ANATOMIE FUNCȚIONALĂ

- CURS 10 –
Limitele toracelui şi cavităţii toracice.
Mediastinul: delimitare şi conţinut.
Topografia peretului abdominal.

Lector universitar Dr. Remus GLOGOJEANU

remus.glogojeanu@unefs.ro
Limitele toracelui şi cavităţii
toracice.
 TORACELE
Toracele constituie porţiunea superioară a trunchiului.
- El conţine cavitatea toracică (Cavitas thoracis) în care sunt
situate:
- cea mai mare parte a organelor aparatului respirator,
- o parte a tubului digestiv,
- organul central al aparatului circulator şi vasele mari din imediata
sa apropiere,
- noduri limfatice, marile colectoare limfatice şi nervi importanţi.
Scheletul toracelui este reprezentat de:
- coloana vertebrală toracică,
- stern şi coaste, articulate între ele pentru a forma toracele osos
 Anatomia toracelui

Delimitare:

Superior - apertura toracica superioara

Inferior - apertura toracica inferioara
Lateral - marginile anterioare si posterioare
ale muschiului deltoid
Profund - pleura parietala
 Anatomia toracelui

Linii de delimitare:
⚫Linii verticale

⚫Linii orizontale

⚫Linii oblice
 Anatomia toracelui
Linii de delimitare: - Linii verticale
⚫ Mediana anterioara

⚫ Linia sternala

⚫Linia parasternala

⚫ Medioclaviculara
 Anatomia toracelui
Linii de delimitare: - Linii verticale

Axilara anterioara

Medioaxilara

Axilara posterioara
 Anatomia toracelui
Linii de delimitare: - Linii verticale

⚫ Scapulara

⚫ Mediana posterioara

⚫Paravertebrala
 Anatomia toracelui
Linii de delimitare: - Linii orizontale
⚫ Anterioare

⚫ Claviculara

⚫ Bimamelonara

⚫ Xifoidiana

⚫ Subcostala
 Anatomia toracelui
Linii de delimitare: - Linii orizontale
⚫ Posterioare

⚫ Cervicotoracica (C7)

⚫ Bispinoscapulara (T3)

⚫ Bianguloscapulara (T8)

⚫ Subcostala (L1)
 Anatomia toracelui
Linii de delimitare: - Linii oblice

Linia condrosternala –

articulatiile dintre coaste

si cartilajele lor
 Anatomia toracelui
Regiuni anatomo-topografice:
I. Anterioara (l. mediosternala - l. axilara
anterioara)

II. Laterala (intre liniile axilare ant. si post.)

III. Posterioara (l. axilara post. - l. scapulara)

IV. Vertebrala (intre liniile scapulare)

 Anatomia toracelui
Regiunea anterioara:
⚫ Reg. sternala

⚫ Reg. infraclaviculara

⚫ Reg. mamara (pectorala)

⚫ Reg. clavi-deltopectorala

⚫ Reg. infrapectorala

(hipocondrica)
 Anatomia toracelui
Regiunea posterioara:
⚫ Regiunea scapulara:
⚫Reg. supraspinoasa
⚫ Reg. infraspinoasa
⚫ Regiunea infrascapulara
⚫ Regiunea interscapulara
 Anatomia toracelui
Repere osteomusculare:

⚫ Incizura jugulara a sternului

(manubriul sternal-T2)
⚫ Unghiul Louis (bifurc. traheei)
⚫ Apendicele xifoid (T10)
⚫ Claviculele
⚫ Fosele subclaviculare
⚫ Santul deltopectoral
⚫ Rebordul costal
Anatomia glandei mamare
 Regiunea mamară
⚫ Regiunea mamară este o regiune parietală pereche, suprapusă
regiunii costale în partea sa antero-superioară. Aproape fără
importanţă la bărbat, la care glanda mamară a rămas într-un
stadiu rudimentar, ea dobândeşte o mare importanţă la femeie,
din punct de vedere fiziologic, patologic şi estetic.

⚫ Mamela este cea care dă forma caracteristică regiunii. Ea are în

general forma unei emisfere sau a unui con turtit, care
repauzează cu baza pe peretele toracic anterior.

