Sunteți pe pagina 1din 24

Biletul Nr.

12:
1. Topografia spaiilor fasciocelulare ale
bazinului. Ci de difuzare ale coleciilor
purulente.
Spaiul celular din jurul vezicii urinare se mparte n:
o Prevezical (ntre simfiza pubian i fascia vezicii
urinare, fundul format de diafragmul urogenital al
bazinului). Coleciie purulente din aceste spaii
difuzeaza spre femur (prin canalele femural i
obturator), n spaiile laterale ale bazinului, pe
peretele anterior al abdomenului.
o Retrovezical (ntre peretele posterior al vezicii
urinare i aponeuroza peritoneoperineal, fundul
servete diafragma urogenital ). Rspndirea se
face n regiunea canalului inghinal (de-a lungul
ductului deferent) i n spaiul retroperitoneal (pe
traiectul ureterelor).
Spaiul celular retrorectal se afl ntre intestinul rect cu
fascia lui i osul sacral. Limita inferioar este format de
fascia care acoper m. Levator ani. Purulenele se pot
rspndi n spaiul retroperitoneal. Spaiile celulare situate
pe amble pri ale rectului se numesc pararectale de unde
infeciile purulente se pot rspndi n spaiile celulare
laterale ale bazinului mic.
n bazinul mic deosebim spaiul celular parametral situat
n jurul colului uterin inclus ntre foiele lig. lat al uterului
mai ale la baza lui. Infeciile purulente se pot rspndi n
esutul celular retroperitoneal (pe traiectul ureterelor), n
esutul celular al fosei iliace i al regiunii fesiere.
2. Topografia flexurii duodenojejunale, pliurile,
recesele, importana practic.
Reprezint continuarea poriunii ascendente a duodenului
n jejun format la nivelul vertebrei L2-L3. Se afl anterior
de m. Psoas mare i de vasele renale stngi, spre stnga
de aorta abdominal. Se afl mezoperitoneal. La nivelul
trecerii duodenului n jejun se formeaz recesul
duodenojejunal. La nivelul trecerii din spaiul
retroperitoneal spre cavitatea peritoneal se formeaz un
orificiu care este delimitat de:
- plica duodenala superioara (Plica duodenalis
superior/Plica duodeno-jejunalis), care delimiteaza
mpreuna cu peritoneul parietal si recesul duodenal
superior(Recessus duodenalis superior),
- plica duodenala inferioara (Plica duodenalis inferior/Plica
duodeno-mesocolica), care si ea la rndul ei
delimiteaza recesul duodenal inferior (Recessus
duodenalis inferior).
Importana practic a recesurilor se manifest prin:
aciunea acestora de ventuz, care rezult datorit
presiunii negative. De aceea n aceste recese sunt posibile
hernii interne prin strangulare a anselor intestinului sub ire.
Este numit hernia Treitz.
3. Canalul inghinal: pereii, coninutul.
n regiunea inghinala peretele abdominal este traversat de
catre funiculul spermatic (la barbat) sau lig.rotund al

Biletul Nr. 13
1. Topografia
inervaia.

duodenului,

vasculariza

Scheletotopic, limita superioar a duodenului trece


marginea superioar a vertebrei L1, iar cea inferioar
pe marginea superioar a vertebrei L4. Sintopic, par
superioar a duodenului e n raport cu ficatul i vez
biliar. Marginea concave a duodenului pe parcurs
strns lipit de capul pancreasului, cea convex
rinichiul drept. Inferior partea orizontal e n contact
colonul ascendant i unghiul drept al colonu
transvers. Posterior de partea orizontala, traversea
vena cava inferioara i aorta, iar peste semicer
superior al ei curbeaz, apoi trec pe peretele anterio
duodenului artera mezenteric superioar i ve
Vascularizaia e realizat de sistemul trunchiului ce
i a. mezenteric superioar. Artera gastroduoden
se ramific n: pancreaticoduodenal superior poste
i superior anterior. A. mezenteric superioar
ramific: a. pancreaticoduodenale inferioare c
anastomozeaz cu cele superioare , formnd arcu
anterioare i posterioare. Inervaia se realizeaz p
fibre simpatice i parasimpatice ce aparin: plexur
solar, mesenteric superior, hepatic, gastric, pancrea
nervilor vagi.

2. Topografia triunghiului urogenital perine


stratigrafia.

Triunghiul urogenital este cuprins ntre l


convenional trasat de la unul de tuberculii scia
spre altul a perineului i marginea inferioar a simf
pubiene.
Stratigrafia la barbai:

Pielea
. Celular subcutanat ce ptrunde n fo
ischiorectal. n esut trec vasele superficiale
nervii.
Fascia superficial acoper muchii superficiali.
Stratul de muchi superficiali (bulbospongi
ischiocavernos, superficial transvers al perineulu
Fascia inferioar a diafragmului urogen
formeaz centrul tendineum perinei.
Muchiul transvers perineal profund formea
diafragmul urogenital.
Fascia superioar ce acoper din superior much
transvers perineal profund.
3. Topografia
spaiului
retroperitoneal propriu-zis.

celuloadip
Rspndi

uterului (la femeie), printr-un traiect intraparietal numit


canal inghinal. Acesta are o lungime de 4 - 5 cm. si are
directie oblica, infero-medial, aproximativ paralel si situat
superior de lig.inghinal. Ii descriem 4 pereti (anterior,
posterior, superior si inferior) si 2 orificii( orificiul inghinal
superficial si orificiul inghinal profund).
Peretele anterior al canalului inghinal: portiunea
inferomediala a aponevrozei m.oblic extern abdominal;
peretele posterior al canalului inghinal (cel mai slab
perete al canalului inghinal, ceea ce determina producerea
la nivelul lui a herniilor inghinale) format de catre fascia
transversalis, in intervalul dintre: superior - marginea
inferioara a m.transvers; lateral - fascia iliaca; inferior buza posterioara a lig.inghinal; medial - marginea laterala
a tecii m.drept abdominal. Fascia transversalis este intarita
de structuri fibroconjunctive:
medial: lig.reflex (Colles), tendonul conjunct (falx inguinalis
aponeurotica), lig. lui Henle
lateral: lig.interfoveolar Hesselbach
Peretele superior al canalului inghinal: marginile
inferioare ale mm.oblic intern si transvers
Peretele inferior al canalului inghinal il
formeaza lig.inghinal.
Orificiul inghinal superficial
situat imediat supero-lateral de tuberculul pubic,
subcutanat: tuberculul pubic poate fi folosit ca reper pentru
palparea orificiului inghinal superficial. are forma ovalara,
alungita, cu axul mare paralel cu fibrele aponevrozei
oblicului extern. pe laturi este marginit de condensari ale
fibrelor aponevrozei oblicului extern
o stalpul lateral (crus lateralis)
o stalpul medial ( crus medialis)
o intre cei doi stalpi se arcuiesc fibre aponevrotice
denumite fibre intercrurale; acestea solidarizeaza stalpii
delimitand supero-lateral orificiul inghinal superficial
Orificiul inghinal profund se gaseste preperitoneal, la
nivelul fasciei transversalis care se continua la acest nivel
cu fascia spermatica interna. la nivelul marginii mediale a
orificiului inghinal profund fascia transversala este intarita
de catre lig.interfoveolar; pe fata posterioara a acestui
ligament au traiect vasele epigastrice inferioare. orificiul
inghinal profund este situat la aproximativ 3 cm.superior de
mijlocul lig.inghinal, la jumatatea distantei dintre spina
iliaca antero-superioara si tuberculul pubic. corespunde
fosetei inghinale laterale a peritoneului parietal. prin acest
orificiu trec herniile inghinale oblice externe
4. Topografia ombilicului. Fistulele ombilicale.
Ombilicul e situa la mijlocul liniei albe. Distingem 3 straturi
concrescute ntre ele: pielea, stratul fibros cicatrizat cu
fascia ombilical i peritoneul parietal. n stadiul de
evoluie intrauterine, inelul ombilical e traversat de
cordonul ombilical care asociaz ftul cu placenta, la
nlturarea lui, inelul se cicatrizeaz constituind ombilicul
cicatrizat. Totui acesta prezint locuri slabe i favorabile
pentru apariia herniilor.

purulenelor.

Spatiul retroperitoneal e situate posterior de poriun


posterioar a peritoneului parietal, ntre el i fo
endoabdominal. Drept limit superioar serve
diafragmul, la locul de trecere a foiei posterioare
peritoneului parietal pe diaphragm. n partea de
limitele convenionale snt promontoriul i lin
terminalis a bazinului. Spaiul retroperitoneal
completat de un strat masiv de esut adipos, e stratifi
de fascii i include n componena sa organe, va
sanguine i limfatice i nervi.
4. Spaiul
clinic.

inghinal-

variante,

importa

Distana dintre peretele superior i cel inferior


canalului inghinal sau dintre mm. abdominali oblic int
i transvers superior i ligamentul inghinal infe
poart denumirea de spaiu inghinal. Forma lui varia
(fisural, oval, triunghiular) avnd dimensiuni dive
i o importan deosebit la apariia herniilor inghinal

Fistulele ombilicale sunt secundare persistenei


permeabilitii canalului vitelin sau al uraci. Fistulele
viteline sunt relative frecvente ele pot fi oarbe externe,
interne (diverticul Meckel) sau totale. Datorit acestor
fistule i persistenei deschise a canalului, se pot elimina
zilnic cantiti de lichid incolor sau fecaloid prin ombilic.
Fistulele uracale se manifest prin nc o deschidere a
vezicii urinare la nivelul ombilicului.

BILET 18
1. Anomaliile congenital ale organelor cavitatii
pelviene
Malformatiile vulvei:
- Aplazia sau absenta vulvei
- Hemiagenezia vulvara
- Hipoplazia vulvei( oprirea in dezvoltare a
vulvei, se intalneste la bolnave cu infantilism
somatic si psihic si cu alte malformatii
- Absenta congenitala a perineului
- Deschiderea ureterelor in vulva
Malformatiile vaginului
- absenta sau atrofierea vaginului: obliterarea
vaginului printr-un diafragm transversal care,
de cele mai multe ori se reduce la o simpla
brida- prezenta unui sept sagital, mai mult sau
mai putin complet care imparte vaginul in 2
cavitati. Daca septul despartitor nu e complet
vaginul se numeste subseptat, daca este
complet se poate asocia cu un uter dublu
- hipoplazia vaginala( vagin scurt, stramt)
Malformatiile uterului
- absenta uterului este exceptionala si nu se
constata decat in cazul absentei concomintente
si a aparatului urinar
- uter didelf: cele doua canale Muller raman
neunite pe toata intinderea si in consecinta
uterul este dublul
- uter pseudodidelf: corpurile uterine sunt
separate, colurile fiind insa unite
- uter septat sau subseptat: uterul este complet
sau incomplet impartit de un sept sagital in 2
cavitati
- uter bicorn sau unicorn: este o malformatie
frecventa care consta in dezvoltarea mai
accentuata a ambelor sau a unui singur corn
uterin
- hipoplazia uterina care se poate explica printr-o
lipsa de dezvoltare. Hemiuterul este jumatatea
unui uter dublu care se dezvolta in lipsa
celeilalte jumatati
Malformatiile trompelor
- absenta lor( exceptionala)
- hipoplazia( trompele sunt subtiri si sinuoase)
- atrezia (trompe rudimentare, obstruate)
Malformatiile ovarelor:
- agenezia si disgenezi ovariana cu prezenta
gonadelor a tesutului stromei si absenta
completa sau aproape completa a elementelor
epiteliale si germinale, se observa in sindromul
de disgenezie gonadica
- grade minore de hipoplazie, asociate cu un
tract mullerian normal dezvoltat, se manifesta
prin tulburari menstruale diverse
Hermafroditismul
Este o malformatie foarte rara caracterizata prin prezenta la
o singura persoana a organelor genitale ale ambelor sexe.
Mai frecvent se poate constata un canal genital, care in
parte sau in totalitate nu corespunde gonoadelor
respective. Aceasta malformatie are o explicatie
embriologica:pana la stadiul de 25mm embrionul este un
hermafrodit avand elementele necesare de a se dezvolta

