Toracele

Toracele= segmentul cranial al trunchiului

Pereții toracelui

• Pereții osoși și articulațiile

• Mușchii trunchiului

• Vascularizația și inervația peretelui toracic

• Cavitate toracică= spațiul delimitat de:

- coaste
- stern
- coloana vertebrală toracală
Toracele osos
• anterior:
- sternul
• posterior:
- coloana vertebrală
• lateral:
- coaste

- articulația capului coastei

- articulația costo-transversară
- articulația condro-costală
- articulația condro-sternală
 Toracele osos
• trunchi de con, cu baza în jos
• apertura toracică superioară- delimitată de:
- incizura jugulară a sternului
- mg medială a primei coaste
- fața anterioară a corpului vt T1
- apexul pulmonar și domul pleural depășesc planul primei coaste
• baza cutiei toracice- delimitată de:
- corpul vt T12
- mg inf ale coastelor XII, XI, X și cartilajul comun al coastelor VII-X
- sternul
→rebord costal
Toracele osos
• Sternul:

- manubriul
- corpul
- unghiul Louis- cartilajul coastei II
- apendice xifoid
Toracele osos
• Coastele:
- 12 perechi

- corpul coastei prezintă o mg inferioară→ MVN intercostal

→ puncții pe mg sup a coastelor

- Coasta I- raporturi:
- pe fața superioară cu: A și V subclavie
- mg medială- domul pleural
 Mușchii trunchiului
Mușchii extrinseci ai toracelui
• Mușchii regiunii posterioare a trunchiului și cefei
- M superficiali- leagă mb sup de coloana vt: M trapez, romboizii, ridicător al scapulei
- M profunzi- proprii ai coloanei vertebrale
• 5 planuri:
- planul I- M trapez, latissim (marele dorsal)
- planul II- M ridicător al scapulei, romboizii, dințatul postero-sup și postero-inf, splenius
- planul III- M erector spinal
- planul IV- M transversospinal: semispinal toracic, cervical și al capului, M multifizi, M rotatori;
- planul V- M interspinoși, intertransversari, rotatori ai capului: marele și micul drept posterior
al capului, oblicul superior și inferior al capului, M sacrococcigieni
Mușchii trunchiului
Mușchii extrinseci ai toracelui
• M antero-laterali ai toracelui
M pectoral mare:
- origine:
- fasciculul superior- mg ant a claviculei, în porțiunea ei
medială
- fascicul mijlociu- fața ant a sternului și primele 6 cartilaje
costale
- fasciculul inferior- pe teaca dreptului abdominal
- inserție:
- tendon comun- pe creasta tuberculului mare al humerusului
- formează peretele anterior al axilei (+ M pectoral mic)
 Mușchii trunchiului
Mușchii extrinseci ai toracelui
• M antero-laterali ai toracelui
M pectoral mic:
- mușchi toraco-scapular
- origine:
- trei digitații pe fața antero-laterală a coastelor III- V
- inserție:
- tendon pe mg medială a proc coracoid al scapulei
- acoperă medial coastele, spațiile ic și M dințat anterior
- lateral are raport cu elementele din axilă
Mușchii trunchiului
Mușchii extrinseci ai toracelui
• M antero-laterali ai toracelui
M subclavicular:
- origine:
- fața inferioară a claviculei
- inserție:
- prima coastă
- pe sub el trec vasele subclaviculare și px brahial
Mușchii trunchiului
Mușchii extrinseci ai toracelui
• M antero-laterali ai toracelui
M dințat anterior:
- origine→ inserție:
- porț sup- fața externă a primelor 2 coaste → unghiul
sup al scapulei
- porț mijlocie- fața externă a coastelor II- IV → mg
medială a scapulei
- porț inferioară- fața externă a coastelor V- X →
unghiul inferior al scapulei
Mușchii trunchiului
Mușchii intrinseci ai toracelui
• așezați în spațiile intercostale- 3 straturi:
- extern- M intercostali externi
- mijlociu- M intercostali interni
- intern- M intercostali intimi, M subcostali, M ridicători
ai coastelor
- M transvers toracic

