5.

Anatomia chirurgicală a regiunii cervicale

Manual European – pag 687

Contents
1. Fascia cervicală..................................................................................................................... 1
2. Triunghiurile gâtului ............................................................................................................. 2
2.1 Triunghiul posterior ...................................................................................................... 2
2.2 Triunghiul anterior ........................................................................................................ 3
 Triunghiul carotic (supraomohioidian) ..................................................................... 4
2.2.2 Triunghiul infrahioidian ........................................................................................ 5
3. Nivelurile ganglionare ale gâtului ...................................................................................... 6
4. Ramuri artera carotidă externă.................................................................................................. 8

1. Fascia cervicală

- Stratul superficial al fasciei cervicale este foarte subțire, imediat sub

tegument și are o importanță mai mică
- Fascia profundă, împărțită în 3 straturi, formează compartimentele
importante ale gâtului, de la baza craniului și cavitatea bucală la mediastin

a. Stratul extern al fasciei profunde

- Este la baza mușchiului platisma și înconjoară structurile superficiale ale
gâtului
- Se divide în zona m. SCM și m. trapez, pe care îi dedublează (formează o
teacă)
b. Stratul mijlociu
- Înglobează esofagul, traheea și glanda tiroidă
c. Stratul intern
- Înconjoară mușchii profunzi ai gâtului → m. spleniu, m. ridicător al
scapulei, m. erector spinae (extensorul coloanei cervicale), m. scalen, m.
lung al capului, m. lung al gâtului, m. vertebrali
- Lama vasculară îmbracă artera carotidă,VJI, n X și o parte din nervii
plexului cervical
- Fascia prevertebrală este o prelungire a stratului intern

1
 2. Triunghiurile gâtului

2.1 Triunghiul posterior

- M. SCM, marginea anterioară a m. trapez și clavicula formează limitele

triunghiului posterior
 Anterior: m. SCM
 Posterior: marginea anterioară a m. trapez
 Medial: stratul intern al fasciei cervicale profunde
 Lateral: stratul extern al fasciei cervicale profunde
 Inferior: clavicula
- Conținut principal:
 Ramuri cutanate ale plexului cervical
 Nervul XI
 2 artere din a. subclavie + 2 vene omonime
 Numeroși ganglioni limfatici asociați cu aa. și vv. – ariile
ganglionare Va+Vb

 Ramurile cutanate ale plexului cervical se distribuie tegumentului de la nivelul

craniului posterior până la regiunea supraclaviculară
- Conțin fibre de la C2-C4
- Aceste fibre nervoase fac o buclă posterioară în jurul m SCM, la nivelul
locului unde n XI intră în triunghiul posterior
 Nervul auricular mare (C2,3) merge de-a lungul m. SCM cranial
 Nervul occipital mic (C2,3) se îndreaptă cranio-posterior
 Nervul accesor XI, înainte să intre în triunghiul posterior, emite fibre motorii
mușchiului SCM
- Fibrele nervului XI care intră în triunghiul posterior, îl parcurg aproape de
fascia superficială, prin țesutul grăsos → până la m. trapez
- Este singurul nerg motor din triunghiul posterior
 Nervul frenic și plexul brahial sunt situați inferior, sub stratul intern al fasciei
cervicale profunde
 Trunchiul tireo-cervical al arterei subclaviculare → 2 ramuri → cele mai
importante artere ale triunghiului posterior → artera suprascapulară și artera
transversă a gâtului
- Se găsesc spre baza triunghiului posterior, în fosa supraclaviculară
- + venele omonime

Baza gâtului, sau limita inferioară:

- Este la nivelul orificiului traheei

2
 - De la nivelul manubriului sternal, de-a lungul primei coaste, la procesul
transvers al vertebrei C6
- Pe linia mediană: tractul traheo-esofagian
- Conține: artera subclaviculară, artera carotidă comună, vena
brahiocefalică, nervul X și plexul simpatic cervical

2.2 Triunghiul anterior

- Se află în fața triunghiului posterior
- Limite:
 Superior: mandibula
 Lateral: M. scm, stratul extern al fasciei cervicale
 Medial: linia mediană a gâtului
- Poate fi împărțit în:
 Triunghiul submandibular
 Triunghiul suprahioidian
 Triunghiul infrahioidian

