoduri cervicale, nervii
laringei recurenti.

Esofagul cervical se intinde intre aceleasi planuri orizontale ca si traheea cervicala. Este
inconjurat ce tesut celulo-adipos care se continua cu cel din mediastin si cu cel
retrofaringian. De aceea, un proces inflamator de la nivelul esofagului se poate propaga
in regiunile vecine, mai ales spre mediastin. Leziunile esofagiene sunt destul de rare in
caz de traumatism la nivelul gatului, dar pot fi urmate de multiple complicatii. Frecvent
se asociaza cu leziuni ale cailor respiratorii, sau sunt leziuni oculte, greu de
depistat(perforatia esofagiana). Cancerul esofagian asociaza adenopatia nodurilor
cervicale inferioare profunde, disfagie care apare dupa ce lumenul de ingusteaza cu 50%,
raguseala cand este comprimat nervul laringeu regurent.
Raporturi:
anterior-traheea
posterior-prin spatiul retroesofagian cu regiunea prevertebrala
lateral- traheea, nervul laringeu recurent(la dreapta), tiroida si vase tiroidiene(la stanga)
iar la distanta carotida comuna, simpaticul cervical, regiunea SCM
Imagistica gatului se realizeaza prin:
-radiografie simpla
-tranzit baritat
-ultrasonografie
-examen endoscopic(esofagoscopie, laringoscopie)
-tomografie computerizata
-IRM

4
Bibliografie:

1. Albu Ion, Georgia Radu- Anatomie topografica, Ed. All, 1998

2. Lidia Chircor, Loredana Surdu-Compendiu de embriologie, Editura ExPonto, 2012
3. Nicolae Diaconescu-Notiuni de anatomie practica, Ed. Facla, 1979
4.Moore, Keith L.,Dalley, Arthur F.- Clinically Oriented Anatomy, 5th Edition,
Lippincott Williams & Wilkins, 2006
5. Papilian Victor- Anatomia omului, vol. I, ed. a 9-a, ed. All, 1998