- fascia endotoracică
- pleura
Mușchii trunchiului
Mușchii intrinseci ai toracelui
M intercostali externi:
- de la extremitatea vertebrală, din dreptul tuberculului
costal→ articulația codro-costală → membrana
intercostală externă
- origine:
- buza externă a mg inferioare ale coastelor
supraiacente
- inserție:
- buza externă a mg sup ale coastelor subiacente
- ridicători ai coastelor- inspiratori
Mușchii trunchiului
Mușchii intrinseci ai toracelui
M intercostali interni:
- de la mg laterale ale sternului → unghiul coastei →
membrana intercostală internă
- origine:
- buza internă a mg superioare a coastei subiacente
- inserție:
- buza externă a șanțului subcostal de pe mg
inferioară a coastei supraiacente
Mușchii trunchiului
Mușchii intrinseci ai toracelui
M intercostali intimi:
- ocupă 1/3 laterală a spațiilor ic inferioare
- pot fi considerați fascicule mediale ale M ic interni

- între M IC interni și cei intimi trece MVN intercostal

Mușchii trunchiului
Mușchii intrinseci ai toracelui
M transvers toracic:
- origine:
- fața post a proc. xifoid, în 1/3 inferioară a corpului
sternal și a cartilajelor costale III- VII-
- inserția:
- 5 digitații- pe mg inferioar a cartilajelor costale II- VI
- posterior- fascia endotoracică, pleura și pericardul
- anterior- M IC interni
→ între M transvers toracic și M IC intern- vasele
toracice interne
Diafragma
• peretele inferior al toracelui, între cavit toracică și abdominală
• sept musculo-conjunctiv transversal,
• cel mai puternic M respirator
• cupolă convexă spre torace→ pe o secțiune transversală la baza
toracelui- organe toracice și organe abdominale
• în expir, cupola diafragmatică urcă:
- dreapta- coastele IV- V
- stânga- coastele V-VI
• porțiune centrală- aponevrotică- centrul tendinos
- periferică- musculară
Diafragma
Componenta musculară

1. Porțiune lombară- corpurile vt L1-L3

2. porțiune costală- fața medială a ultimelor 6 coaste
3. porțiune sternală- fața post a proc xifoid
Diafragma
Componenta centrală= centrul tendinos
- partea centrală a diafragmei
- frunză de trifoi:
- foliolă anterioară- dispusă median, asimetrică
- 2 foliole posterioare- laterale
- între foliola anterioară și cea dreaptă, posterior- orif. VCI- T8- T9
Diafragma
Orificiile diafragmei

Hiatul aortic:
- delimitat între vt. T12, cei 2 stâlpi ai diafragmei și lig arcuat
median
- trec Aorta și ductul toracic

Hiatul esofagian:
- situat anterior și superior față de orif aortic- T10
- cuprins în grosime a stâlpului drept al diafragmei

Hiatul VCI:
- situat în centrul tendinos, la unirea foliolei anterioare cu cea
dreaptă
Diafragma
Raporturile feței superioare a diafragmei:

- central- pericardul care aderă de foliola anterioară, fața dfg

a cordului
- orif. VCI
- lateral- pleura parietală diafragmatică, fața dfg a plămânilor
și recesul costo-diafragmatic- raport cu foliolele laterale
 Diafragma
Raporturile feței inferioare a diafragmei- dreapta→stg
- fața dfg a ficatului
- fundul stomacului
- fața dfg a splinei
- rinichii și glandele suprarenale
- peritoneul diafragmatic parietal
- aria nudă- zona lipsită de peritoneu
 Diafragma
Vascularizația arterială:
- ramuri din A diafragmatice inferioare și superioare
- A pericardofrenice
- A musculofrenice
- ultimele 6 A IC
Vascularizația venoasă:
- venele sunt omonime arterelor
- căi de derivație cavo-cave și porto-cave

Inervația:
- N frenic- ram din px cervical C4-C5
- ultimii 6 nervi IC- inervează senzitiv o bandă de 1-2 cm de la
periferia dfg
Vascularizația și inervația
peretelui toracic
Arterele peretelui toracic:
• A intercostale anterioare- r din A toracică internă
• A intercostale posterioare- ramuri din:
- trunchiul costo-cervical← A subclavie- pt primele 2 spații ic
- Ao descendentă- pt spațiile ic III- XI
- ultimele 2-3 pătrund în grosimea peretelui abdominal- se
anast. cu A subcostale, epigastrice sup și lombare