2.2.1 Triunghiul submandibular

- Limite:
 Anterior: pântecele anterior al m. digastric
 Posterior: pântecele posterior al m. digastric
 Superior: marginea inferioară a mandibulei
 Medial: m. milohioidian și m. hioglos
 Lateral: m. platisma, tegument
- Glanda submandibulară și ganglionii asociați ei, artera și vena facială și
nervul motor al m. milohioidian+m. digastric → lateral de mușchiul
milohioidian
- Aria ganglionară Ib
- Ramura mandibulară a nervului facial: are un traiect de-a lungul marginii
inferioare a mandibulei → intră în trigonul submandibular → ram spre
glanda submandibulară, apoi traiect lateral spre față
- Nervul hipoglos, situat profund de glanda submandibulară + vena linguală
se alătură ductului submandibular
- Nervul lingual (din V3), situat inițial la limita superioară a glandei
submandibulare, după ce trece profund de ea, se alătură ductului pe care
îl intersectează inferior dinspre lateral spre medial
- Nervul lingual prezintă atașat ganglionul parasimpatic submandibular (care
aparține funcțional nervului VII)

3
  Triunghiul carotic (supraomohioidian)
- Limite:
 Posterior: m. SCM
 Antero-superior: pântecele posterior al m. digastric și m.
stilohioidian
 Antero-inferior: pântecele superior al m. omohioidian
- Poziția chirurgicală a regiunii:
 Capul în extensie și rotat de partea opusă

Cuprins:

- Mănunchiul vasculo nervos

 Artera carotidă comună (medial), se bifurcă terminal la nivelul
marginii superioare a cartilajului tiroid în:
o Artera carotidă internă: urcă pe pântecele posterior al m.
digastric și m. stilohioidian în spațiul retrostilian
o Artera carotidă externă: inițial situată antero-medial față de
ACI, urcă în loja parotidiană după ce perforează diafragma
stiliană
*La nivelul bifurcației ACC → bulb carotidian
ACI: sinus carotidian → plex nervos: n. sinusal Hering, n. IX,
ram din nervul X, fibre simpatice din plexul cervical superior
și plexul faringian
*Glomusul carotidian: pe peretele posterior al bifurcației
 Vena jugulară internă (lateral)
o În ea se varsă: trunchiul tiro-lingo-facial (care trece anterior
de planul arterial, dar care poate lipsi – venele se varsă
separat în VJI)
 Nervul vag X (posterior)
o Ramuri: laringeu superior, cardiace cervicale superioare,
pentru sinusul și glomusul carotic, ram comunicant cu n. IX
- Ramuri colaterale ale ACE:
o A. tiroidiană superioară
o A. linguală
o A. facială
o A. faringiană ascendentă
o A. occipitală
- Nervul accesor, ramura externă: traversează superior zona, lateral de VJI,
spre m SCM
- Ganglionii limfatici cervicali profunzi: situați antero-lateral de VJI
o Ganglionii jugulo-digastrici, ganglionii jugulo-omohioidieni (ariile III,
Iia, IV)
- Ramura sinusului carotic din n. IX

4
 - Nervul XII: intersectează anterior ACI și ACE și prezintă ramuri de tranzit
din plexul cervical

2.2.2 Triunghiul infrahioidian

- Formă rombică
- Regiune nepereche
- Limite:
 Superior: marginea superioară a corpului hioidului
 Supero-lateral: pântecele superioare ale mm. omohioidieni
 Infero-lateral: marginile anterioare ale mm. SCM
 Inferior: incizura jugulară a sternului
- Plan muscular – mm. infrahioidieni:
 Superficial: mm. sternohioidieni, pântecele superioare ale mm.
omohioidieni
 Profund: mm. sterno-tiroidieni, mm. tiroidieni, mm. ridicători ai
glandei tiroide
- Plan visceral:
 Anterior: Glanda tiroidă și glandele paratiroide
 La mijloc: Complexul hiod-laringe-trahee
 Posterior: partea laringiană a faringelui și partea cervicală a
esofagului
- Vase, nervi
 A. tiroidiană superioară cu ramurile ei (din ACE)
 A. tiroidiană inferioare cu ramurile ei (din tr. Tireocervical – din a.
subclavie)
 Venele tiroidiene superioare și mijlocii – în VJI
 Venele tiroidiene inferioare – în vena brahio-cefalică stângă
 Vase limfatice – ggl limfatici viscerali ai gâtului, ggl limfatici cervicali
profunzi → aria ganglionară VI
 Nervi: laringeu superior, recurent
- Dpdv chirurgical, e important faptul că:
o Ductul toracic merge dinspre mediastin spre fosa supraclaviculară
stângă înainte să se verse în sistemul venos din unghiul jugulo-
subclavicular
o Grijă să nu se lezeze ductul toracic când se efectuează evidarea
metastazelor ganglionare de la acest nivel, ele fiind de obicei
metastaze ale unor tumori subclaviculare (ggl Virchow)

5
 3. Nivelurile ganglionare ale gâtului

Nivel I – grupul submental și submandibular

o Grupul ganglionar submental – localizați între pântecele anterior al

digastricului și hioi; risc de malignizare de la nivelul planșeului bucal, limbă,
buză inferioară, creasta alveolară anterioară a mandibulei
o Grupul submandibular – localizați în trigonul submandibular, cuprind ggl pre-
și retro- glandulari și ggl pre- și post – vasculari

