Toracele regiuni cu

importanta practica
medicala

Toracele regiuni cu
importanta practica medicala
Toracele constituie portiunea superioara a
trunchiului. El contine cavitatea toracica in care
sunt situate:
Cea mai mare parte a organului respirator
O parte a tubului digestiv
Inima (organul central al aparatului circulator)
Vasele mari din imediata apropiere a inimii
Noduri limfatice
Marile colectoare limfatice
Nervi
Scheletul toracelui este reprezentat de coloana
vertebrala toracica, stern si coaste, articulate intre
ele pentru a forma toracele osos.

In anatomia
topografica se
utilizeaza la torace
urmatoarele linii
conventionale
de
Fig.
1. Liniile conventionale
antero-laterale
orientare: de orientare la
torace
1.Linia medio-sternala
(mediana anterioara) 2. Linia
parasternala 3. Linia medioclaviculara 4. Linia
mamelonara 5. Linia axilara
anterioara 6. Linia axilara
mijlocie 7. Linia axilara
posterioara

In anatomia
topografica se
utilizeaza la torace
urmatoarele linii
conventionale
de
Fig.
2. Liniile conventionale
posterioare
de orientare la
orientare:

torace
1.linia mediana posterioara 2.
Linia paravertebrala 3. Linia
scapulara

Regiunile parietale
ale toracelui
Fig. 3. Regiunile topografice
parietale ale toracelui si
regiunile umarului (vedere
anterioara)
1.regiunea deltoidiana 2. Reg.
Axilara 3. Reg. Subclaviculara
4. Reg. Mamara 5. Reg.
Costala. 6. Cadranul anteroinferior al reg. Costale 7.
Cadranul antero-superior al
reg. Costale 8. Reg. Sternala 9.
Reg. Brahiala antrerioara 10.
Reg. Brahiala posterioara

Regiunile parietale
ale toracelui
Fig. 4 Regiunile topografice
parietale ale trunchiului si
regiunile umarului (vedere
posterioara)
1.reg. cefei 2. Reg. Rahidiana
toracica 3. Reg rahidiana
lombara 4. Reg sacrococcigiana 5. Reg. Gluteala 6.
Reg. Costo-iliaca 7. Reg.
Costala 8. Reg. Scapulara 9.
Reg. Brahiala posterioara 10.
Reg. Brahiala anteriora 11.
Reg. deltoidiana

Regiunea sternala
Corespunde sternului, este mediana si nepereche.
Stratigrafie:
1. Piele
2. Plan subcutanat

3.

Plan fascial superficial:

4.

Sternul
Articulatiile sternului cu claviculele si cu cartilajele costale

Plan muscular profund

7.
8.

m. sternocleidomastoidian
m. pectorali mari
m. drepti abdominali

Plan osteoarticular:

6.

Fasciile pectoralilor mari

Inferior insertia tecii m. drept abdominal

Plan muscular superficial: insertiile pe stern ale muschilor:

5.

Sarac in grasime
Contine travee conjunctive care unesc pielea la straturile subiacente
Retea venoasa superficiala

m. transvers al toracelul
insertiile: diafragmei, sternohioidienilor, sternotiroidienilor si ale m. drept abdominal

Plan fascial profund: o lama subtire de tesut celular.

Pleura parietala costala, care se reflecta in pleura mediastinala, formand recesurile costomediastinale anterioare

Regiunea costala (1/2)

Este cea mai intinsa regiune parietala toracica, ocupand spatiul dintre stern si coloana
vertebrala, formand peretii anteriori, laterali si posteriori ai cavitatii toracice. Este
importanta, la nivelul ei, practicandu-se interventiile pentru abordarea chirurgicala a
organelor toracice (toracotomia), precum si punctiile pleurale sau pericardice.
Stratigrafie:
1. Piele mobila pe planurile subiacente
2. Plan subcutanat care contine o vasta retea venoasa, care participa la realizarea
anastomozelor cavo-cave si porto-cave.
3. Plan fascial superficial format din fuzionarea fasciilor musculare
4. Plan muscular superficial format din muschi care apartin in acelasi timp si altor regiuni
invecinate (rahidiana, membru superior, perete abdominal):

Anterior:

pectoral mare
subclavicular
pectoral mic
drept abdominal

m.
m.
m.
m.

trapez
dorsal mare
romboid
dintati mici posteriori

m.
m.
m.
m.

scalen posterior
oblic extern
oblic intern
dintat anterior

posterior:

m.
m.
m.
m.