• MVN intercostal- mg inf a coastelor- VAN (sup→inf)

• A intercostale anterioare se anastomozează cu cele posterioare
în spațiul IC corespunzător
Vascularizația și inervația
peretelui toracic
Arterele peretelui toracic:

• A intercostale anterioare- r din A toracică internă

• A intercostale posterioare

• ramuri din A subclavie- prin trunchiul tiro-cervical, A

suprascapulară și A cervicală transversă- se anast. cu A
circumflexă a scapulei (ram din A subscapulară- din axilară)=
cercul arterial periscapular
- sunt A ce vascularizează M romboizi, dințat postero-superior,
trapez, latissimus dorsi, ridicător al scapulei și M cervicali profunzi
Vascularizația și inervația
peretelui toracic
Arterele peretelui toracic:
• A intercostale anterioare- r din A toracică internă
• A intercostale posterioare
• ramuri din A subclavie-
• ramuri din A axilară:
- A toracoacromială- ramuri pectorale- între cei 2 M pectorali
- ramură claviculară- pt artic. sternoclaviculară și M subclavicular
- ramură deltoidiană- merge împreună cu V cefalică în spațiul delto-
pectoral și vascularizează ambii mușchi
- A toracică supremă- irigă M pectorali, glanda mamară și tegumentul
- A toracică laterală- situată post de pectoralul mic
- ramuri pt M pectorali, dințat anterior și glanda mamară
- A toracodorsală- ram terminal din A subscapulară
- pt M dințat anterior și primii M intercostali și M lattissimus dorsi
Vascularizația și inervația
peretelui toracic
A intercostale posterioare- irigă și:
- M IC
- M dințați și pectorali
- tegumentul antero-lateral al toracelui

- se anastomozează cu ramuri din A toracică supremă și toracică

laterală- ramuri din A axilară
Vascularizația și inervația
peretelui toracic
Arterele peretelui toracic- Ramurile arterelor IC posterioare:

- ramura posterioară- se desprinde o ramură spinală- străbate

gaura intervertebrală- irigă MS, meningele și vertebrele
- ramură cutanată- tegum post al toracelui
- ramura colaterală- spre coasta subiacentă- se anast cu a IC
respectivă
- ramură cutanată laterală- se desprinde la niv liniei axilare-
străbate stratul musculo-fascial, ajunge subcutanat
- ramură anterioară- ramuri mamare laterale
- ramură posterioară
Vascularizația și inervația
peretelui toracic
Arterele intercostale anterioare
- pt spațiile I- VI – ramuri din A toracică internă
- pt spațiile VII- XI- ramuri din A musculofrenică- ram terminal al A
toracice interne

- arterele IC anterioare se anastomozează și cu ramuri din A

frenică
Vascularizația și inervația
peretelui toracic
Arterele peretelui toracic:
• A toracică internă:
- ram din A subclavie- de pe fața ei inferioară, lateral de
originea A vertebrale
- coboară posterior de V subclavie și de extremitatea medială
a claviculei
- are raport superior cu domul pleural
- coboară paralel cu mg sternului, până la cartilajul costal VII
Vascularizația și inervația
peretelui toracic
Arterele peretelui toracic:
• A toracică internă:
- se situează pe peretele anterior toracic, între cartilajele
costale și M transvers toracic
- posterior de cartilajele costale și de M IC interni
- anterior de fascia endotoracică și pleura parietală
(superior) și de M transvers toracic (inferior)
- situată extrapleural
- la 1- 1.5 cm de mg laterală a sternului
Vascularizația și inervația
peretelui toracic
Arterele peretelui toracic:
• A toracică internă:-ramuri colaterale:
- ramuri mediastinale ventrale
- A pericardofrenică- coboară împreună cu N frenic, între pleură
și pericard, până la diafragm
- A perforante- străbat M IC- se distribuie M pectoral mare și
glandei mamare și tegumentele
- A IC anterioare- câte 2 pt fiecare spațiu IC, se anastomozează cu
cele posterioare
- ramuri sternale
- 5 ramuri costale laterale
Vascularizația și inervația
peretelui toracic
Arterele peretelui toracic:
• A toracică internă:
- în spațiul IC 6- ramuri terminale:
- A musculofrenică – traiect oblic de-a lungul inserțiilor
dfg- pt dfg și peretele abdominal anterior
- A epigastrică- coboară în abdomen, se situează pe fața
post a M drept abdominal
- se anastomozează cu A epigastrică inferioară
Vascularizația și inervația
peretelui toracic
Venele peretelui toracic:

- Venele intercostale posterioare- primesc ramurile dorsale

de la M jgheaburilor vertebrale și de la tegum spatelui
- de la ramurile venoase spinale, de la MS și meninge

- Venele intercostale anterioare

- alte vene ale peretelui toracic- afluenți ai V axilară și

subclavie
Vascularizația și inervația
peretelui toracic
Venele peretelui toracic:- Venele intercostale posterioare:
în dreapta: - I venă IC→ V brahiocefalică dreaptă
- a II- a și a III-a se unesc= V intercostală supremă → V
azygos/subclavie/ brahiocefalică dreaptă
- IV- XI → tributare V azygos

în stânga: - I venă IC- V brahiocefalică stg

- urcă lateral și în stg. arcului Ao, a N vag stg și a N frenic
- II și III stg-= V intercostală supremă stângă→ V brahiocefalică stg
- IV- IX → V hemiazygos
- ultimele 2 vene → V hemiazygos accesorie
Vascularizația și inervația
peretelui toracic
Venele peretelui toracic:- Venele intercostale anterioare:

- primele 6 spații ic → V toracică internă

- ultimele 5 spații ic → V musculofrenice
Limfaticele peretelui toracic
• superficiale- colectează de la piele, glandele pielii, glanda
mamară și M extrinseci ai toracelui

• profunde- limfa de la M intrinseci, scheletul toracelui și

straturile până la pleura parietală inclusiv
- noduli limfatici intercostali
- noduli limfatici sternali
- noduli limfatici diafragmatici
Limfaticele peretelui toracic
• Limfaticele superficiale:
- drenează limfa din partea posterioară a toracelui→ grupul
nodulilor limfatici subscapulari
- din regiunile antero-laterale ale toracelui → în grupul pectoral
al nodulilor limfatici axilari
- vasele limfatice superficiale merg împreună cu cele profunde din
reg pectorală în colectoare situate pe suprafața M dințat anterior
-/ spre ganglionii sternali- anastomoze contralaterale prin fața
sternului
- limfa tegum presternal→ nodulii limfatici sternali sau în cei
mediastinali anteriori
- partea superioară a regiunii mamare și din reg subclaviculară →
nodulii limfatici cervicali profunzi
Limfaticele peretelui toracic
• Limfaticele profunde:
- noduli limfatici intercostali- în lungul spațiilor ic- spre posterior
- așezați sub pleura parietală, de-a lungul A IC
- primesc limfa de la partea postero-laterală a spațiilor ic
- de la pleura parietală posterioară
- de la M jgheaburilor vertebrale
- drenează în:
- cei stângi și cei inferiori- în canalul toracic
- cei superiori- în ductul limfatic drept
- vasele din ultimele 4-5 spații ic formează un trunchi → se
varsă în cisterna chyli
Limfaticele peretelui toracic
• Limfaticele profunde:
- noduli limfatici sternali:
- 4-5 pe fiecare parte
- colectează: de la partea supraombilicală a peretelui antero-
lateral al trunchiului,
-diafragma,
-partea anterioară a pleurei parietale și a sp. ic.,
- cadranul supero-medial al glandei mamare și partea sup a
ficatului
- se varsă în: trunchiul bronho-mediastinal sau la confluența VJI și
V subclavii → canalul toracic/ V subclavie dreaptă
Limfaticele peretelui toracic
• Limfaticele profunde:
- noduli limfatici diafragmatici:
- pe fața sup a dfg și pe fața post a bazei proc xifoid
- colectează de la: partea superioară a ficatului
- diafragmă
- se varsă în: nodulii limfatici sternali