Nivel II – grupul jugular superior (accesor spinal superior, jugulo-digastric)

Nivel III – grupul jugular mijlociu (jugulari mijlocii)

Nivel IV – grupul jugular inferior (jugulari inferiori, jugulo-omohioidieni)

Nivel V – grupul triunghiului posterior (inferior spinal, transvers cervical)

Nivel VI – grup anterior (pretraheal, paratraheal, prelaringieni, etc)

Aria Superior Inferior Anterior Posterior

Ia Simfiza Corpul osului Pântecele Pântecele anterior
mandibulară hioid anterior al m al m digastric
digastric ipsilateral
contralateral
Ib Corpul Pântecele Pântecele M stilohioidian
mandibulei posterior m anterior al m
digastric digastric
IIa Baza craniului Plan orizontal ce M stilohioidian Plan vertical prin m
trece prin hioid accesor spinal XI
IIb Baza craniului Plan orizontal ce Plan vertical prin Marginea laterală m
trece prin hioid n accesor spinal SCM
XI
III Plan orizontal Plan orizontal Marginea laterală Marginea laterală a
prin hioid prin cricoid a m sternohioid m SCM
(m. omohioidian,
pântecele
superior)
IV Plan orizontal Claviculă Marginea laterală Marginea laterală a
prin cricoid am m SCM
sternohioidian
Va Vârful Plan orizontal Marginea laterală Marginea anterioară
convergenței prin cricoid a m SCM a m trapez
dintre m SCM și
m trapez
Vb Plan orizontal clavicula Marginea laterală Marginea anterioară
prin cricoid a m SCM a m trapez
VI Osul hioid Incizura jugulară Artera carotidă Artera carotidă
a sternului comună comună

6
7
 4. Ramuri artera carotidă externă
Limite:

- Inferioară: bifurcația ACC (la nivelul marginii superioare a cartilajului tiroid)

- Superioară: colul condilului mandibulei, unde se bifurcă terminal în a.
maxilară și a. temporală superficială

Ramuri:

- 2 terminale
- 6 colaterale, din care 5 iau naștere în trigonul carotic (înafara de a.
auriculară posterioară)

A. Porțiunea cervicală

 Anterioare, de jos în sus:

- A. Tiroidiană superioară
o Ramura infrahioidiană – traiect infrahioidian
o Ramura pt m SCM – traiect recurent, spre posterior → m SCM
o A. laringiană superioară – regiunea supraglotică, dă numeroase
colaterale ascendente și descendente
o Ramura cricotiroidiană - A. laringiană inferioară – regiunea
subglotică
o 2 ramuri terminale: anterioară și posterioară care vin în raport cu
glanda tiroidă
- A. Linguală
o Se angajează antero-superior, profund de pântecele posterior al m.
digastric și de m. hioglos → va ieși de sub m. hioglos → vârful
limbii
o Ram terminală: A. profundă a limbii (arteră ranină)
o Ramura suprahioidiană
o A. sublinguală – pentru glanda sublinguală
o Aa. dorsale ale limbii: 1/3 posterioară a limbii, amigdala palatină
 A. tonsilară inferioară
- A. Facială
o Lateral de constrictorul mijlociu, va descrie o convexitate spre
superior, medial de unghiul mandibulei și glanda submandibulară
(lasă un șanț) → își face apariția la nivelul marginii inferioare a
corpului mandibulei → va ascensiona la nivelul șanțului genian →
traiect sinuos → spre unghiul intern al ochiului → artera angulară
(ram terminală)
o Ramuri pentru glanda submandibulară
o Ramura submentală

8
 o A. palatină ascendentă (inferioară) -
 A. tonsilară principală
 A. tonsilară anterioară
o Artere labiale
 A. labială Inferioară
 A. labială Superioară → 2 ramuri nazale: alară + septală
o A. nazală laterală – dorsum nassi, fețele laterale ale nasului
o Artera angulară
 La nivelul comisurii palpebrale mediale
 Se anastomozează cu a. dorsală a nasului (care e ramura
terminală a arterei oftalmice – din ACI)
 Posterioare:
- A. Occipitală
o La nivelul trigonului carotic, se îndreaptă supero-posterior, medial
de pântecele posterior al digastricului, apoi medial de mastoidă
(lasă un șanț), apoi pătrunde pe sub m splenius → va perfora
inserția m trapez pe linia nucală superioară → ramuri terminale =
ramuri occipitale
o Ramură descendentă → mm oblici
o Ramură mastoidiană → prin gaura stilomastoidiană →
vascularizația UM, n VII (poate lua naștere din a. auriculară
posterioară)
 Internă:
- A. Faringiană ascendentă (superioară)
o Ascensionează pe peretele lateral al faringelui
o Ramuri faringiene pt mm constrictori ai faringelui
o A. meningee posterioară (terminală): pătrunde în craniu prin gaura
jugulară sau canalul condilar
o A. timpanică inferioară: pătrunde prin canaliculul timpanic
Jaccobson, alături de nervul Jaccobson → mucoasa UM, ferestrele
rotundă și ovală