lateral:

Regiunea costala (2/2)

In acest plan intalnim si elemente vasculo-nervoase, spre exemplu: artera toracica
laterala, nervul toracic lung.
5. Plan osteo-muscular:

Coaste 12 perechi
Spatii intercostale cu muschi intercostali
Manunchiuri vasculo-nervoase intercostale

5. Plan muscular profund:

m. subcostali
m. transvers al toracelui
diafragma
elemente vasculonervoase si limfatice: artera toracica interna (mamara interna),
artera pericardico-frenica, artere intercostale, artera musculofrenica, artera
epigastrica superioara, noduri limfatice parasternale

6. Plan fascial profund: fascia endotoracica

7. Pleura parietala costala
Importanta clinica: punctiile pleurale (toracocenteza) se practica in spatiile
intercostale, de obicei in spatiul VIII. Acul se introduce pe linia axilara
posterioara, razant la marginea superioara a coastei, pentru a nu leza
manunchiul vasculo-nervos.

Regiunea mamara (1/4)

Este o regiune pereche, suprapusa regiunii costale, in partea sa
antero-superioara; este ocupata de catre mamela.
Stratigrafie:
1. Tegumentul:
Subtire, fin, neted, mobil
In zona centrala: aria papilara formata din areola mamara si papila
mamara
Areola mamara prezinta mici proeminente determinate de glandele
sebacee, numite tuberculi Morgagni; in sarcina cresc in dimensiuni
si numeric, primind denimirea de tuberculi Montgomery
Papila mamara (mamelonul) prezinta deschiderea a 15-25 ducte
lactifere, prin mici orificii porii lactiferi
Pielea ariei papilare are anexat un muschi neted
2. Planul celulo-adipos premamar:
Este absent la nivelul papilei
Este compartimentat in loji prin tracturi conjunctive (astfel incat un
abces mamar poate sa ramana localizat la o singura loja grasoasa)

Regiunea mamara (2/4)

3. Corpul mamelei:
Suprafata convexa, acoperita de creste fibro-glandulare, care delimiteaza fosete
(crestele Duret)
Pe creste se fixeaza tracturi conjuctive numite ligamentele suspensoare ale mamelei
(ligamentele lui Cooper)
Acestea traverseaza glanda si se fixeaza pe fascia muschilor pectoral mare si dintat
anterior.
Posterior de glanda mamara exista grasimea retro-mamara
Circumferinta corpului mamelei este neregulata, emitand prelungiri, dintre care cea
mai constanta este cea axilara
Corpul mamelei este alcatuit din parenchim si stroma
Parenchimul este format din 10-20 de lobi, separati prin stroma
Lobul este tributar unui duct lactifer numit canal galactofor
La baza papilei ductul formeaza o dilatare fusiforma numita sinus lactifer, care apoi
se ingusteaza, strabate mamelonul si se deschide in varful lui prin porul lactifer
Stroma corpului mamelei este conjuctivo-adipoasa si este strabatuta de vase
sangvine, limfatice si nervi
4. Planul celulo-adipos retromamar:
Subtire
Prin intermediul lui mamela aluneca pe fascia pectorala
Disparitia acestei mobilitati sugereaza posibilitatea invadarii peretelui toracic de catre un
neoplasm mamar.

Regiunea mamara (3/4)

Vacularizatia:
Arterele mamare provin din:

toracica interna
toracica laterala
toracica suprema
intercostale ale spatiilor II-IV

Venele se aduna intr-o retea superficiala (reteaua venoasa a lui

Haller) de unde se varsa in:

a.
a.
a.
a.

v. toracica interna
v. axilara

Limfaticele (superficiale si profunde) urmeaza doua cai:

Calea axilara = principala, conduce 75% din limfa sanului spre ganglionii
axilari si ganglionii supraclaviculari
Calea parasternala intercostala = dreneaza limfa partii mediale a sanului,
spre ganglionii supraclaviculari sau direct in ductul toracic stang, respectiv
in ductul limfatic drept

Limfaticele parasternale si intercostale au numeroase anastomoze cu

limfaticele profunde, astfel incat neoplasmul mamar metastazeaza
bronho-pulmonar, pleural, mediastinal sau in coloana vertebrala.