Biletul 1
1.canalele laterale
abdominale,limite,raspindirea colectiilor
purulente: Canalul lateral drept-situat intre
colonul ascendent si peretele abdominal dret
.Inferior-canalul transverseaza fosa iliaca dreapta
,apoi trece in bazinul mic ,superior-spatiul
subdiafragmatic din cauza absentei ,sau exprimarii
slabe a lig.frenico-colic. Canalul latreal sting-limitat
de colonul descendent si peretele abdominal lateral
sting,trece in fosa iliaca stinga,apoi in bazinul
mic.Lig.frenico-colic delimiteaza din suprior
canalul de spatiul subdiafragmatic sting.In pozitia
orizontala a corpului,cele mai profunde segmente
se considera portiunile superioare,in poz.verticalaexudatul inflamator poate cobori prin canalele
laterale in fosele iliaca dreapta si stinga,apoi in
cav.baz.mic.
2.Topografia zonelor de rezistenta scazuta in
reg.lombara,triunghiul Petit si spatiul
Lesgaft-Grynfelt:
Regiunea costo-iliaca
Este o regiune pereche si situate lateral.
Limite:
- superior: arcul costal si marginile inferioare ale
coastei a 12-a
- inferior: orizontala ce uneste cele doua spine
iliace antero-superioare
- anterior: marginea laterala a muschiului drept
abdominal
-posterior: marginea laterala a muschilor proprii a
coloanei vertebrale.
- Regiunea postero-laterala sau regiunea costoiliaca posterioara
Stratigrafie: 1)pielea 2)planul subcutanat: este un
tesut conjunctiv lax.Se gasesc artere ce provin din
arterele lombare si din circumflexa iliaca
superficiala3)planul fascial: reprezentat de fascia
oblicului extern si dorsal mare4)planul profund: are
mai multe straturi:- stratul musculo-fascial
superficial: format din portiunea laterala a fasciei
toraco- lombare.Intre dorsalul mare, oblic extern si
creasta iliaca se delimiteaza triunghiullombar PETIT
(acesta este o zona slaba a peretelui abdominal )stratul musculo-aponevrotic mijlociu: alcatuit din
fasciculele posterioare aleoblicului intern si
aponevroza sa posterioara.La acest nivel se
formeaza tetragonal lombar GRYNFELT( punct
slab )- stratul aponevrotic: reprezentat de lama
mijlocie a aponevrozei posterioare amuschiului
transvers al abdomenului- stratul muscular al

fie catre un sex fie catre celalalt. In acest stadiu gonoadele


sunt diferentiate si embrionul poseda atat canale Muller cat
si canalele Wolff. Cauzale care determina dezvoltarea
ambelor elemente embrionare, mascule si femele nu sunt
bine cunoscute. Hermafroditul adevarat este purtator intr-o
parte a unui ovar si in partea opusa a unui testicol sau a
unui amestec al acestor tesuturi glandulare.
Pseudohermafroditul are gonoadele respective ale unui sex
dar organele genitale externe sunt corespunzatoare sexului
opus.
A. Anomalii ale aparatului urinar I. anomalii
ale parenchimului renal II. anomalii ale cailor urinare B.
Anomalii ale aparatului genital masculin A. Anomalii ale
aparatului urinar I. Anomaliile parenchimului renal:
1
Anomalii de numar:(agenezia renala, rinichiul
supranumerar) 2
Anomalii de volum si de structura:
(rinichi mic congenital: aplazia renala ,rinichiul
hipoplazic, hipoplazia segmentara, hiperplazia renala,
chisturile renale)
3. Anomali de forma si
de fuziune: (rinichi in potcoava:, rinichi inelar, rinichi
discoidal)
4 . Anomalii de pozitie:( ectopia
renala, ptoza renala)
5. Anomalii de rotatie: rinichi incomplet rotat (bazinet
anterior), rinichi super-rotat (bazinet posterior), rinichi
invers rotat (bazinet lateral).
2 Topografia maduvei spinarii si canalului
vertebralCanalul vertebral este limitat de fata posterioara a
vertebrelor,discurile intervertebrala a de,lig longitudinal
posterior si arcurile vertebrlelorcu lig galbene.La diferite
nivele forma acestuia difera,astefel in regiunea cervical are
forma de triunghi,th- rotunda iar in regiunea lombara si
sacrala triunghiulara.Arcul vertebral se leaga de corpul
vertebrei prin pediculii vertebrali,marginea superioara si
infer ale pediculului are incizuri,2 incizuri suprapuse
formeaza un orificiu prin care trec nervii ,vase.in regiunea
sacrala continuarea canalului formeaza canalul
sacral,treptat in jos canalul se ingusteaza.lumenul
aplatizindu se,Canalul sacral prezinta niste orificii ,sacrale
pelviene si dorsal,ce corespund vertebrelor
fuzionate.Inferior canalul se deschide in hiatul sacral.
Maduva spinarii este un cordon cilindric aplatizat in directie
anteroposterioara cu o lungime de 45 cm, situate in canalul
vertebral. Incepe de la arcul atlasului pina la vertebra L2 .
marginea inferioara a maduvii spinarii la adulti este
localizata cu o vertebra mai sus sau mai jos , la copii ea e
situalta mai jos. Conul medular se prelungeste in jos prin
filum terminale , care se insereaza pe vertebra a 2 a
coccisului. Maduva spinarii prezinta doua intumescente,
cervical de la C4 pina la T1, lombosacrala care cuprinde
vertebrele inferioare toracice si lombare superioare.
3, CAILE CHIRURGICALE DE ACCES SPRE RINICHI
la.incizia FIODOROV .INCEPRE DE LA PUNCTUL DE
INSERTIE A COASTEI 12 A CU M. ERECTOR SPINAE IN
DIRECTIE OBLICA SPRE OMBILIC,PINA LA MARGINEA

patratul lombelor: acest muschi se afla intre coasta


12 sicresta iliaca- stratul fascial profund: format de
lama anterioara a aponevrozei posterioara
amuschiului transvers5) planul premuscular: are 2
straturi:- fascia transversalis- stratul
retroperitoneal: alcatuit din tesut celulo-adipos,
bine dezvoltat in specialin dreptul rinichiului unde
formeaza grasimea pararenala GEROTA.
3.Sistemul venos superficial al peretelui
antero-lateral al abdomenului,anastomozele
cavo-cavale si porto-cavale: Sunt venule care
anastomozeaza sistemul port cu sistemul cave
disting 5 grupe principale (Couinaud) :Anastomoze
ale regiunii cardio-esofagiene: sistemul port
(vena gastrica stnga), sau sistemul cav inferior
(vena frenica inferioara stnga), sau sistemul cav
superior (prin intermediul sistemului
azygos).Anastomoze rectale, ntre : venele
rectale superioare, ramuri de origine ale venei
mezenterice inferioare, deci alesistemului port ,
venele rectale mijlocii si inferioare, ramuri ale
venelor iliace interne, deci ale sistemului
cavinferior.Anastomoze ombilicale, ntre : vena
(sau venele) ligamentului rotund tributar(e)
sistemului port , venele peretelui tributare
sistemului cav: toracice interne, epigastrica
inferioara, epigastrica superficiala.Anastomoze
parietoparietale.Anastomoze portohepatice : fie
prin absenta obliterarii ligamentului venos (canalul
lui Aranzio) , fie prin anastomoze directe
intrahepatice ntre sistemul port fi venele hepatice
(3% dincazuri).
Drenajul limfatic.Colonul este nconjurat de o
retea de vaselimfatice n submucoasa si musculara
mucoasei.Mucoasa are un plex vascular bogat, nsa
nu limfatic. Din aceasta cauza,
cancerelesuperficiale ce nu depasesc n
profunzimemusculara mucoasei nu pot metastaza
n ganglionii limfatici aceasta arhitectura
segmentara limiteaza extensia intramusculara
tumorii.Extensia circumferentiala n zonele
submucoasei seroase rezulta n cazul leziunilor
anulare.
4.Topografia tecii muschiului abdominal
drept,vascularizatia,inervatia. Pereii cavitii
abdomino-pelvine sunt constituii de muchi pe
care i putem sistematiza: mm.peretelui anterolateral abdominal: se ntind de la baza toracelui la
pelvis; m.regiunii toracoabdominale m.diafragma, care desparte cele 2 cavitti, toracic
i abdominal; mm.regiunii lomboiliace : m.psoas
mare, m. psoas mic, m.ptrat lombar, mm.
intertransversari lombari i m.iliac; mm.regiunii

LATERALA A M,DREPT ABDOMINAL.DUPA


SECTIOANREA STRATURILOR SUPERFICIALE,SE
DESFAC SRAT CU STRAT DEA LUNGUL FIBRELOR
MUSCHII LATI ABDOMINALI SI SE DAU INTRO
PARTE,SE SECTIONEAZA FASCIA TRANSVERSALA,IAR
PERITONEUL SE RETRAGE ANTERIOR,SE
DESCOPERA FASCIA RETRORENALA.CARE SE
INCIZEAZA INCIZIA BERGMAN ISRAEL DESCHIDE
ACCES SPRE RINICHI SI URETER APROAPE PE TOT
PARCURSUL LUI.INCIZIA INCEPE la mijlocul coastei a 12a si e dusa oblic in jos la nivelul crestei iliace, neajungind la
ea cu 3-4 cm. dupa sectionarea straturilor superficiale,
muschilor , peritoneul se va indrepta inainte, nervul
iliohipogastric inapoi. Se deschide capsula fasciala si
rinichiul se separa de tesutul adipos pararenal.
4.Divizari topografice a peretelui anterolateral al
abdomenului, proiectia organelor cavitatii peritoniale.
Peretele abdominal anterolateral e delimitat superior de
rebordurile costale si xifoid, inferior de crestele iliace,
pubis si lig. Inghinale, lateral liniile vertical ce unesc
capetele libere ale coastelor 11 crestele iliace. divizari
topografice. Prin trasarea a doua linii orizonatale si paralele
si 2 linii vertical aceasta zona se divizeaza in 9 parti, linia
orizontala superioara uneste punctele inferioare ale
perechii a 10 de coaste ,cea inferioara crestele iliace
anterosuperioare. Liniile orizonatale impart peretele
abdominal si anterolateral in 3 zone: epigastrul ,
mezogastrul, hipogastrul. 2 linii vertical pleaca din mijlocul
lig inghinale pe marginile externe ale muschilor abdominali
drepti catre rebordurile costale si vor subdiviza cele 3 zone
sus mentionate. Zona superioara cuprinde epigastrul
deoparte si alta fiind hipogastrul drept , respective sting.
Zona mijlocie cuprinde regiunea ombilicala si 2
laterale:dreapta , stinga. Zona inferioara cuprinde : in mij
regiunea pubiana si 2 laterale inghinale dreapta si stinga.in
regiunea hipocondrica dreapata se afla ficatul( lobul drept)
vezica biliara ,flexura dreapta a colonului transvers, lobul
superior a rinichiului drept, suprarenala dreapta . in
regiunea epigastrica se afla lobul sting al ficatului,
stomacul, duodenul(jum super);pancreasul , aorta
abdominal, trunchiul si plexul celiac. In reg hiinpocondrica
stinga se afla portiunea cardiac si fundul stimacului,
splina,unghiul sting colon transvers, lob superior rinichi
sting si suprarenala stinga., coada pancreasului. Reg
abdominal lateral dreapta cuprinde colon ascedent drept ,
rinichi drept , ansele in, subtire, ureter drept. In reg
ombilicala se proiecteaza colon transvers ,jum infer a
duoden, ansele intestine subtire, curbura mare a stomac,
hilul rinichi, aorta abdomin, vena cava infer. In reg abdomin
lateral sting se proiecteaza colon descendent sting , rinichi
sting, ansele intestine subtire, ureten sting. In reg inghinala
drepta se afla cecul si apendicile , ureterul drept. In reg
pubiana ansele intestine subtire, vezica urinara,utern, o
portiune a sigmoidului,in reg inghinala stinga colon