B. Porțiune cefalică

 A. maxilară
- 4-5 cm până la gaura sfenopalatină
- Trece medial de colul mandibulei,vine în contact cu marginea inferioară a
m pterigoidian lateral, apoi se așează lateral de acesta
- Pătrunde prin fisura pterigomaxilară și ajunge în fosa pterigo-palatină
- Are 3 părți:
I. Partea osoasă: de la nivelul originii până la nivelul marginii
inferioare a m. pterigoidian lateral

9
 o A. timpanică anterioară: în grosimea gl parotide → va
pătrunde în UM prin fisura Glasser (pe unde iese n. choarda
tympani) → va vasculariza mucoasa UM, fața internă a
timpanului
o A. auriculară profundă: ia naștere în grosimea glandei
parotide → CAE, ATM, fața externă a timpanului
o A. meningee medie: traiesc ascendent → gaura spinoasă
→ craniu
 A timpanică superioară (înainte de gaura spinoasă) →
semicanalul m tensor timpani → UM
 Ramura pietroasă → hiatusului facialului → va
vasculariza ggl geniculat
 Ram pt ganglionul trigeminal (Gasser)
 Ramură anastomotică cu a. lacrimală (din a oftalmică,
din ACI): se îndreaptă spre FOS și se anastomozează
cu a. lacrimală
o A. meningee accesorie → gaura ovală → craniu
o A. alveolară inferioară: traiect descendent → gaura
mandibulară → canalul mandibular → ram mentală + ram
incisivă
II. Partea musculară: până la fisura pterigo-maxilară
- Lateral de mușchiul pterigoidian lateral
o Ramura maseterică → prin incizura mandibulei → va
aborda m maseter
o 2 artere temporale (anterioară și posterioară) → traiect
ascendent, profund de m temporal → vor vasculariza m
temporal
o A. bucală: m buccinator
o Ramuri pterigoidiene (în număr variabil 4-6) → mm.
pterigoidieni
III. Partea pterigomaxilară: în fosa pterigomaxilară
o A. vidiană: traiect recurent → canalul vidian → în canal se
anastomozează cu o ramură din ACI
o Ramura faringiană: traiect recurent → canalul palato-vaginal
→ mucoasa nazofaringelui
o A. palatină descendentă (superioară): spre inferior
 A. palatină mare → canalul palatin mare
 Aa. palatine mici → canalele palatine mici
o Aa. alveolare postero-superioare → pe tuberozitatea maxilei
→ prin foramine alveolare → în maxilar → rădăcinile
premolarilor, molarilor
o A. infraorbitală : fisura orbitală inferioară → orbită → canalul
infraorbital → gaura infraorbitală

10
  Aa. alveolare antero-superioară (în canalul
infraorbitar)
 Ramuri orbitale – m. drept inferior, m oblic inferior
 Ramuri nazale
 Ramuri labiale
 Ramuri palpebrale
 A. sfenopalatină = ramura terminală a a arterei maxilare
- Pătrunde prin gaura sfenopalatină
- Ramuri nazale postero-septale → vascularizația mucoasei septale
o Unele ramuri ajung în dreptul găurii incisive unde se poate
anastomoza cu ramuri din a palatină mare
- Ramuri nazale postero-laterale (meaturi nazale, cornete nazale)

 A. temporală superficială
- Se termină în regiunea temporală cu ramura frontală și ramura parietală
(au traiect sinuos, ce se accentuează cu vârsta)
- A. transversă a feței: ia naștere inferior de arcul zigomatic, se îndreaptă
anterior
o Poate stabili anastomoze cu a. infraorbitară (ram din a. maxilară),
cu ramuri din a. facială
- A. zigomatică orbitară (superior de arcul zigomatic): se poate anastomoza
cu ramuri palpebrale din a. oftalmică (la nivelul comisurii externe a
ochiului)
- Ramuri auriculare anterioare
- A. temporală medie

 A. auriculară posterioară
o Ia naștere superior de pântecele posterior al digastricului, la nivelul
trigonului submandibular
o Va trece posterior de urechea externă (retroauricular), se termină prin
ramuri care vascularizează tegumentul retroauricular și mușchiul
auricular posterior

11
12
13