⚫ Aproximativ în centrul feţei convexe prezintă proeminenţa

rotunjită a papilei mamare, înconjurată de areola mamară.
 Regiunea mamară
⚫ În general forma emisferică a mamelei este mai accentuată în
jos şi medial, unde se formează - şanţul submamar. Între cele
două mamele se găseşte şanţul intermamar care corespunde
regiunii sternale.
⚫ În copilărie, mamelele sunt mici, şi până la pubertate sunt puţin
dezvoltate. În perioada puberală se dezvoltă brusc, odată cu
aparatul genital şi ajung destul de repede la configuraţia adultă.
⚫ Limitele regiunii mamare: în sus - coasta a III-a; în jos -
coasta a Vl-a sau a Vll-a; medial - marginea sternului; lateral
- linia axilară anterioară, în profunzime - fascia pectoralului
mare
 STRATIGRAFIA REGIUNII MAMARE
a) Tegumentul
-este subţire, fin,
neted şi mobil şi i se
disting două zone:
-zona periferică cu
structura şi caractere
obişnuite (conţine
foliculi piloşi, glande
sebacee şi sudoripare)
-zona centrală sau aria
papilară, constituită
din areola mamară şi
papila mamară
 STRATIGRAFIA REGIUNII MAMARE
b) Planul celulo-adipos premamar
- mai gros la periferia mamelei, se
subţiază progresiv spre centrul ei,
pentru ca să dispară complet la
nivelul papilei. Această grăsime
este compartimentată în loje prin
tracturi conjunctive lamelare.
Prezenţa acestora explică de ce
un abces mamar poate fi localizat
la o singură lojă grăsoasă.
În acest plan se găsesc vase
sangvine şi limfatice superficiale,
precum şi nervii corpului mamelei
 STRATIGRAFIA REGIUNII MAMARE
c) Corpul mamelei - o formaţiune
alb-gălbuie, aproximativ discoidală,
care se subţiază spre periferie.
Faţa anterioară a corpului mamelei
este convexă şi foarte accidentată,
datorită unor creste neregulate
anastomozate între ele (crestele
fibrobroglandulare), care delimitează
fosete ce cuprind în ele periniţele de
grăsime. Pe ele se fixează tracturi
conjunctive numite ligamente
suspensoare ale mamelei (Cooper)
care traversează glanda şi se fixează
pe fascia m. pectoral mare
 STRATIGRAFIA REGIUNII MAMARE

Faţa posterioară a corpului

mamelei:
-este plană sau uşor concavă
- repauzează prin intermediul
grăsimii retromamare, pe fascia
care acoperă muşchii pectoral
mare şi dinţat anterior.
Mediastinul: delimitare şi
conţinut
 DATE ANATOMO-TOPOGRAFICE
ALE MEDIASTINULUI
⚫ Limite:
⚫ Anterioară - sternul şi cartilajele
costale;
⚫ Posterioară - coloana vertebrală
inclusiv articulate costovertebrale
⚫ Laterală - pleurele mediastinale;
⚫ Superioară - marginile
superioare ale vertebrei toracice
T1, marginea superioara a
manubriului sternal.
⚫ Inferioară – diafragmul.
⚫
Topografia mediastinului
Mediastinul este împărţit prin două planuri
frontale şi două planuri orizontale în trei regiuni
şi nouă zone:
⚫ > planurile frontale sunt pretraheal şi
posttraheal
⚫ > planurile orizontale sunt superior şi
inferior;
⚫ superior-tangent la faţa superioară a crosei
aortei sau sub crosa venei azygos
⚫ inferior tangent la marginea inferioară a traheii
sau marginile inferioare ale venelor pulmonare
⚫ Regiunile şi etajele mediastinului
⚫ Mediastinul anterior este limitat, anterior de
stern şi posterior de planul pretraheal şi împărţit
în trei etaje prin cele două planuri orizontale
descrise, etajul superior, mijlociu, inferior.
⚫ Etajul superior cuprinde: Timusul
⚫ Arcul aortic şi ramurile sale nervii-vagi, recurenţi,
şi frenici
 Topografia mediastinului
⚫ Etajul superior
⚫ cuprinde, originea marilor vase de la
baza inimii-aorta ascendentă, artera
pulmonară şi cava superioară; nervii
vagi, frenici, sistemul limfatic
⚫ Etajul inferior
⚫ cuprinde regiunea dintre carena
traheală şi diafragm şi conţine masa
cardiopericardică.
⚫ Mediastinul mijlociu
⚫ Etajele superior şi mijlociu
⚫ conţin traheea şi lanţurile ganglionare
paratraheale.
 Topografia mediastinului
⚫ Mediastinul posterior
⚫ Primul plan este reprezentat de
esofagul toracic plasat pe coloana
vertebrală, nervii vagi.
⚫ Pe marginile şi feţele laterale ale
esofagului sunt dispuse grupuri de
ganglioni (juxtaesofagieni).
⚫ Planul al doilea
⚫ Este prezentat de planul aorto-azigo-
limfatic: aorta descendentă; lanţul
ganglionilor simpatici toracici
 DATE DE FIZIOLOGIE A
MEDIASTINULUI
⚫ -Funcţia de izolare şi amortizare prin mecanismul
de rezistenţă elastică, organele mediastinale împotriva
forţelor dezvoltate intramediastinal, amortizează
diferitele presiuni şi tracţiuni.