anale; mm.regiunii perineale


TEACA M.DREPT ABDOMINAL Este un nveli
fibros al m.drept abdominal format de
aponevrozele muchilor lai ai peretelui lateral
abdominal, astfel: n 2/3 superioare ale m.drept
abdominal aponevroza oblicului intern ajunge la
marginea lateral a m.drept abdominal i se
cliveaz n dou foie: anterioar i posterioar
foia anterioar a aponevrozei oblicului intern peste
care se aseaz aponevroza m.oblic extern, compun
lama anterioar a tecii dreptului abdominal foia
posterioar a aponevrozei m.oblic intern, dublat
profund de ctre aponevroza anterioar a
m.transvers abdominal i fascia transversalis
alctuiesc lama posterioar a tecii m.drept
abdominal. n 1/3 inferioar a m.drept abdominal
aponevroza m.oblic intern nu se mai dedubleaz i
toate aponevrozele anterioare ale mm.lai trec
anterior de m.drept abdominal formnd lama
anterioar a tecii dreptului abdominal, cu structur
trilaminat lama posterioar a tecii dreptului
abdominal o va forma singur fascia transversalis,
la acest nivel puin mai ngroat. limita inferioar
a lamei posterioare a tecii dreptului abdominal,
pentru cele 2/3 superioare o reprezint o
condensare fibroas, concav inferior, dispus pe
faa posterioar a muchiului drept abdominal;
aceasta este linia arcuat (arcada lui Douglas): la
nivelul liniei arcuate au origine lig.interfoveolar
(Hesselbach), care se termin pe buza posterioar a
lig.inghinal lig.lui Henle, care trece spre inserie spre
creasta pectineal a osului coxal i si contopete fibrele
cu cele ale lig.pectineal (Cooper) La interiorul tecii m.drept
abdominal, ntre muchi i lama posterioar a tecii au
traiect vasele epigastrice superioare i inferioare (la acest
nivel, n interiorul tecii, aa.epigastrice respective se vor
anastomoza prin inosculaie = cap la cap) a.epigastric
superioar provine din artera subclavie; a.epigastric
inferioar provine din a.iliac extern, anastomoza
epigastricelor reprezint o cale de deviere a sngelui din
subclavie n iliaca extern (deci ctre membrul inferior)
util n situaia unor obstrucii (ex.tumori) la nivelul aortei
descendente.Prin intricarea aponevrozelor celor trei
perechi de mm.lai ai abdomenului se formeaz n planul
median, ntre procesul xifoid sternal i simfiza pubian, un
rafeu fibros numit linia alb abdominal. Astfel, linia alb
abdominal este scheletul fibros de la nivelul peretelui
abdominal antrerior care desparte cei doi muchi drepti
abdominali i tecile acestora.

inferior, fibrele liniei albe abdominale se inser la nivelul

sigmoid ,ansele intestine subtire, ureter sting.

simfizei pubiene, pe versantul anterior i, respectiv, cel


posterior, ale acesteia, formnd "adminiculum lineae
albae"; acesta se prelungete lateral pn pe creasta
pectineal ca lig.lui Cooper). La nivelul liniei albe
abdominale se gsete inelul ombilical, aproximativ la
jumtatea distanei dintre procesul xifoid sternal i simfiza
pubian

Biletul 3

Biletul4

1. Anatomia chirurgicala a intestinului


subtire(jejunoileonului), segmente,raport cu
peritoneul,mezenteriul,vascularizarea,circulatia
venoasa,limfaticele.,inervatia.
Intestinul subtire reprezinta o portiune a tubului digestiv
situata intre stomac si intestinul gros.El cuprinde 3
portiuni:duodenul,jejunul,ileonul.Jejunul si ileonul prezinta
partea mezenterica a intestinului subtire si este cea mai
mobila parte a tubului digestiv.Desi o limita neta intre jejun
si ileon nu exista totusi anumite deosebiri se constata.
Diametrul jejunului este 4-5 cm,al ileonului 2.53cm.Peretele jeunului este mai masiv si mai
vascularizat.Ansele jejunului sunt situate in stinga de linia
mediana,pe cind ansele intestinale ale ileonului in dreapta
ei. Ansele intestinului subtire sunt acoperite de marele
epiploon in anterior,in dreapta si stinga fiind limitate de
diferite segmente ale intestinului gros.Posterior ansele
intestinale contacteaza cu fata parietala a
peritoneului.Inferior si in stinga ansele intestinale se
limiteaza cu colonul sigmoid,in bazin cu vezica
urinara,intestinul rect,la femei cu uterul si anexele lui.
Mezenterul intestinului subtire isi ia inceputul de la
peretele posterior al cavitatii abdominale.Lungimea bazei
mezenterului e de 15-20 cm,lungimea marginii libere 5m.
Vascularizarea e asigurata de artera mezenterica
superioara care se ramifica in 10-16 artere jejunale si
ileace.Aceste artere se ramifica formind arcade de
gr1,2,3,4.arcadele situate distal se ramifica formind
arterele drepte care patrund in peretele intestinului. Din
pertele intestinului ies venele drepte care formeaza venele
jejunale si ileale,apoi din ultimele se constituie vena
mezenterica superioara care participa la formarea venei

1. Topografia intestinului cec,raportul cu


peritoneul si organele limitrofe,vascularizarea,
inervatia,drenajul limfatic
Cecul-partea initiala a intestinului gros,prezinta o extindere
in forma de sac cu lung de 5-6cm. Este situat in fosa iliaca
dreapta,cuprinde spatiul de jos in sus pina la trecerea
ileonului in cec. Anterior cecul e acoperit de marele
epiploon,in lipsa lui se afla lipit cu peretele abdomianal
antero-lateral. Posterios cecul e situat pe muschiul
iliopsoas.Medial vine in parort cu ansele terminale ale
ileonului,iar lateral cu muschiul iliac,creasta iliaca si partial
ligamentul inghinal. Frecvent initialul cecului e acoperit cu
peritoneu din toate partile,pe cind partea superioara e
situata mezoperitoneal. Vascularizatia prin artera
iliocolica,apendiculara care se ramifica de la artera
mezenterica superioara. Refluxul venos se realizeaza in
vena apendiculara,ileocolica, apoi in vena mezenterica
superioara care contribuie la formarea venei porte.
Circulatia limfatica eferenta din cec se efectuiaza in
ganglionii limfatici situati pe traiectul
vaselor:apendiculari,retrocecali,prececali,iliocecali.
Inervatia simpatica e realizata de plexul mezenteric
superior,aortic abdominal si hipogastric. Inervatia
parasimpatica e realizata de nervii vagi si cei splanhnici
pelvieni
2. Topografia liniei albe abdominale si regiunii
ombilicale(inelul si canalul ombilical,vena
ombilicala la copii si adulti)
Linia alba abdominala prezinta o placa din tesut conjunctiv
formata din incrucisarea pe linia mediana a fasciculelor
aponevrotice ale muschilor lati ai abdomenului. Situata in
spatiul dintre cei 2 muschi drepti abdominali ea se intinde
de la apendicele xifoid pina la marginea superioara a
simfizei pubiene.Aceasta formatiune are latime maxima in
portiunea sa superioara,iar in cea inferioara este mai
ingusta dar mai groasa.Intre fibrele aponevrotice ale liniei
albe se pot afla fisuri care favorizeaza producerea herniilor.
Ombilicul e situat la mijlocul liniei labe si reprezinta un inel
formal din fascicule fibroase in forma de butoniera cu
marginile consistente si aderate la piele.La ombilic
distingem 3 straturi concrescute:pielea,strat fibros cicatrizat
cu fascia ombilicala si peritoneul parietal. In stadiul de
evolutie intrauterina inelul ombilical este traversat de
cordonul ombilical care asociaza fatul cu placenta. La
inlaturarea lui inelul se cicatrizeaza-se constituie ombilicul
cicatrizat. Spre marginile inelului ombilical pe fata interna a
peretelui abdominal anterior converg 4 cordoane
fibroase:unul din superior(rezultatul obliterarii venei
ombilicale ce la fat e indreptata sper ficat iar la adulti
formeaza ligamentul rotund al ficatului) si 3 cordoane din
inferior(unul reprezinta uraca obliterata si 2 artere
ombilicale obliterate).
3. Procesul de descindere a testiculului si

porte. Circulatia limfatica:Vasele limfatice ale intestinului


formeaza vasele chilifere acre se intrerup in numerosi
ganglioni limfatici mezenterici.Vasele limfatice eferente
formeaza trunchiuri intestinale care se varsa in canalul
limfatic toracic. Inervatia:Plexul mezenteric superior,fibrele
nervoase simpatice ,parasimpatice si senzitive se
anastomozeaza cu plexurile nervoase situate in diverse
straturi ale intestinului.
2. Anatomia topografica a canalului
vertebral,meningele si spatiile meningeale.
Canalul vertebral este limitat pe fata posterioara a
vertebrelor,discurile intervertebrale,ligamentul longitudinal
posterior si arcurile vertebrelor cu ligamentele galbene.El
protejeaza maduva spinarii de leziuni.La nivelul diverselor
segmente ale coloanei vertebrale,canalul are forma si
suprafata de sectiune aberante.In vertebrele cervicale are
forma de triunghi,in cele toracice rotunda,iar in cele
lombare si sacrale aproximativ triunghiulara.Prelungirea
canalului vertebral in segmentul sacral poarta denumirea
de canal sacral. In canalul vertebral e situata maduva
spinarii,radacinile anterioare si posterioare,tunicile ei,tesut
celular adipos lax si plexuri venoase care pornesc de la
ea. Maduva spinarii prezinta un cordon cilindric,lung de
42-45 cm situat in canalul vertebral, incepind de la arcul
atlasului pina la marginea superioara a vertebrei L2.Conul
medular se prelungeste in jos prin filum terminale,alcatuit
prin continuarea invelisurilor maduvei spinarii. Maduva
spinarii e invelita de 3 membrane dispuse din exterior in
interior:dura mater,arahnoida,pia mater. Dura mater
captuseste peretii canalului vertebral neintim,formind
spatiul epidural.Dura mater incepe de la gaura occipitala
mare si se tremina la nivelul vertebrelor S2,3.In spatiul
epidural se afla tesut celular lax.In el se afla plexul venos
intern care se imparte in plexurile anterior si posterior.
Arahnoida prezinta o foita subtire fara vase separata de
dura mater prin spatiul subdural.Sub arahnoida se afla
spatiul subarahnoidian in care se afla lichid
cefalorahidian.La nivelul gaurii occipitale spatiul comunica
cu cel subarahnoidian si cisternele creierului. Pia mater
prezinta o memrana interna care contine numeroase vase
sanguine. E adera strins la maduva,patrunzind in toate
santurile si depresiunile ei.
3. Megacolonul congenital(maladia
Hirschsprung)-notiune.
Megacolonul congenital- este tulburare cronica a motilitatii
intestinului gros ca urmare a reducerii sau absentei
neuronilor plexului mezenteric in segmentele terminale ale
colonului(sigmoid si rect),urmata de constipatie severe si
refractara la tratament.Este o afectiune rara,predomina la
copiii de sex masculin,cu caracter ereditar sau familial,in
unele cazuri.
4. Anatomia chirurgicala a canalului inghinal la
barbati si femei, cu predispozitie la hernii si nu

mecanismul de producere a herniilor


congenitale.
La fat testicului este localizat la nivelul vertebrelor L1,2. Din
portiunea inferioasa a testicului coboara in jos ligamentul
scrotal al testicului. Paralel cu dezvoltarea intrauterina a
fatului, incepind cu luna a 4-a,testicului treptat de
deplaseaza in scrot urmind ligamentul conductor si formind
procesul peritoneovaginal(e o prelungire a peritoneului
parietal).De obicei portiunea superioara a prelungirii
peritoneale se oblitereaza si comunicarea intre cavitatea
abdominala si sacul seros al testiculului se intrerupe.
Ramasitele procesului peritoneovaginal obliterat se afla in
componenta cordonului spermatic. Neobliterarea acestui
canal poate duce la prolabarea directa a organelor din
cavitatea abdominala prin canalul inghinal deschis pina in
scrot si formarea herniilor inghinale congenitale.
4. Anastomoze porto-cave interne. Importanta
clinica
In portiunea abdominala a esofagului si partea cardiala a
stomacului:vena gastrica stinga(v.porta) anastomozeaza cu
venele esofagiene(v.c.s).In peretele rectului:vena rectala
superioara(v.porta) anastomozeaza cu venele rectale
medie si inferioara(v.c.i).In peretele posterios:vena
mezenterica superioara si venele lienale ale venei porte
anastomozeaza cu venele renale(v.c.i)
Anastomozele porto-cave permit derivatia singelui in cazul
unui obstacol pe vena porta, de exemplu in ciroza ficatului
sau in tromboza venei porte,cind singele nu poate trece
prin ficat din cauza obstacolului.Ele se dilata esential in caz
de dereglare a refluxului singelui prin vena poarta ce poate
avea loc in caz in caz de hipertensiune portala,tromboza
etc. Venele se dilata,devin sinusoase si sunt denumite
varicoase.
Biletul 6
1. Recesele,sinusurile mezenteriale ale cavitatii
peritoneale inframezocolice si insemnatatea
practica
Sinusul mezenteric drept e delimitat in dreapta de colonul
ascendent,superior de mezocolonul transvers(de la flexura
dreapta pina la unghiul duodenojejunal),in stinga si inferior
de mezenterul intestinului subtire.Anterior e acoperit de
marele epiploon si delimitat de cavitatea bazinului mic prin
capatul distal al radacinii mezenterului intestinului
subtire,care se lipeste la cec in regiunea unghiului
ileocecal.In sinus se afla ansele intestinului subtire.
Sinusul mezenteric sting la dreapta e delimitata de
radacina mezenterului intestinului subtire,superior de
mezoul colonului transvers(de la unghiul duodenojejunal
pina la flexura stinga),din stinga de colonul descendent si
mezoul colonului sigmoid,inferior sinusul mezenteric sting e
deschis si continua larg cu cavitatea bazinului,anterior e
rambursat de marele epiploon.In sinus se afla ansele