Regiunea mamara (4/4)

Inervatia:
Plexul cervical
Plexul brahial
Nervi intercostali II-IV
Patologia mamelei este bogata:
Inflamatii (mastite)
Abcese si flegmoane
Tumori benigne sau maligne

Explorarea mamelei
se face prin:
inspectie, palpare,
mamografie,
ecografie,
RMN
Fig.
5. Imagine mamografica
normala a glandei mamare

Explorarea mamelei
se face prin:
inspectie, palpare,
mamografie,
ecografie,
RMN
Fig.
6. Imagine mamografica
normala a glandei mamare, cu
vizualizarea bilaterala a
regiunilor axilare

Regiunea diafragmatica (1/2)

Este regiunea parietala inferioara a toracelui, formata din muschiul diafragma, care
separa cavitatea toracica de cea abdominala. Este o regiune mobila, care se
deplaseaza ritmic cu ocazia miscarilor respiratorii.
Muschiul diafragma prezinta doua portiuni disctincte:
Portiunea centrala aponevrotica (centrul tendinos)
Poriunea periferica musculara, care cuprinde trei portiuni:

Portiunea lombara (vertebrala) care are doi stalpi prin care se insera pe coloana vertebrala
(stalp drept si stalp stang)
Portiunea costala
Portiunea sternala

Diafragmul prezinta puncte slabe (sau hiaturi) prin care se pot produce hernii spre torace:
Hiatul costo-vertebral (trigonul lombo-costal) = intre componenta costala si cea
vertebrala
Hiatul costo-xifoidian (trigonul sterno-costal) = intre componenta costala si cea
sternala
Hiatul aortic
Hiatul venei cave inferioare
Hiatul esofagian = cel mai frecvent sediu al herniilor diafragmatice, situat intre fibrele
stalpului drept al portiunii lombare
Hiatusuri mici, date de pasajul prin diafragm al

Lantului simpatic
Nervilor splahnici
Venelor lombare ascendente

Regiunea diafragmatica (2/2)

Vascularizatia:
a. musculofrenica
a. frenice superioare
a. frenice inferioare
venele sunt tributare venelor brahiocefalice,
venelor azygos, hemiazygos si venei cave
inferioare
limfaticele dreneaza parasternal, mediastinal
si pericardic
nervii sunt: nervi frenici si ultimele 6-7 perechi
de nervi intercostali

Regiunile viscerale ale

toracelui

Regiunea pleuro-pulmonara
Cuprinde doua regiuni pereche, dreapta si stanga, fiecare
contine plamanul corespunzator invelit in seroasa pleurala.
Pleurele sunt doua membrane seroase care formeaza doi
saci inchisi, complet serapati unul de celalalt. In cursul
dezvoltarii embrionare, in fiecare sac se invagineaza
plamanul corespunzator, astfel incat iau nastere doua foite
pleurale: pleura viscerala (pulmonara) si pleura parietala.
Intre cele doua foite se delimiteaza cavitatea pleurala,
virtuala in conditii normale.
Plamanii sunt alcatuiti dintr-o componenta bronhiala, una
parenchimatoasa, o stroma pulmonara, vase si nervi.
Brohniile pulmonare se ramifica in bronhii lobare (trei la
plamanul drept, doua la plamanul stang) care dau
nasterela bronhiile segmentare. Aceste a grupeaza in jurul
lor segmentele pulmonare, separate intre ele prin septe
stromale intersegmentare.

Nomenclatura
segmentelor
pulmonare (similara
si pentru bronhiile
segmentare)

Fiecare plaman prezinta 10 segmente.

Segmentele plamanului drept:
Lobul superior:
1.
2.
3.

Apical
Posterior
Anterior

Lobul mijlociu
4.
5.

lateral
medial

Lobul inferior:
6.

Bazal apical al lui Deve-NelsonFowler

Bazal medial sau paracardiac
(Luciene)
8.
Bazal anterior
9.
Bazal lateral
10. Bazal posterior
7.

Segmentele plamanului stang:

Lobul superior
Culmenul
1.
2.
3.

Apical
Posterior
Anterior

4.
5.

Lingular superior
Lingular inferior

6.
7.
8.
9.
10.

Bazal
Bazal
Bazal
Bazal
Bazal

Lingula
Lobul inferior:

apical
medial sau paracardiac
anterior
lateral
posterior

Regiunea mediastinala
Este regiunea mediana a cavitatii toracice, cuprinsa intre
cele doua regiuni pleuro-pulmonare

Impartirea mediastinului:
Mediastinul este impartit intr-un mediastin anterior si altul
posterior de catre un plan vertical ce trece pe fata
posterioara a traheii, a ligamentelor pulmonare, precum
si a pericardului. La randul lui mediastinul anterior este
impartit in doua etaje: superior si inferior, printr-un plan
transversal (orizontal), corespunzator nivelului T4-T5. La
nivelul mediastinului posterior in unghiul diedru format de
diafragma si coloana vertebrala se afla spatiul
inframediastinal posterior al lui Rossi, ce reprezinta
portiunea cea mai de cliva a mediastinului, unde se pot
acumula colectii patologice.