⚫ Funcţia hemodinamică

⚫ este reprezentată printr-un sistem de pulsiune a

sângelui, aspiraţia diastolică a cavităţilor inimii drepte
şi de aspiraţie toracică.
PERETELE ABDOMINAL
 Peretele abdominal
⚫ Format din mai multe straturi suprapuse :
- pielea: fină, mobilă si elastică; cea mai caracteristică
formațiune cutanată este cicatricea ombilicală situată
aproximativ la mijlocul distanței dintre apendicele xifoid și
simfiza pubiană
- subcutisul: este de grosime variabilă, conține vasele, nervii,
limfaticele și nervii peretelui abdominal
- stratul musculo-aponevrotic este format din 3 straturi
musculo-aponevrotice suprapuse acoperite la exterior și interior
de două fascii : fascia exoabdominală și fascia endoabdominală.
Acest plan conține vasele și nervii intrinseci ai peretelui
abdominal
- spațiul preperitoneal situat între fascia endoabdominală și
peritoneul parietal, conține vestigiile embrionare fibroase și
vasele cu traiect longitudinal
- peritoneul parietal
 Mușchii peretelui abdominal
⚫ Principala funcție este cea de presă abdominală
⚫ Au o structură musculo-aponevrotică, cu o
parte musculară activă și una aponevrotică
pasivă
⚫ Arhitectonica peretelui abdominal se
caracterizează printr-un dispozitiv în plasă
⚫ Zone de rezistență crescută: teaca drepților,
linia albă
⚫ Zone de rezistență scăzută: zonele herniare
 Mușchii peretelui abdominal
⚫ Funcțiile musculaturii
abdominale:
⚫ de presă abdominală
⚫ Evacuare a
viscerelor(micțiune,
defecație, naștere)
⚫ Acte reflexe(tuse,
strănut)
⚫ Creșterea forței
musculare
⚫ Creșterea rezistenței
peretelui abdominal
 Linia alba
⚫ Rafeu tendinos întins între apofiza xifoidă și marginea
superioară a simfizei pubiene, pe linia mediană a
abdomenului
⚫ Este constituită din încrucișarea pe linia mediană a
fibrelor aponevrotice ale mușchilor lați ai abdomenului
⚫ Atât capătul superior cât și cel inferior este fortificat de
fascicule fibroase longitudinale. Inferior se ancorează de
simfiza pubiană prin adminiculum lineae albae
⚫ Porțiunea superioară se întinde până sub ombilic cu 2
laturi de degete, lată de 20 mm
⚫ Porțiunea inferioară lată de 2-3 mm
⚫ La mijlocul liniei albe se găsește anulus umbilicalis
 Linia alba
⚫ Intersecţiile aponevrotice, care alcătuiesc linia albă, din
loc în loc formează mici orificii eliptice. Numărul acestor
orificii este mai constant în segmentul supraombilical al
liniei albe.
⚫ În cazuri patologice prin aceste mici orificii herniează
ţesut adipos preperitoneal, conţinând epiploon sau
intestin. Acestea sunt herniile liniei albe, sau hernii
epigastrice, denumite astfel datorită localizării lor mai
frecvente în segmentul supraombilical.
⚫ Astfel linia albă, ax de rezistenţă maximă a peretelui
abdominal pe linia mediană anterioară, reprezintă în
acelaşi timp şi o zonă de slabă rezistenţă.
Linia alba
Topografia peretului
abdominal
 Topografia peretelui abdominal
⚫ Prin diviziunea anatomo-topografică în regiuni a peretelui
abdominal, rezultă un număr mai mic de regiuni.
⚫ Linia xifosternală, trece transversal la nivelul joncţiunii xifo-
sternale. Corespunde în mare, proiecţiei pe peretele toracic
anterior al diafragmei. Planul xifosternal plasat la acest nivel,
corespunde vertebrei T9.
⚫ Linia subcostală trece prin punctele cele mai inferioare ale
rebordurilor costale. Planul subcostal corespunzător acestei linii,
posterior se află la înălţimea vertebrei L3.
⚫ Linia supracristală trece peste cele mai ridicate puncte ale
crestei iliace. Planul supracristal, posterior corespunde vertebrei
L4.
⚫ Linia pararectală este trasă longitudinal la marginea externă a
dreptului abdominal. Se află în continuarea liniei
medioclaviculare, proiectată jos la mijlocul ligamentului
inghinal.
 Regiuni anatomo-clinice
⚫ Etajul abdominal superior:
regiunea epigastrică sau epigastrul
regiunea hipocondrului drept
regiunea hipocondrului stâng
⚫ Etajul abdominal mijlociu:
regiunea ombilicală sau mezogastrum
regiunea laterală dreaptă sau flancul
drept
regiunea laterală stângă sau flancul
stâng
⚫ Etajul abdominal inferior:
regiunea pubiană sau hipogastrul
regiunea inghinală (fosa iliaca) dreaptă
regiunea inghinală (fosa iliaca) stângă
 Regiuni anatomo-topografice
⚫ Regiunea sterno-costo-pubiană (regiunea
mediană a abdomenului), este o regiune
mediană extinsă impară, care conţine
epigastrul, mezogastrul şi hipogastrul,
⚫ Regiunea ombilicală, este o mică regiune de
referinţă situată corespunzător ombilicului. Nu
are omolog în regiunile anatomo-clinice.
Regiunea ombilicală din împărţirea clinică este
mai extinsă şi corespunde mezogastrului,
⚫ Regiunea costoiliacă simetrică, ocupă partea
antero-laterală a peretelui abdominal, situată
între creata iliacă şi rebordurile costale.
Această regiune corespunde regiunii laterale
din împărţirea clinică.
⚫ Regiunea inghinală simetrică, situată inferior
şi lateral, corespunde regiunii anatomo-clinice
omonime.
Fazele remodelarii