Canalul inghinal este situat in partea inferioara a regiunii


inghinale,mai sus de ligamentul inghinal.In canalul inghinal
distingem 2 inele si 4 pereti.Inelul inghinal superficial se
formeaza din 2 fascicule separate ale aponevrozei
muschiului oblic extern abdominal unite prin fibre
intercrurale. Inelul inghinal profund corespunde din partea
cavitatii abdominale fosetei laterale inghinale.
Peretele anterior al canalului ighinal e constituit din
aponevroza muschiului oblic extern;cel posterior-fascia
transversala consolidata de fibre aponevrotice ale
muschiului transvers abdominal.Peretele superiormarginile inferioare ale muschilor abdominali oblic intern si
transvers.Peretele inferior-ligamentul inghinal.
Prin canalul inghinal la barbati trece cordonul spermatic si
la femei-ligamentul rotund al uterului.
Biletul 5
1. Anatomia chirurgicala apendicelui
vermiform,raportul cu peritoneul si organele
limitrofe,vascularizarea si inervarea.
Apendicele vermiform prezinta un tub cu lungimea de 515cm care se separa de la peretele postero-medial al
cecului inferior de locul de trecere al ileonului in cec.
Lumenul apendicelui vermiform comunica cu cel al cecului
printr-un orificiu. Apendicele vermiform poseda un mezou
propriu care-l fixeaza de cec si de portiunea terminala
ileonului. Apendicele e situat in fosa ileaca dreapta,virful
fiind orientat in jos si in stinga ajungind pina la linia
terminala. In afara de pozitia descendenta apendicele
poate avea sediul medial-de-a lungul portiunii terminale a
ileonului;lateral-in canalul lateral drept;anterior-paralel
peretelui anterior al cecului;retrocecal-in tesutul celular
retroperitoneal si sub ficat. In dependenta de pozitie
apendicele poate adera de rinichiul drept ,ureterul
drept,vezica urinara si de intestinul rect.La femei el poate
ajunge pina la ovarul drept ,tubul uterin drept si uter.
Vascularizarea: a.apendiculara de la a.mezenterica
superiaoara. Refluxul venos se realizeaza prin
v.apendiculare care se varsa in v.mezenterica superioara
si mai departe in vena porta. Inervatia simpatica e
realizata de plexul mezenteric superior,aortic
abdominal,hipogastric,iar cea parasimpatica e realizata de
ramurile nervilor vagi.
2. Continul spatiul paranefral,caile de difuzare a
lichidului
Spatiul paranefral este limitat de fascia prerenala si
retrorenala,derivate din fascia retroperitoneala.Lamelele
fasciale cuprins rinichiul cu tesutul adipos pararenal,vasele
renale,aorta,v.cava inferioara si ureterele.Lichidul
difuzeaza pe parcursul vaselor si a ureterelor ajungind
pina in bazinul mic.
3. Topografia peritoneului,raportul cu organele

intestinului subtire.
Exudatul inflamator poate difuza din sinusurile mezenterice
in canalele laterale ale cavitatii peritoneale.Ambele sinusuri
mezenterice comunica reciproc prin fisura cuprinsa intre
mezoul colonului transvers si unghiul
duodenojejunal.Sinusul mezenteric sting e mai pronuntat
decit cel drept si din cauza lipsei de limite anatomice in
portiunea inferioara procesele purulente dezvoltate au
tendinta de a cobori in cavitatea bazinului mic.Peritonitele
incapsulate se formeaza mai des in sinusul mezenteric
drept.
Depresiunile cavitatii peritoneale apar in locurile de trecere
a peritoneului de pe peretii cavitatii abdominale pe viscere
sau de pe un organ pe altul.
Recesul duodenojejunal se formeaza in locul de trecere a
duodenului in jejun.
Recesul iliocecal inferior si superior se formeaza in locul de
confluenta a ileonului in cec. Recesul ileocecal superior e
situat intre peretele superior al ileonului si peretele medial
al cecului; cel inferior intre peretele inferior al ileonului si
marginea interna a cecului.
Recesul retrocecal reprezinta o depresiune in peritoneul
parietal pe peretele posterior al cavitatii peritoneale.
Recesul intersigmoid este o formatiune anatomica in forma
de pilnie delimitata din parti de mezenterul intestinului
sigmoid si peritoneul parietal.
Importanta practica a receselor consta in aceea ca in
anumite cazuri ele treptat se adincesc.In aceste recese e
posibila formarea herniilor interne prin strangulare mai
frecvent a anselor intestinului subtire.
2. Metode de hemostaza in leziunile traumatice ale
ficatului.
Hemostaza reprezinta oprire a unei hemoragii (prin
procedee medicale sau chirurgicale), mai ales n timpul
unei intervenii chirurgicale. Hemostaza in plaga se
efectueaza prin ligaturarea vaselor aplicind suturi si
tamponament biolgic.Tratamentul chirurgical al ficatului
lezat consta initial in hemostaza minutioasa si indepartarea
tesutului neviabil,inclusiv rezectia ficatului.Hemostaza certa
se obtine prin apropierea si suturarea marginilor plagii.
Hemostaza se realizeaza in afara de suturarea
plagii,folosind trombina uscata,buretele hemostatic,tifonul
hemostatic.Se utilizeaza tampoane biologice compuse din
plasma singelui de donator sau fibrinogen uscat cu adaos
de remedii hemostatice si antiseptice.
3. Anatomia chirurgicala a intestinului
rect,vascularizarea,inervatia,refluxul venos
Rectul-ultima portiune a tubului digestiv (prelungeste

bazinului la barbati si femei.Pliurile si recesele


peritoneale
In excavatia bazinului mic la barbati peritoneul trece de pe
peretele antero-lateral al abdomenului pe peretele anterior
al vezicii urinare,acopera peretii superior,posterior si
partial cei laterali ai vezicii si apoi trece pe peretele
anterior al rectului,formind intre vezica urinara si rect un
reces-rectovezical.Lateral el este limitat de plicile
peritoneale rectovezicale acre au directie
anteroposterioara de la vezica urinara spre intestinul
rect.In excavatia rectovezicala poate sa se plaseze o parte
din ansele intestinului subtire si intestinul sigmoid.
La femei peritoneul trece de la vezica urinara pe fundul
uterului,posterior pe toata suprafata intestinala a uterului si
partial pe vagin,apoi pe peretele anterior al rectului.Deci in
excavatia micului bazi la femei se formeaza 2
adincituri:vezicouterina si rectouterina.La trecerea de pe
uter pe rect peritoneul formeaza 2 plice laterale care se
intind in directie anteroposterioara ajungind la sacru.In
excavatia vezicouterina poate sa se amplaseze omentul
mare,in cel rectouterin-ansele intestinului subtire.
4. Repere,limite si diviziuni clinico-topografice pe
peretele abdominal antero-lateral,proiectia
organelor cavitatii abdominale
Limitele abdomenului:superior-rebordurile costale si
apendicele xifoid,inferior-crestele iliace,simfiza pubiana si
ligamentele inghinale,lateral-de liniile verticale ce unesc
capetele libere ale coastelor 11 cu crestele iliace.
Repere:rebordurile costale,apendicele xifoid,crestele
iliace,spina iliaca antero-superioara,linia
alba,ombilicul,muschiul drept abdominal.
Peretele antero-lateral al abdomenului este divizat prin 2
linii orizontale paralele(spinala si costala) si 2 linii verticale
in 9 zone.
Liniile orizontale impart peretele abdominal anterolateral in
3 zone suprapuse :epigastrul, mezogastrul si hipogastrul.
Liniile verticale paralele(trasate pe marginea laterala a
muschilor drepti abdominali) subdivizeaza cele 3 zone intro serie de regiuni secundare mediane si laterale.
Astfel zona superioara cuprinde: epigastrul si hipocondrul
drept si sting;zona mijlocie:regiunea ombilicala si 2 laterale
dreapta si stinga;zona inferoara include regiunile in mijloc
pubiana si 2 laterale inghinale dreapta si stinga.
In regiunea hipocondrica dreapta se afla:lobul drept al
ficatului,vezica biliara,flexura dreapta a colonului
transvers,lobul superior al rinichiului drept,glanda
suprarenala dreapta;
regiunea epigastrica:lobul sting al ficatului,corpul si pilorul
stomacului,jumatatea superioara a

portiunea pelviana a sigmoidului) descinde in bazinul


mic,strabate perineul si se deschide in exterior prin orificiul
anal. Prezinta 2 curburi in plan sagital (flexura sacrala si
perineala) si 2 curburi inconstante in plan frontal,ce-i
confera forma literei S. Topografic distingem 2 portiuni:
ampul arectala(segmentul pelvin,mezoperitoneal) si canalul
anal(care strabate diafragmul pelvin si e extraperitoneal).

duodenului,pancreasul,aorta abdominala,trunchiul si plexul


celiac;

Ampula posterior este in raport cu sacrul si coccisul ,iar


anterior la barbati este in raport cu peritoneul ce se
rasfringe pe fata superioara a vezii urinare,rezultind
excavatia rectovezicala;la femei anterior vine in raport cu
peritoneul ce se rasfringe pe peretele posterior al
uterului,formind excavatia rectouterina Douglas.

regiunea abdominala laterala dreapta:colonul


ascendent,rinichiul drept,ansele intestinului subtire,ureterul
drept;

Canalul anal la barbati vine in raport cu virful


prostatei,partea membranoasa a uretrei,glandele
bulbouretrale Cowper;la femei-cu fata posteriara a
veginului formind excavatia rectovaginala.

regiunea hipocondrica stinga:portiunea cardiaca si fundul


stomacului,splina,unghiul sting al colonului transvers,lobul
superior al rinichiului sting,glanda suprarenala
stinga,coada pancreasului;

regiunea ombilicala:colonul transvers,jumatatea


inferiaoara a duodenului,ansele intestinului subtire,curbura
mare a stomacului,hilul rinichiului,aorta abdominala,vena
cava inferioara;
regiunea abdominala laterala stinga:colonul
descendent,rinichiul sting,ansele intestinului
subtire,ureterul sting;

Vacularizatia:ramuri a a.mezenterice superioare-a.rectala


superioara si ramuri ale a.iliace interne-a.rectala medie si
inferioara.

regiunea inghinala dreapta:cecul si apendicele,portiunea


terminala a ileonului,ureterul drept;

Refluxul venos:v.rectala superioara(v.porta) si in v.rectale


medii si inferioare(v.cava inferioara)

regiunea pubiana:ansele intestinului subtire,vezica


urinara,portiunea inferioara a ureterelor,uterul,o portiune a
colonului sigmoid;