Fig. 8 Diviziunea
clasica a
mediastinului
A1. Mediastin anterior etaj
superior timovascular A2.
mediastin anterior etaj inferior
cardiopericardic B. mediastin
posterior 1. Planul aperturii
toracice superioare 2. Stern 3.
Coloana vertebrala
toracolombara 4. Muschiul
diafragma 5. Trahee 6.
Bifurcatia traheei 7. Ligament
pulmonar

Compartimentele mediastinului
Mediastinul anterior
Compartimentele etajului
superior:
Compartimentul timic: la copil contine
timusul iar la adult timusul involuat (masa
de tesut celulo-adipos cu insule de tesut
timic)

Mediastinul
anterior
Fig. 9 Compartimentul
venos
V. jugulara interna dreapta 2.
Duct limfatic drept 3. V.
subclaviculara dreapta 4. N.
frenic drept 5. Confluentul
venos jugulo-subclavicular
drept al lui Pirogoff 6. Trunchiul
venos brahio-cefalic drept 7. V.
cava superioara 8. Orificiul de
varsare al venei azygos (pe
fata posterioara a VCS) 9.
Trunchiul venos brahiocelafic
stang 10. Confluentul venos
jugulo-subclavicular stang a lui
Pirogoff 11. V. subclaviculara
stanga 12. N. frenic stang 13.
V. jugulara interna stanga 14.
Ductul toracic (canalul toracic

Mediastinul
anterior
Fig. 10 Compartimentul
arterial
A. carotida comuna dreapta 2. N.
laringeu recurent drept 3. N. vag
drept 4. A. subclaviculara dreapta
5. Trunchiul arterial brahiocefalic
6. Ramura dreapta a arterei
pulmonare sau artera pulmonara
dreapta 7. Aorta ascendenta 8.
Bulbul aortei 9. Trunchiul arterei
pulmonare 10. Crosa aortei 11.
Ligamentul arterial (vestigiu al
canalului arterial din viata
prenatala, leaga aorta de
trunchiul arterei pulmonare) 12.
Aorta descendenta 13. Ramura
stanga a arterei pulmonare sau
artera pulmonara stanga 14.
Artera subclaviculara stanga 15.
N. laringeu recurent stang 16. N.
vag stang 17. A. carotida comuna
stanga

Mediastinul anterior
In cadrul celor doua compartimente
vasculare (venos si arterial), dinspre
lateral spre medial, se gasesc:
Nervul frenic
Ansa Vieussens
Nervul vag

Mediastinul anterior
Compartimentul traheo-bronhic este
format de trahee si cele doua bronhii
pulmonare (dreapta si stanga) care iau
nastere din trahee la nivelul T4-T5. Din
bronhia dreapta iau nastere trei bronhii
lobare (superioara, mijlocie, inferioara), iar
din cea stanga doua bronhii lobare
(superioara, inferioara). Din bronhiile lobare
pornesc bronhiile segmentare pulmonare.
Bronhia dreapta este incalecata de arcul
venei azygos, iar cea stanga de arcul aortei.

Mediastinul anterior
Compartimentele etajului inferior:
Compartimentul retrosternal
(prepericardic) contine: franjurii grasosi ai lui
Poirier, nodurile limfatice parasternale si
supraretroxifoidiene ale lui Sappey, muschiul
transvers al toracelui, vasele toracice interne
cu nodurile limfatice anexate lor, situate intre
muschii intercostali si muschiul transvers al
toracelui
Compartimentul pericardic contine
pericardul si inima plus nervii frenici si vasele
frenice superioare.

Mediastinul posterior:
Compartimentul esofagian este strabatut de
portiunea toracala a esofagului. Esofagul este
flancat de cei doi nervi vagi, drept si stang, cu
mentiunea ca in descendenta lor nervii vagi se
torsioneaza astfel incat vagul stang trece spre
anterior iar cel drept spre posterior.
Compartimentul pre- si latero-vertebral
cuprinde:

aorta toracala
sistemul venelor azygos
ductul toracic
simpaticul toracal