Limfaticele:in ganglionii iliaci interni,subaortali,si rectali


superiori Inervatia simpatica-plexul mezenteric
inferior,hipogastric superior si pelvin;parasimpatica-prin n.
splanhnici pelvini.
4. Procesul de descindere a testiculului si
mecanismul de producere a herniilor
congenitale
La fat testicului este localizat la nivelul vertebrelor L1,2. Din
portiunea inferioasa a testicului coboara in jos ligamentul
scrotal al testicului. Paralel cu dezvoltarea intrauterina a
fatului, incepind cu luna a 4-a,testicului treptat de
deplaseaza in scrot urmind ligamentul conductor si formind
procesul peritoneovaginal(e o prelungire a peritoneului
parietal).De obicei portiunea superioara a prelungirii
peritoneale se oblitereaza si comunicarea intre cavitatea
abdominala si sacul seros al testiculului se intrerupe.
Ramasitele procesului peritoneovaginal obliterat se afla in
componenta cordonului spermatic. Neobliterarea acestui
canal poate duce la prolabarea directa a organelor din
cavitatea abdominala prin canalul inghinal deschis pina in
scrot si formarea herniilor inghinale congenitale.
Biletul 8
1. Sistemul venos portal,structura,anastomozele
porto-cave si cavo-cave profunde ale cavitatii
peritoneale.
Vena porta reprezinta un trunchi venos care colecteaza
singele de la toate oraganele impare ale abdomenului,cu

regiunea inghinala stinga:colonul sigmoid,ansele


intestinului subtire,ureterul sting.
Biletul 7
1. Limitele,scheletul osteoligamentar si orificiile
pelvisului
Inelul pelvian osos este format din 2 oase pelviene si osul
sacru.Fiecare os pelvian consta din 3 oase:ilion,ischion si
pubis.La fomarea inelului pelvian osos participa vertebra
L5 care proemineaza deasupra strimtorii superioare a
bazinului,formind la limita cu sacru-promontoriul. In
componenta inelului pelvian osos intra:anterior-simfiza
osului pubian,posterior-articulatia para sacroiliaca.Sacrul
se uneste cu osul pelvian cu 2 ligamente puternice din
fiecare parte:sacrotuberal si sacrospinal.Aceste ligamente
transforma incisurile ischiatice mare si mica in orificii
omonime.Inelul pelvian osos are orificiu de intrareapertura superioara si de iesire din bazinul mic-apertura
inferioara.Apertura superioara e limitata
de:promontoriu,linia terminala, creasta pubiana si simfiza
pubiana. Apertura inferioara este formata de coccis
,ligamentul sacrotuberal,ramura osului ischion,ramura
inferioara a pubisului care formeaza unghiul subpubian.
2. Argumentarea topografica a cailor posibile de
acces chirurgical pe pancreas
Caile de acees chirurgical utilizate pe pancreas sint:
-abordarea pancreasului prin omentul mic-se incizeaza

exceptia ficatului.Ia nastere posterior de capul pancreasului


prin confluerea a 2 radacini venoase principele:vena
mezenterica superioara si vena lienala.In 1/3 de cazuri
participa si vena mezenterica inferioara.Vena porta prezinta
un trunchi venos de mare calibru avalvular,cu o lung de 46cm si un diametru de 15-20mm,situat in componenta
ligamentului hepatoduodenal care,prin hilul
ficatului,patrunde in parenchim.
Pina a patrunde in hilul ficatului,vena porta primeste:
-v.cistica
-v.gastica dreapta si stinga
-v.prepilorica
-v.pancreatice
-v.paraombilicale
Anastomozele porto-cave: In portiunea abdominala a
esofagului si partea cardiala a stomacului:vena gastrica
stinga(v.porta) anastomozeaza cu venele
esofagiene(v.c.s).In peretele rectului:vena rectala
superioara(v.porta) anastomozeaza cu venele rectale
medie si inferioara(v.c.i).In peretele posterios:vena
mezenterica superioara si venele lienale ale venei porte
anastomozeaza cu venele renale(v.c.i) Anastomozele
porto-cave permit derivatia singelui in cazul unui obstacol
pe vena porta, de exemplu in ciroza ficatului sau in
tromboza venei porte,cind singele nu poate trece prin ficat
din cauza obstacolului.Ele se dilata esential in caz de
dereglare a refluxului singelui prin vena poarta ce poate
avea loc in caz de hipertensiune portala,tromboza etc.
Venele se dilata,devin sinusoase si sunt denumite
varicoase.
Anastomozele cavo-cave: Pe peretele anterior al
abdomenului: vena epigastrica
superioara(v.c.s)anastomozeaza cu vena epigastrica
inferioara(v.c.i);pe peretele posterior al abdomenului: vena
azigost si hemiazigos(v.c.s) cu venele lombare
ascendente(v.c.i);in peretele lateral al toracelui si al
abdomenului: venatoracoepigastrica(v.c.s) cu venele
epigastrice superficiala si inferiaoara(v.c.i); venele
intercostale posterioatre(v.c.s) cu velnele lombare(v.c.i).
2. Topografia ureterelor si raportul cu vasele si
nervii in bazinul feminin
In portiunea pelviana a ureterului se disting partea parietala
care adera la peretele lateral al micului bazin si cea
viscerala care se alatura la organele pelviene.Limita
superioara a portiunii pelviene a ureterului se afla la nivelul
liniei terminale.Aici el se incruciseaza cu vasele iliace,in
partea stinga intersecteaza artera iliaca comuna,in dreaptaartera iliaca externa.Inferior ureterul se situeaza la peretele

ligamentul hepatogastric ce permite a decola limitat numai


capul pancreasului.
-decolarea pancreasului prin ligamentul gastrocolic-cea
mai comoda cale;permite a desco
cperi toata glanda.
-calea de acees operatorie prin mezocolonul transversincizia se efectuiaza la radacina lui sub arcada arteriala
Riolani dupa ridicarea in sus a colonul transvers.Aceasta
cale e incomoda si prezinta pericol de infectare a etajului
inferior al cavitatii abdominale in caz de suturare a
exudatului in bursa omentala.
-calea de acces operatorie lombara extraperitoneala-se
practica la microabcesele fuzate in tesutul celular
retropancreatic.
-abordarea pancreasului dupa separarea epiplonului de
colonul transvers.
3. Topografia bursei omentale,limite,importanta
practica,raspinderea lichidului
Bursa omentala prezinta un spatiu ingust care se situeaza
posterior de micyl epiploon,stomac si este spatiul cel mai
izolat al cavitatii peritoneale.Patrunderea in bursa e
posibila numai prin orificiul epiploic. Peretele anterior-micul
e format de micul epiploon,peretele posterior al stomacului
si ligamentul gastrocolic;peretele inferior-colonului
transvers cu mezoul sau;superior-lobul caudal al
ficatului;posterior-foita parietala peritoneala care acopera
din anterior pancreasul,aorta,v.cava inferioara,plexurile
nervoase si ganglionii limfatici;din partea stinga bursa
omentala e delimitata de splina si ligamentul
gastrolienal.In bursa se evidentiaza prelungirea omentala
superioara,care se situiaza posterior de lobul caudat al
ficatului ajungind pina la esofag si diafragm;si prelungirea
inferioara care se intinde pina la splina. In bursa omentala
e posibila acumularea continutului gastric in cazul ulcerului
perforant al stomacului situat pe peretele lui posterior;pot
evolua diverse purulente ca urmare a proceselor
inflamatorii la pancreas sau in urma complicatiilor
postperforatorii ale ulcerelor gastrice si duodenale.
4. Anatomia chirurgicala a canalului inghinal in
hernia directa.semne distinctive
Canalul inghinal este situat in partea inferioara a regiunii
inghinale,mai sus de ligamentul inghinal.In canalul inghinal
distingem 2 inele si 4 pereti.Inelul inghinal superficial se
formeaza din 2 fascicule separate ale aponevrozei
muschiului oblic extern abdominal unite prin fibre
intercrurale. Inelul inghinal profund corespunde din partea
cavitatii abdominale fosetei laterale inghinale.

lateral al bazinului trecind pe peretele antero-medial sau


anterior a arterei iliace interne,intersectind inceputul arterei
ombilicale,vasele obturatorii si nervul obturator.In portiunea
viscerala ureterul formeaza o curbura indreptata anterior si
interior,apoi se prelungeste in profunzimea cavitatii
bazinului mic.In acest loc formeaza intersectie cu artera
uterina.Mai departe el trece in baza ligamentului lat al
uterului.In apropierea marginii uterului,la nivelul colului
uterin,ureterul se incruciseaza a 2-a oara cu artera
uterina,apoi se indreapta spre vezica urinara fiind situat
posterior de artera uterina si anterior de vena.Indreptinduse apoi anterior-inferior si interior ajunge la peretele
postero-lateral al vezicii urinare.
3. Zonele socogene ale cavitatii abdominale si
blocajul lor
Un punct critic reprezinta ligaturarea arterei mezenterice
inferioare la nivelul bifurcatiei acesteia in arterele colica
stinga,sigmoidiana si rectala superioara.Un alt punct critic il
prezinta ligaturarea arterei colice medii care poate duce la
necroza jumatatii medii a colonul transvers deorece
ramurile superioare ale arterei colice stangi nu pot asigura
vascularizatia acestei portiuni extinse a colonului.
4. Zonele de rezistenta scazuta pe peretele
abdominal antero-lateral,importanta practica
Linia alba-poate prezenta fisuri care favorizeaza
producerea herniilor; Apendicele xifoid; Ombilicul;
Linia arcuata-situata cu 4-5 cm mai jos de obilic la trecerea
aponevrozelor muschilor lati ai abdomenului pe partea
anterioara a muschiului drept abdominal; Linia semilunaraformata la limita dintre portiunea musculata si aponevrotica
a muschiului transvers abdominal; Canalul inghinal; Inelul
inghinal superficial si profund ce favorizeaza aparitia
herniilor inghinale directe si oblice; Inelul femural-sediul
herniilor femurale.
Biletul 2
1.topografia orificiului Winslow,importanta practica:
are sediul aproape de hilul hepatic,cu diiametrul de 3-4
cm.In absenta aderentelor permite introducera a doua
degete.In aderete-e acoperit si bursa omentala are forma
de spatiu izolat.Iportanta-la hmostaza provizorie,in caz de
operatii la ficat,vasele situate in ligamentul
hepatoduodenal se comprima cu 2 degete ale mainii
stingi,trecind cu degetul indicator prin orificiul
epiploic,posterior de elementele anatomice ale acestui
ligam.

2.Raportul a.si venei renale in raport cu vena cava


inferioara si aorta abdominala:
Rinichii s/t situati la nivelul TXII si LI-II.Rinikiul sting e mai

Peretele anterior al canalului ighinal e constituit din


aponevroza muschiului oblic extern;cel posterior-fascia
transversala consolidata de fibre aponevrotice ale
muschiului transvers abdominal.Peretele superiormarginile inferioare ale muschilor abdominali oblic intern si
transvers.Peretele inferior-ligamentul inghinal.
Prin canalul inghinal la barbati trece cordonul spermatic si
la femei-ligamentul rotund al uterului. Hernia directa
reprezinta prolabarea viscerelor in sacul herniar acoperit
cu fascia transversala; apare in foseta inginala mediala in
afara cordonului spermatic.In acest caz se observa
deformatia peretelui posterior al canalului inghinal.Hernia
inghinala directa se considera numai capatata.
BILETUL 14
1.ANAT.TOPOGR A INT GROS-SEGM,RAPORT KU
PERITONEU,VASC,INERV. Intestinul gros are
urmatoarele port-cecul si apend vermiform, col ascend, col
transvers, col descen, sigmoid, rect(port supraampulara,
ampula si port distala).Raportul cu peritoneulmezoperitoneal col ascend, descend, ampula rect;
intreperitoneal apend, port supraampulara a rect, col
trans, sigmoid; extraperitoneal port distal a
rectului.Vascul e asigurata de de 2 vase magistralece
pornesc de la aorta abd- art mezenterice sup si inf. De la
art mez sup art iliocolika,care se ramifika spre port
terminal a ilionului,apendice si cec.A 2-a ramura de la art
mez supindreptata spre colon-art colika.La rindul sau se
diviz in ram descen ce se anastam cu cea ascend de la
art iliokolika sic ea ascend ce se anastam ku ram descen
de la art kolika medie,.Ramurile sekundare ale art kolice
medii vascul col transv pinal a flexura kolika stinga.De la
art mezen inf incep art kolika stinga ,art sihmoide si art
rectala sup.Art kolika stinga se divizeaza in ram
ascend(anastam ku ram stinga a aart kolice medii) si
descen(anastam ku art sigmoide ),art rectala sup vasc port
initiala a rectului si port terminal a sigmoidului.Sist venose
format din venele omonime se varsa in ven mezen sup si
infer apoi in v.kava.INERV- plex mezent sup si inf,aortic
abd,hipogastric sup si inf.Inerv parasim ram n,vagi si
splanhnici pelvieni
2.REVIZIA INT. SUBTIRE-PROC GUBAREV---Procedeul
Gubarev se foloseste cu scop de exam a viscerelor
cavitatii abd si de determinare a lungimii ansei intestinale,
necesara la crearea anastamozei gastrointestinal.Aceasta
procedura consta in determinarea flexurii duodenojejunale
intr-un timp rapid si anume marele epiploon cu colon
transverse deplaseaza in sus, sub radacina mezoului
abordam col vert.si alunecam cu degetul aratator in stinga
ei ,se determina portiunea initiala a jejunului
lungimeaacestuia fiind apreciata prin fixarea intima la col
vert(corpul vetr L2)

jos ca cel drept(ficat).proiectia hilurilor renale pe peretele


anterior si posterior se numesc puncte renale.Punctul renal
anterior coincide cu lokul intersectiei m.dret abdom.cu
arcul dorsal;cel posterior cu intersectia marginii
lateralem.erector spinae cu coasta XII.Medial de riniki se
aflam.psoas mare si venacava infer.din dreapta,aorta din
stinga.In hilurile renale s/t situati pediculii renal ice contin
a.et v.renalis,ramificari ale plexului nervos
renal,g.limfatici.Corelatiile acestor formation st:

3.PROIECTIA HILURILOR RENALE PE PERETII ANT SI


POST AL ABDOMENULUI ---Proiectia hilurilor renale pe
peretiii ant si post ai abdomenului poarta denumirea de
puncte renale.Punctul renal ant coincide cu loculde
intersectie a m-lui rect abdominal cu arcul costal,cel post
cu locul de intersectie a marg laterala a m-lui erector
spinae cu coasta XII.

Posterior-bazinetul si ureterul

1. stratul superficial

Mai sus si anterior-art.renala

Pielea

Mai jos si ce mai anterior-vea renala.

esutul subcutanat

Vena renala stinga e mai lunga ,ea intersecteaza aorta in


partea anterioara.

Fascia superficiala cu 2 lame: foia superficial lax i foia


profund dens

3.Diverticulul Mechel-dfinitie,tipuri:

1. stratul mijlociu
muchiul drept abdominal i teaca acestuia. Superior de
linia arcuata peretele anterior este constituit din
aponeuroza muchiului oblic extern i foia anterioar a
aponeurozei muchiului oblic intern, peretele posterior
este alctuit din foia posterioar a aponeurozei m. oblic
intern si cea a m. transvers. Inferior de linia arcuat
peretele anterior al tecii este format de cele 3 aponeuroze
ale muchilor lai: oblic extern, intern i transvers
abdominal.

Diverticulul Meckel (Meckel's diverticulum) reprezint un


vestigiu embrional care se menine uneori i la adult, ca o
formaiune n deget de mnu (fund de sac) localizat
pe marginea antimezostenic (antimezenteric) a ileonului
terminal, lng cecum, n locul unde artera mezenteric
superioar d ramurile terminale. Importana medical a
acestei anomalii este n potenialul ei de a se ulcera i
sngera i ca surs de complicaii
Localizare Localizat la 70-100 cm proximal de cec, cu
frecvena de 0,3-3%, reprezint o formaiune n deget de
mnu de dimensiune variabil, cu lungimea de 4-10 cm.
El provine dintr-o anomalie involutiv a canalului omfalomezenteric -- se oblitereaz doar segmentul ombilical al
canalului, iar cel distal rmne deschis. Acest diverticul se
poate prezenta sub 2 forme:libera,fixate la
ombilic/mezenter/ileon.

4. straturile peretelui anterior al abdomenului:

2. Stratul profund: reprezentat de fascia transversala


a abdomenului n poriunea inferioar i
endoabdominal n poriunea superioar, esutul
celular preperitoneal i peritoneul parietal.
Biletul nr:15
1.Limitele,repere osteomusculare si segmentele coloanei
vertebrale
2.Topografia pancreasului,vascularizarea,inervatia.

4.Topografia fosetelor si plicilor peritoneale inghinale


pe fata posterioara a peretelui aterolateral,importanta
practika:
In spatiul dintre plicile peritoneale ,in vecinatatea canalului
inghinal,se formeaza niste depresiuni numite fosete
inghinale.Foseta supravezicala este situate intre plica
ombilicala mdiana si ceA MEDIALA.Foseta inghinala
mediala-intre plicile ombilicale mediale si laterala.Foseta
inghinala laterala-in afara plicii abdom.indreptul inelului
profund.INSEMNATATE PRACTIKA A FOSETELOR:prin
ele se produc hernia inghinale.Daca se produc prin foseta
mediala-Hernii inghinale directe;dca se produc prin foseta
inghinala laterala-corespunde inelului ingh.profund-Hernie
oblica.Prin cea supravezicala-herniile rara se intilnesc.

3.Raportul ureterului cu vasele si nervii pe parcurs la


barbate
4.Topografia formatiunilor anatomice in funiculul spermatic
1.Limite:superior de osul occipital;
Inferior ultima vertebra coccigiana;
Segmente5:cervical,thoracic,lombar,sacral si coccigian;
Repere osteomusculare:
*apofiza spinoasa a vertebre C2;
*apofiza spinoasa vertebrei C7;

Plicile-in portiunea inferioara a peretelui


abdom.anterolateral el(peritoneul) acopera format.anatom.
formind plici.Olica peritoneului acopera uraca-cordon
median fibros si impar pina la ombilic,si se numeste PLICA
OMBLICLA MEDIANA.PLICILE OMBILICALE MEDIALE-2
cordoane fibroase formate in urma obliterarii
aa.umbilicales.CELE LATERALE-st plici ale peritoneului
ridicate deasupra art.si venelor epigastrice inf.

*Coloana vertebrala usor in flexiune se poate palpa


apofizele spinoasa ale vertebrelor C3-6;
*linia ce leaga unghiurile inferioare ale omoplatilor
determina apofiza spinoasa a vertebrei T7;
*linia orizontala trasata prinpunctele superioare ale
crestelor iliece posterioara,traverseaza printer apofizele
spinoase ale vertebrelor L4-5;
*muschiul trapez si dorsal mare;

BILET NR 19
1.Topografia vezicii biliare si caile
biliare.vascularizare,inervare.triunghiul lui
Calot,importanta clinica
Schelotopic vezica biliara se determina-anterior in punctual
de intersectie a marginii laterale a m.drept abd.din dreapta
cu rebordul costal,posterior-la nivelul marginii superioarea
vertebrei L2. Vezica biliara se limiteaza anter si super cu
ficatul,in dreapta si infer cu flexura hepatica a colonului
transvers ,in stinga cu pilorul.vezica biliara e situate
mezoperitoneal.peretele ei e lipsit de invelis seros si vine in
contact cu capsula fibroasa a ficatului si se fixeaza in
foseta biliara cu ajutorul tesutului conjunctiv lax.
Vascularizatia e realizata de a.colecistica care se ramifica
de la a.hepatica dreapta. Inervatia veziculei biliare se face
prin fibre nervoase ale plexului nervos hepatic. Caile bilare
extrahepatice include ductul hepatic comun,cystic,coledoc
Canalul hepatic comun se formeaza in hilul hepaticdupa
contopirea canalelor hepatice drept,sting.,are o lungime de
2.5-5 cm Canalul cystic are lungimea de 3cm si diam de 3
cm.se uneste sub unghi cu canalul hepatic comun Canalul
coledoc se formeaza la contopirea canalelor hepatice
comun cu cel cystic,are o lungime de 8 cm. In dependent
de pozitie acesta are mai multe portiuni.1 portiunetrece in
grosimea lig hepatoduodenal,pina la nivelul super al
duodenului/portiune supraduodenala.2 portiune este
retroduodenala situate poster de partea super a duodenului
lungime de 2 cm.3 portiunetrece in grosimea pancreasului
si se numeste retropancreatica.4 portiune strapunge
peretele poster al duodenului si se deschide la nivelul
papilei mari
Vascularizare.ramurile arterelor hepatica,cistica,gastric
dreapta ,pancreatoduodenala super si infer,refluxul venos
prin vena porta
Inervarea canalului coledoc se face prinplexurile
hepatic,pancreatic,duodenal,,in partea terminal a
coledocului si duaden e situate un plex din ramuri para si
simpatico cu ganglioni intramural.
TRIUNGHIUL marginit superior dea.cistica si pe laturi de
canalele cisitc si hepatic comun se numeste CALOT

2.Pancreas.Componente:cap,git,corp,coada;
Corpul situat la nivelul T12;
Portiunea din dreapta a corpuluie deplasat anterior
formind-tuberculul epiploic.Pe marginea superioara a fetei
posterioare a corpului este situate trunchiul celiac.Partea
abdominal a aortei intersecteazacorpul pancreasului in
directive vertical si este posibila palparea pulsului in
regiunea epigastrica.
Capul situat la nivelul L1;
Este situate in interiorul corburii duodenului,cuprins strins
din 3 parti:din dreapta,din sus.si jos.Capul e aplatizat in
directive anteroposterioara si are o forma de oval extins.In
locul de trecere a capului in corp,in santul de pe fata
posterioara e situate vena porta si afluentii sai,in dreapta
si anterior capul acopera vena cava inferioara,separate
printr-un tesut cellular retropancreatic.In santurile dintre
duoden si capul pancreasului si pe fata anterioara si
posterioara sunt situate arterele si venele
pancreaticeduodenale anterioare si posterioare sub forma
de arcade.In limitele dintre cap si corpul pancreasului se
aflao incizura prin care trec vasele mezenterice
superioare.Pe fata anterioara a capului in plan orizontal se
insereaza radacina mezocolonului transvers.
Coada situate la nivelul T11;
Are o forma conica sau plata.Posterior de coada se afla
artera si vena renala stinga.
Vascularizarea:artera hepatica comuna;artera lienala
,artera mezenterica superioara,artere pancreatoduodenale
superioara si inferioara prin formarea arcadelor.
Refluxul venos se realizeaza in sistemul venei porte prin
venele lienale si pancreatoduodenale
Inervatia:fibre nervoase simpatico ale nervilor splanhici
mic si mare;fibre nervoase parasimpatice de la plexul
celic,plexurile nervoase mezenteric superior,lienal,hepatic
si renal sting.
3.La barbate ureterul se afla lateral de vasele iliace

2.TOPOGRAFIA BURSEI
HEPATICE,LIMITE,IMPORTANTA
PRACTICA,RASPINDIREAPURULENTELOR

interne,artera ombelicala,artera obturatorie si nervul


obturator.Se afla si in raport reciproc cu canalul
deferent,ampulele si veziculele seminal.

Bursa hepatica inconjoara lobul drept al ficatului,delimitate


super dediafragm,posterior de o portiune a lig coronar,din
stinga de lig falciform,inferior de ficat.Partea bursei care e
situate intre fata poster a lobului drept al
ficatului,diaphragm,lig coronar estenumit spatiu
subdiafragmatic. Adesea el comunica cucanalul lateral
drept al etajului infer al cavitatii abdominale.Astfel exudatul
din fosa iliaca dreapta poatepoate difuza in spatial
subdiafragmatic,formind asa numitul abces
subdiafragmatic.procesele purulentelimitate pot avea loc si
in sediul intre fata infer a lobului drept al ficatului si colonel
transvers cu mezocolonul sau.In urma formarii aderentelor
in spatial subhepatic,orificiul micului epiploon se reduce
sau se inchide complet

4.Funiculul spermatic:

3.Topografia etajului peritoneal al bazinului


Portiunea peritoniala a micului bazin este reprezentata de
et inferior al cav abdominal, unde se situeaza organelle sau
portiunea organelor acoperite cu peritoneu. In escavatia
bazinului mic la barbat peritoniul trecind de pe peretele
anterolateral al abdomenului pe peretele anterior al vezicii
urinare si apoi trecind pe peretele anterior al rectului
formeaza intre vezica urinara si intestinal rect , excavatia
rectovezicala.in escavatia rectovezicala poate sa se
plaseza o parte din ansele din intes subrite si intes sigmoid.
La femeii peritoneul trece de la veizica urinara pe fundul
uterului , posterior pe toata suprafata intestinala a uterului
apoi trece pe peretele interior al rectului, astefel in
excavatia micului bazin la femeii se formeaza 2 excavatii
:vezica uterine si rectouterina, sau spatial duglas. La
trecerea de pe uter pe rect , peritoneul formeaza doua plici
laterale, care se intind in directii anteroposterioara si ajunge
la sacrul. In excavatia vezicouterina, poate sa se
amplaseze omentul mare , in cel recto uterin ansele
intestinului subtire.
4.vascularizare si inervarea peretelui abdominal
anterolateral
vascularizare peretelui abdominal anterolateral se
efectueaza de aretere superficial si profunde , cele
superficiale sint situate in tesutul cellular subcutanat. In
regiunea inferi a abdomen se gasesc artera epigastrica
superficial , artera circumflexa iliaca superficial, su arterele
pudenda externe si ramuri inghinale, toate au origine artera
femurala. in reg superioara a abdomen arterele superficiale
sint ramuri anterioare ale arterelor intercostale si lombare .
din arterele profunde fac parte:arterele epigastrice
superioara si inferioara si artera circumflexa iliaca
profunda. Artera epigastrica superioara porneste de la
artera toracica interna , artera epigastrica inferioara se

*fascia cremasterica;
*muschiul cremaster-este format din fascicule musculare
provin din muschiul oblic abdominal intern si din muschiul
tranvers al abdomenului,are origine pe fascia iliaca si
terminatie pe fascia psermatica interna;
*fascia spermatica interna- deriv de la fascia abdominal
transvers; concrete cu foia parietal a tunicii vaginale a
testiculului. La nivelul extremitii inferioare a testiculului
aceast fascie unete pielea i dartosul cu testiculul i
epididimul, formnd
ligamentul scrotal. Acest ligament este constituit din fibre
conjunctive,
elastice i musculare, reprezentnd un rest din
gubernaculum testis,
care a contribuit la descenderea testiculului n scrot;
*plexul pampiniform
*artera testiculara;
*plexul testicular;
*artera cremasterica;
*ramura geniltala de la nervul genitofemural;
*artera ductului deferent;
*ductul deferent;
Biletul nr:17
1.Anatomia clinica a splinei, vascularizarea,
inervatia.
2.Continutul etajului subperitoneal al bazinului.
3.Particularitatile de vascularizare si sistemul venos
al intestinului rect.
4. Clasificarea herniilor abdominal externe conform
mecanismului de producer si semnelor clinice.
1.Splina e situate in hipocondriul sting intre
coastele 9 si 11 . Limite: superior fata inferioara a
diafragmului, posterior-portiunea lombara a
diafragmului, cu rinichiul sting si glanda
suprarenala, inferior- coada pancreasului si unghiul
sting al colonului transvers. Pe fata visceral a
splinei se afla hilul lineal din care pleaca 2
ligamente ( gastrolienal- care pleaca spre curbura
amare a stomacului si frenolienal care pleaca spre
portiunea lombara a diafragmului. Fata de
peritoneu splina se afla introperitoneal.
Vascularizatia splinei e reralizata de artera lienala
ca ramura a trunchiului celiac.Inervatia e realizata
de plexul celiac , plexul diaphragmatic sting, plexul
suprarenal sting si plexul nervos splenic.
2.Portiunea subperitoneala a micului bazin se afla

desprinde de la artera iliaca externa, acestea 2 artere


gastrice anastomozeaza. De la artera epigastrica infer isi
are origine artera cremasterica. 5 artere intercostale infer
originare din aorta toracica se indreapta oblic de sus in jos ,
si medial intre muschii oblic intern si transvers al
abdomenului si anastamozeaza cu artera epigastrica
superioara. Deasemenea cele 4 artere lombare
anamostezeaza cu ramurile arterei epigastrice infer.
Sitemul venos al peretelui abdominal anterolateral este
dispus in 2 planuri :superficial si venos . venele superficial
formeaza o retea densa mai pronuntata in jur ombilicului si
se unesc cu cele profunde . prin intermediul venelor
toracoepigastrice care dreneaza single venos in vena
axilara si vena epigastrica superficial care se varsa in vena
femurala se realizeaza o anastamoza intre system venelor
cave. Prin intermediul venelor paraombilicale care se
revarsa in vena porta se realizeaza anastomoze porto
cavale.Venele profunde insotesc areterele . venele
lombare prezinta sursa pt venele azigos si hemiazigos.
Inervatia se face de catre nervii intercostali inferiori, nervii
iliohipogastric, ilioinghinal, ramurile ansterioare ale nervilor
intercostali se situeaza intre muchii oblic abdominal intern
si transvers dind ramuri, nervii iliohipogastric si ilioinghinal
au origine de la plexul lombar. Nervul genitofemural tot
incepe de la plexul lombar , ramura genital patrunde in
canalul inghinal, si trece in component cordonului
spermatic, contribuie la inervatia muchiului clemaster si a
tunicilor testiculului, ramura femurala inerveaza piele
regiunii femurale.

intre peritoneu si fascia paritela pelviana,care a


copera muschiul levatir ani,in aceasta regiune la
barbati se aflta:prostata,portiunile pelviene ale
ureterelor,portiunile extraperitoniale ale vezicii
urinare,ale rectului,ale veziculelor seminal,ale
portiunilor pelvinele ale canalelor deferente si
ampulele lor. La femei: portiunile pelviene ale
ureterelor,portiunile extraperitoniale ale vezicii
urinare si ale colului rectului si portiunea pelvina a
vaginului. Organele sintuate in potiunea
subperitoniala a bazinului mic sunt inconjurate de
teci de tesut conjunctiv si cellular.
3. Rectul este o importanta regiune de anastomoze
porto-cave. La nivelul rectului exista doua plexuri
venoase, plexul rectal (hemoroidal intern),
situat in submucoasa rectului si in tesutul
subcutanat al regiunii perianale, si cel de-al
doilea,plexul venos extern sau
perimuscular din regiunea extra peritoneala a
rectului.
Plexul rectal intern prezinta o parte
superioara si alta inferioara, delimitate de linia
pectinata. Pareta superioara este formata dintrun sistem plexiform de vene columnare rectale,
din care rezulta hemoroizii interni, si care
participa la formarea venei rectale superioare, ce
este un afluent de origine al venei mezenterice

Biletul nr:16
1.Topografia ficatului,particularitatile sistemului
sanguine,schema segmentara Couinaud.
2.Fasciile si straturile adipoase retroperitoniale.
3.Semnele distincte dintre herniile inghinale oblice si
drepte;
4.Raportul dintre arterile uterine si ureterele in portiunea
pelviana,importanta clinica.
1.Limite.Limita superioara-din dreapta linia axilara
medie,spatial intercostal 10,pe linia claviculara medie pina
la spatial intercostals 4,traverseaza sternul mai sus de
apofiza xifoida si in spatial intercostals 10 din stinga atinge
linia parasternala.Limita inferioara-spatiul intercostal 10, se
indreapta oblic in sus si in stinga traverseaza rebordul
costal si la nivelul cartilajului coastei a 7-a din stinga trece
in spatiul intercostal 5, unde se uneste cu linia superioara.
Ficatul are 2 fete: diafragmatica si visceral, deosebim 2
lobi drept si sting, pe fata diafragmatica divizati de
ligamentul falciform,iar pe fata visceral- de santul
longitudinal sting. Fata de peritoneu- mezoperitoneal. Pe
fata posterioara unde ficatul are contact direct cu
diafragmul peritoneul lipseste.
Aparatul de sustinere- asigura fixarea suficienta a
organului(ligamentul coronarian a ficatului, lig. Falciform,
lig. Rotund, vena cava inferioara, presiunea intrabdominala,

inferioare. Venele ce formeaza partea inferioara


contribuie la formarea venei rectale inferioare,
ce se varsa in vena rusinoasa interna, afluent al
venei iliace interne.
Plexul venos extern dreneaza ascendent in vena
rectala superioara sau lateral, prin venele rectale
medii, in vena iliaca interna ce apoi se varsa in
vena cava inferioara.
Vascularizarea este asigurata de 2 vase magistrale
ce pornesc din aorta abdominal:arterele
mezenterice superioara si inferioara.De la artera
mezenterica superioara se separa artera iliocoloca
care la rindul ei se ramifica spre portiunea terminal
a ilionului,apendice si cec.A doua ramura de la
artera mezenterica superioara indreapta spre colon
artera colica dreapta,care se divizeaza in ramura
descendenta care se anastomozeaza cu cea
ascendenta de la artera iliocolica sic ea ascendenta
care anastomozeaza cu ramura descendenta a

tonusul muschilor peretelui abdominal antero-lateral,


diafragmul).
Sistemul sangvin(system vascular cu circulatie
dubla( nutritive si functional)). Circulatia functional e
asigurata de fluxul sangvin hepatic, singe venos din
circulatie portala 75%, circulatie nutritionala asigurata de
single arterial venit de la arterele hepatice.
Schema Segmentara Coulnaud- reprezinta clasificarea
segmentelor functionale hepatice astfel parenchimul
hepatic poate fi divizat in 4 sectiuni functionale prin
trasarea a 3 planuri sagitale:
Planul sagital- separa lobul hepatic drept de cel sting ,
intersecteaza fata superioara a ficatuluila dreapta lig.
Falciform, iar prin fata inferiaora hepatica trece prin fosa
policistului, bifurcatia venei porte si ajunge pe santul sting
al venei cave inferioare.
Planul sting- separa lobul sting anatomic si restul
parenchim hepatic. El trece sagital sting de pe fata
viscerala si prin insertia lig. falciform de pe fata
diafragmatica.
Planul drept-oblic trece anterior la jumatatea distantei dintre
si extremitatea dreapta a ficatului si se indreapta posterior
spre locul unde vena hepatica dreapta se varsa in vena
cava.
Potrivit acesteia, inficat se disting 8 segmente. In lobul
drept al ficatului deosebim sectorul paramedian drept,
compus din segmentele 5 paramediocaudalsi 7
laterocranian. In lobul sting al ficatului distingem sectorul
paramedian sting , constituit din sgmentele 3 laterocaudal
si 4 paramediocaudal. Segmentul 1 paramediocranian
formeaza sectorul dorsal sting.
Lobul sting: segment caudal , laterocranian., laterocaudal si
patrat.
Lobul drept:paramediocaudal, lateocaudal, laterocranian,
caudal.
2. Spatiul retroperitoneal e situat posterior de portiunea
posterioara a peritoneului parietal si fascia
endoabdominala.
Tesut adipos retroperitoneal;
Spatiul adipos pararenal include( rinichii, glandel
suprarenale, partea abdominal a aortei, vena azigos si
hemiazigos, ureterul, veba si artera renala, vena cava
inferioara, trunchiul simpatico si plexul nervos vegetativ si
ganglion limfatici).
Spatiu adipos paraureteric;
Spatiul adipos paracolon include( portiunea ascendenta si
descendenta a colonului, pancreasul si duodenul).
Fasciile.Anterior de tesutul adipos retroperitoneal se afla
fascia retroperitoneal ace incepe de la fascia
endoabdominala si peritoneul parietal in regiunea marginii
laterale a canalului lateral a cavitatii abdominal. Ea se
indreapta medial si catre marginea lateral a
rinichiului( ureterului) se divizeaza in 2 lamele: fascia pre si
retrorienala care formeaza capsula adipoasa a rinichiului.
Fascia prerenala se divizeaza in 2 foite si formeaza
capsula glandei suprarenale.
3. Herniile inghinale oblice iese prin foseta inghinala
laterala, este o hernie capatata datorita presiunii
intraabdominale marite si destinderii tesuturilor, care
constituie inelul inghinal profund unde se formeaza sacul
herniar( prolabarea peritoneului parietal), situate in

arterei colice medii,ramura a arterei mezenterice


superioara.De la artera mezenterica inferioaraartera colica stinga,arterele sigmoide si artera
rectal superioara.Artera colica stinga se divizeaza
in ramurila ascendenta si descendenta,cea
ascendenta anastomozeaza cu ramura stinga a
arterei colice medii si ramura descendenta
anastomozeaza cu aretrele sigmoide.
4.Clasificarea herniilor externe dupa mecanismul
de producere: hernia inghinala;femurala;herniile
linii albe,ombilicale,herniile semilunare(Spiegel),ale
apendicelui xifoid,lombare,obturatorii.
Dupa simptome clinice: Hernia reductibilecontinutul din sacul hernia,in pozitia orizontala a
bolnavului,se reduce liber in cavitatea abdominal si
iese din nou in pozitie vertical,se palpeaza bine
orificiul hernia. Hernii ireductibile-presenta
aderentei dintre sacul hernia si continut si este
imposibil de a reduce continutul hernia. Hernii
strangulate-comprimarea viscerilor la nivelul
inelului hernia,la staza venoasa cu transsductie ce
complica reductia continutului in cavitatea
abdominal.In orificiul hernia ingust e posibila
strangularea peretelui intestinal(hernia
Rihter),herniile ombilicale,epigastrice si fmurale.
Biletul 9
1.RAPORTUL PERITONEULUI IN RAPORT KU ORG
CAV PERITONIALE(LIG,,MEZOURI PARS NUDA DESEN
SKEMA IN PLAN SAGITAL) desen
2. STRAT DE TES CELULOADIPOS PARAKOLON AL
REG RETROPERITONEAL(KONT,SINTOPIA,CAI DE
DIFUZIUNE A INF PURULENTE) -e situate anterior de
fasciile retroperit,prerenala si preureterika.Parakolon ant e
delim de fascia retrokolika ,kare in timpul dezv i/uter a
kolonului ka urmare a transformarii mezoului kolonului.Port
date la inceput sint situate i/perit ,iar apoi okup o pozitie
mezoperit.In sus ajunge pina la mezoul kol transv,lateral e
delimitat dekonkresterea fasc retroperit ku perit parietal,de
pancreas si 1/3 duoden,inf-in dreapta cec;in stinga-radac
mezoului kolon sigmoid ;korespundesituarii sinusurilor
mezenteriale drepte si stingi ale cav abd

3. KAI DE DIFUZIUNE A PURULENTEI DIN SPATIUL


LATERAL AL BAZINULUI. In port laterale ale bazinului
,intre foitele fascpelviene, sint situate spatii laterale de
tes cellular,in kare se afla v.iliace komune si iliace
interne,g.limfatici,plexuri nerv,ureterele,canale
deferente.Tes dat kontribuie la raspindirea kolectiilor

grosimea cordonului spermatic in grosimea cordonului


spermatic sub fascia spermatica interna. La fel hernia
inghinala oblica se considera si congenital cind canalul
peritoneovaginal, complet sau partial neobliterat, serveste
ca sac hernia.
Herniile inghinale directe ies prin foseta inghinala medial.
Aceasta hernie inghinala se considera hernie numai
capatata. Majoritatea herniilor inghinaledirecte se formeaza
in spatiile inghinale inalte, de aceea plastia orificiilor
herniare are drept scop consolidarea peretelui posterior al
canalului inghinal. De obicei sacul hernia e lipsit de col
pregnant si formeaza o bombare.
4. Interesctia arterei uterine si a ureterului e situate la 2 cm
in afara istmului uterin, la 2 cm mai profund fata de peretele
lateral. La femei portiunea pelvica a ureterului impreuna cu
artera iliaca interna si ovarul delimiteaza peretele posterior
al fosei ovariene. In traseul sau catre peretele inferior a
acestei fose ureterul e insotit de ( 2,5 cm) artera uterine
care apoi trece anterior de ureter pentru a urca intre cele 2
foite ale ligamentului lat. Ureterul adera la artera uterine la
nivelul originii sale apoi coboara mai profund fata de artera
uterina sip e un plan mai anterior fiind aderat la peretoneul
parietal posterior. . n timpul sarcinii, artera uterin urc
odat cu uterul i, datorit imbibiiei gravidice, cele dou
elemente sunt mai uor de eliberat; segmentului inferior
determin mpingerea arterei uterine i ureterului ctre
peretele lateral al
pelvisului, ele fiind nghesuite i dificil de disecat .
Bilet nr 20
1.Topografia stomacului, ligamentele,
vacularizatia si inervatiaStomacul este situate in
etajul superior al cav abdominale, pozitia lui variaza
in functie de gr de umplere a stomac, de virsta,
particularitati individuale. Cea mai mare parte a
scomacului e situate in hipocondrul sting , cea mai
mica in reg epigastrica. Axa lunga a stomacului e
orientata de la stinga spre dreapta , de sus in jos.
Locul de intrare a esofag in stomac e situate in
stinga de coloana vertebrala. Din posterior orificiul
de intrare se proiecteaza la stinga, de fata lateral a
corpului vertebrei T11, locul de iesire din stomac se
determina la 2-3 cm in dreapta de linia mediana.
Cind stomacul este plin el va fi in raport superios cu
diafradmul si lob stinga l ficatului, posterios si-n
stinga cu pancreasul , rinichiul sting si suprarenala
stinga, spilna, anterior cu peretele abdomenului,
inferior cu colonel transvers . cind e gol stomacul se
contracta si urca in sus si posterior. Iar in spatial
eliberat se deplaseaza colonel transvers.
Ligamentul hepatogastric consta din 2 foite
peritoniale , separate printr-o lama subtire de tesut
cellular adipos. La baza ligamentului se afla arterele
gastrice dreapta si stinga si venele. Ligamentul

purulente fuzate in spatiile celulare visceral ale cav bazin


mik,in reg fesiera prin orif supra-,infrapirirform(pe traiectul
vas si n. gluteali sup +inf),apoi prin traiectul n,sciatic pe
suprafata post a femurului,prin kanal obturator in tes cel al
strat-lor profunde ale suprafetei ant a femurului
4. ZONE DE REZISTA SKAZUTA ALE DIAFRAG,KONT
LOR- Printrefascikulele muskulare ale diafragmului,lateral
de pedunculii lui trec v,azigos ,hemiazigos si
n.splanhnici+triunkiul simpatik.Intre port
musk(costala,lombara si sternala)deseori se formeaza
fisuri triunghiulare ku baza indreptat aspre periferie,iar
apexul partea centrului tendinos.Aceste fisuri musk pot
duce la aparitia herniilor diafragmale.Importanta klinika
inalta- triunghiul lombokostal si sternokostal

adera pe distant curburii mici. Ligamentul


frenoesofagian e situate intre diaphragm , esofag ,
potiunea cardiaca stomacului. Prin ligament
tranverseaza o ramura a arterei gastrice stingi.
Ligamentul gastrofrenic se formeaaza in urma
traversarii peritoneului parietal de pe diafrangm pe
peretele anterior al fundului si partial pe partea
cardiaca a stomacului.Ligamentul gastrolienal se
afla intrre splina si curbura mare a stomacului ,se
extinde in stinga si in sus de lig gastrocolic.
Ligamentul gastrocolic e dispus intre curbura mare
a stomacului si colonel transvers. Ligamentul
gastropancreatic se constituie la trecerea
peritoneului de pe marginea super a pancreasului
pe peretele poster al corpului,portiunii cardiace si
fundului stomacal. Ligamentul piloropancreatic e
situate intre portiunea pancreatica a pancreatica si
partea dreapta a corpului pancreasului.
Vascularizatia e facuta de sistemul trunchiului
celiac,a .gastric stinga se dispune dealungul curburii
mici a stomacului, de la stinga la dreapta si
distribuie ramuri anterioare si posterioare. Artera
hepatica dreapta incepe de la artera hepatica
proprie si anamostozeaza cu artera gastric stinga
formind arcada arteriala. Artera gastroepiploica
stinga este ramura artererei lienale,care e dispusa
dealungul corburii mari. Artera gastroepiploica
dreapt are originea de la artera duodenala si se
uneste cu artera gastoepiploica stinga formind a 2
arcada arteriala. Artera gastrice scurte incep de la
artera lienala patrund prin lig gastrolienal ajungind
la curbura mare a stomacului facind legatura cu
ramurile arterelor gastric stinga si gastroepiploica
stinga.
Venele .v.gastrica stinga trece prin lig
gastropancreatic si se varsa in vena porta. Vena
gastrica dreapta traverseaza curbura micas a
stomacului apoi lig hepatoduodenal ajunge la hilul
hepatic se varsa in v,porta. Vena gastroepiploica
stinga traverseaza curbura mare a stomacului spre
hilul splinei se varsa in vena lienala. Vena
gastroepiploica dreapta se varsa in v.mezenterica
superioara. Inervatia e asigurata de portiunile sim
parasimpatice a le SNCV.{plex solar si vagii drept si
sting}
2.Topografia rinichilor,sintopia formatiounilor
anatomice in pediculii renali
Rinichiul este cel mai mare organ al spatial
retroperitoneal ,rinichii sunt situati la nivelul
vertebrelor th12 si L1-2,extremitatea super a
rinichiului sting atinge coasta 11 ,cel drept se
proiecteaza in spatial intercostals 11 .rinichiul sting
e mai sus deit cel drept.hilul renal din stinga se afla
la nivelul vertebrei L1 ,din dreapta la nivelul discului

intervertebral intre vertebrele L1L2. Punctul renal


anter coincide cu locul intersectiei m.rect abdominal
cu arcul costal,, cel poster cu intersectia marginii
laterale, m spinae erector cu coasta 12. In partea
poster rinichii sint situati in loja renala ,formata in
partea super de portiunea lombara a diafragmului,in
partea cavitatii toracice dupa el se afla sinusul
pleural costodiafragmic.Inferior de partea lombara a
diafragmului rinichiul e situate intr o fundatura
formata de m.patrat lombar. Si marele psoas. Ei
formeaza loja renala. In hilurile renale sunt situate
pediculii rennali ce contin a,si v,renale,Corelatiile
formatiunilor susnumite in hil sunt poster se afla
bazinetul si ureterul,mai sus si anter se afla artera
renal,mai jos sic el mai anter se afla venas renala.
3 Trunchiul SIMPATIC SI PLEXURILE NEURALE
VEGETATIVE IN SPATIUL
RETROPERITONEALTunchiul simpatico patrunde in
spatial retroperitoneal din mediastinul poster prin
fisuri ale diafragmului .ganglionii lombari ale
trunchiului inferior de linia terminal trec in ganglioni
sacrali.trunchiul simpatico e situat pe marginea
medial a muschiului marele psoas intro duplicatura
a fasciei endoabdominale.Trunchiul drept anterior e
acoperit de vena cava infer si ganglionii limfatici
postcavali,cel sting e situate linga aorta,iar anter
sint situati ganglionii limfatici para aortic. Plexul
nervos vegetativ al spatiului retroperitoneal sint
prezentate de plexurile celiac ,ale arterelor
mezenterice superior,infer,renala si plexurile aortic
abdominal si hipogastric superior.la formarea
acestor plexuri participa n. splahnic mare si splahnic
mic, mai participa si ramuri nerv. Vagi, pelvieni si
spahnici. Cel mai mare plex este celiac,care contine
2 ganglioni , o prelungire a plexului celiac prezinta
plexul aortic abdominal iar mai jos plex hipogastric
superios situate pe bifurcatia aortei.
4.peretii canalului inghinal-inelele,spatial
inghinal, insemnatatea practica Canalul inghinal
est situate in partea inferioara a reg inghinale, mai
sus de ligamentul inghinal. In canalul inghinal sunt 2
inele:inelul inghinal superficial care se formeaza din
2 fascicule separate ale aponevrozei muchiului oblic
extern abdominal unite prin fibre arcidorme ce
redau fisurii forma de inel.pe linga cei 2 pilieri
descrisi exista si al 3-lea fasciculul prfind al inelului
superficial. El prezinta fibre aponevrotice inferioare
ale muchiului oblic extern din partea opusa, care
traverseaza linia mediana si adera la lig inghinal.
Inelul inghinal profund corespunde fosetei laterale
inghinale. Peretele anterior al canalului inghinal e
format de aponevroza muschiului oblic extern, cel
posterios de fascia transversal, aceste fibre se
indreapta in jos pe marginea muschiului rect

abdominal spre lig. Inghinal si se numesc coasa


inghinala. Peretele superior este format de
marginile inferioare ale muschilor abdominali oblic
intern si transvers, peretele inferios este format de
lig . inghinal. Distant dintre peretele super si infer. al
canalului . de spatiu, forma lui variaza si are
dimensiuni diverse si o importanta deosebita la
aparitia herniilor inghinale.