- posterior de stâlpii dfg- noduli limfatici cu eferențe ce se unesc cu

cele lombare și cele mediastinale posterioare → anastomoze ale
limfaticelor pleurei cu cele ale peritoneului !
Nervii intercostali
• se desprind din N spinali toracici la ieșirea din gaura
intervertebrală
• poartă numărul vertebrei și costei supraiacente
• trec în spațiul dintre M IC extern și cel intern
• de la linia axilară- apar M IC intimi- N IC trec între M IC intern și
cel intim
• în partea anterioară- trec între M IC intimi și facia endotoracică
• ajung la mg sternului, perforează peretele și inerv regiunea
sternală laterală
Liniile convenționale ale toracelui
• linia bispinoscapulară- orizontala ce unește cele 2 extremități
mediale ale spinelor scapulare- procesul spinos T3
• linia bianguloscapulară- linia ce unește unghiurile inferioare ale
celor două scapule- procesul spinos T7
• linia bimamelonară

• linia medio-sternală= coboară în planul medio-sagital

• linia parasternală- de-a lungul mg sternale
• linia medio-claviculară- prin mijlocul claviculei
• linia axilară anterioară- prin mg ant a axilei
• linia axilară medie- prin vârful axilei
• linia axilară posterioară- prin mg post a axilei
• linia scapulară- prin unghiul inferior al scapulei
• linia paravertebrală- prin vârful proc transverse vertebrale
• linia mediană posterioară- prin procesele spinoase
Anatomia topografică a
peretelui toracic
• Regiunea anterioară a toracelui
- între linia mediosternală și linia axilară anterioară

• Regiunea sternală

• Regiunea subclaviculară- limite:

- superior- mg inf a claviculei
- inferior- plan orizontal prin unghiul Louis
- medial- linia parasternală
- lateral- șanțul delto-pectoral și mg ant a deltoidului
 Anatomia topografică a
peretelui toracic
• Regiunea diafragmatică- M diafragma
• Regiunea vertebrală toracică- părțile moi situate dorsal de planul osos
costo-vertebral
- limite superficiale:
- sup- orizontala prin proc. spinos C7
- lateral- linia trasată prin unghiurile posterioare ale coastelor
- inferior- discul intervt T12-L1 și mg inf coasta XII
- limita profundă- pleura parietală
- raporturi de vecinătate:
- superior- reg nucală
- lateral- reg interscapulară și subscapulară
- inferior- reg lombară
- anterior- mediastinul posterior
Anatomia topografică a
peretelui toracic
• Scapula:
- os lat, situat între primul spațiu IC și coasta VIII (VII- unghiul inferior)
• Reg. suprascapulară:
- limite superficiale:
- sup- orizontala prin proc. spinos C7, mg ant a M trapez și partea
laterală a claviculei
- inf- linia care pornește de la partea laterală a claviculei, trece prin
artic acromioclaviculară, mg sup a scapulei, mg lat a M erectori spinali
- medial- linia care urmărește unghiurile post ale coastelor
Anatomia topografică a
peretelui toracic
• Reg. interscapulară
- limite superficiale:
- sup- orizontala care unește unghiul sup al scapulei cu
mg lat a M erectori spinali
- inf- orizontala care unește unghiul inf al scapulei cu mg
lat. a M erectori spinali
- lateral- mg vertebrală a scapulei
- medial- linia care urmărește unghiurile post. ale
coastelor
Anatomia topografică a
peretelui toracic
• Reg. infrascapulară:
- partea posterioară a coastelor VIII- XII
- limite superficiale:
- sup- orizontala care unește unghiul inf al scapulei cu mg
lat. a M erectori spinali
- inf- linia care urmărește mg inf a coastei XII
- lateral- LAP
- medial- linia care urmărește unghiurile post ale
coastelor
Anatomia topografică a
peretelui toracic
• Regiunea mamară
- ocupată de glanda mamară, care repauzează cu baza pe
peretele toracic anterior
- Limite:
- superior- coasta III
- inferior- coasta VI sau VII
- medial- mg sternului
- lateral- LAA
- profund- fascia M pectoral mare
Anatomia topografică a
peretelui toracic
• Regiunea mamară
- șanț submamar
- șanț intermamar- coresp reg. sternale
- împărțită în 4 cadrane:
- supero-intern și supero-extern
- infero-intern și infero-extern
 Anatomia topografică a
peretelui toracic
• Stratigrafie:
- tegument- subțire, fin, neted, mobil
- zonă periferică- structură și caractere obișnuite: glande
sebacee și sudoripare, foliculi piloși
- zonă centrală= aria papilară- areola mamară și papila mamară
(mamelonul)
- plan celulo-adipos premamar- îngroșat la periferia mamelei, se
subțiază progresiv spre centru, dispare complet la nivelul papilei
- compartimentat în loje prin tracturi conjunctive lamelare
- vase sanguine, limfatice superficiale și nervii corpului mamelei
- corpul mamelei
Anatomia topografică a
peretelui toracic
Formă, poziție, volum:
- la femeia tânără sânul- proeminență rotunjită situată în
partea antero-superioară a toracelui
- formă și dimensiuni variabile
- după menopauză, sânul- atrofie pronunțată
- dimensiuni medii ale glandelor mamare: 10-11/12-13 cm
- greutatea medie- 150-200 g la fetițe și 400-500 g la femeia
adultă în timpul lactației
Anatomia topografică a
peretelui toracic
Prelungirile glandei mamare:
- axilară- cadranul supero-lateral- conține o cantitate semnificativă
de țesut glandular
- sediul a 60% din carcinoamele mamare
- prelungire spre axilă, de-a lungul mg infero-laterale a M
pectoral mare, poate ajunge până la vârful axilei
- superior- până la claviculă
- inferior- până la epigastru
- medial- până la linia medio-sagitală
- lateral- până la mg M dorsal mare
- profund- poate străbate fascia M pectoral mare și pătrunde în
mușchi
Anatomia topografică a
peretelui toracic
Mamelonul:

- proeminență situată dedesubtul și în afara centrului regiunii

mamare
- corespunzător spațiului IV IC- frecvent
- plan dus prin jumătatea brațului
- formă variabilă
- culoare variabilă- roz→ maro-roșcat- melanizare
Anatomia topografică a peretelui toracic
Mamelonul:
- piele lipsită de fire de păr
- orificii:
- glande sebacee- puține- situate în derm
- 15-20 orificii pt deschiderea ductelor galactofore
- fibre de colagen, fibre elastice,
- fibre musculare netede:
- circulare- contracția produce erecția mamelonului și comprimarea canalelor galactofore
și radiare- retracția mamelonului

- bogat inervat- receptori localizați în special în derm- suportul anatomic al reflexelor ce se dezvoltă în
timpul suptului- eliberarea secreției lactate și stimularea secreției hormonale (prolactina)
Anatomia topografică a
peretelui toracic
Areola mamară:
- zonă de formă circulară, pigmentată (mai pronunțat în sarcină), situată în
jurul mamelonului
- 5 cm diametrul, culoare roz→brun-roșcat
- pielea cu peri mari izolați la periferie și mai subțiri în centru
- în derm și hipoderm:
- glande sudoripare- în special la periferia areolei
- glande sebacee- își măresc volumul în timpul sarcinii- mici tuberculi
subcutanați- Montgomery- secreția uleioasă cu rol protector în timpul
lactației
- și glande mamare accesorii
- M subareolar- fibre circulare mai dense la baza mamelonului
- fibre radiare- în prelungirea fibrelor mamelonului
Anatomia topografică a peretelui toracic
Morfologia mamară:

- țesut glandular epitelial de tip tubulo-alveolar- alcătuiește glanda mamară

- țesut conjunctiv fibros- stroma- situat în jurul țesutului glandular
- țesut adipos interlobar

- în afara lactației, glanda mamară e formată în special din țesut fibros și adipos
Anatomia topografică a
peretelui toracic
Glanda mamară:
- situată în fascia superficială a peretelui anterior al toracelui
- masă de țesut glandular de culoare gri-albicioasă sau gri-
gălbuie, cu conturi circular neregulat, proeminentă central
- i se descriu:
- față superficială- anterioară
- față profundă- posterioară
- circumferință
Anatomia topografică a
peretelui toracic
Glanda mamară- fața superficială:

- convexă, aspect neregulat

- prezintă proeminențe lamelare= creste glandulare
- din vârful lor se întind septuri fibroase spre dermul
pielii- lig suspensoare Cooper
- septurile fibroase și crestele glandulare- delimitează cu
fața profundă a pielii- lojete cu țesut adipos din lama
superficială a fasciei superficiale= fosele adipoase Duret
Anatomia topografică a
peretelui toracic
Glanda mamară- fața profundă:
- plană sau ușor concavă
- raport cu lama profundă a fasciei superficiale

Circumferința glandei:
- neregulată
- prezintă prelungiri:
- superioară- claviculară
- infero-laterală- hipocondrică
- infero-medială- epigastrică
- medială- sternală
- supero-laterală- axilară
Anatomia topografică a
peretelui toracic
Glanda mamară:
- tip tubulo-acinos- ducte ramificate și lobuli terminali secretori
- mai mulți lobuli+ țesutul conjunctiv din jur= lob mamar
- lobii mamari- 15-20- separați de septuri fibroase
- se deschid la suprafața mamelonului printr-un duct galactofor
propriu
- nr ductelor galactofore= nr lobilor
- ductul galactofor e înconjurat de vase și mușchi netezi- caracter
erectil
- canalele galactofore se ramifică dihotomic la baza mamelonului-
- aproape de terminarea lor- sinusuri galactofore- dilatații
Anatomia topografică a
peretelui toracic
Glanda mamară:
- lobulii- unitățile secretorii ale glandei
- fiecare lobul e format din mai multe alveole= acini-
ramificații în fund de sac, sferoidale, cu diametrul de aprox.
0.2 mm, care converg spre un duct alveolar
- un lobul conține 10-100 alveole
- alveolele= unitatea de bază a sistemului secretor, locul în
care are loc secreția laptelui
Anatomia topografică a
peretelui toracic
Rapoarte și mijloace de fixare ale glandei mamare

- glanda mamară e situată între 2 lame tisulare ale fasciei superficiale

- posterior de glanda mamară:

- lama profundă a fasciei superficiale- trimite tracturi fibroase către derm=
lig suspensoare ale sânului- mențin fermitatea sânului la femeia tânără (cu
înaintarea în vârstă se atrofiază)
- M pectoral mare, dințat anterior, oblic extern al abdomenului,
aponevroza drepților abdominali
- între fascia superficială și planul muscular- spațiul retromamar- țesut
conjunctiv lax- bursa retromamară Chaissaignac- permite glandei mamare o
oarecare mobilitate pe fascia profundă
- spațiu de clivaj pt mastectomia simplă și loc de elecție pt implanturi
- fascia profundă
Anatomia topografică a
peretelui toracic
Rapoarte și mijloace de fixare ale glandei mamare
- fascia M pectoral mare se continuă:
- inferior- cu fascia profundă a peretelui anterior al
abdomenului
- posterior- cu fascia profundă a bazei axilei și a M mare
dorsal
- retropectoral= spațiul interpectoral- limitat posterior de
planul musculo-fascial profund= M subclavicular, M pectoral
mic și fascia clavipectorală
Anatomia topografică a peretelui toracic
Glanda mamară la bărbat:
- țesut conjunctiv fibros și cel adipos sunt slab reprezentate
- glanda mamară e mică și aplatizată
- mamelonul e mic, înconjurat de o areolă redusă în dimensiuni
- situat în spațiul IV ic
Anatomia topografică a peretelui toracic
Vascularizația glandei mamare:
- extrem de bogată
- ramuri perforante din A toracică internă- aprox. 60% din sân- în special partea centrală și medială
- ramuri din A axilară→ A toracică laterală- aprox. 30%- în special cadranul supero-lateral
- A toraco-acromială- ramuri pectorale- partea superioară a sânului
- ramuri perforante din A intercostale

- 2 rețele anastomotice:
- superficială- cutanată- stabilește anastomoze cu regiunile învecinate ale peretelui toracic
- profundă- glandulară- ramuri glandulare care pătrund pe traiectul septurilor interlobare și
interlobulare- rețea capilară periacinoasă
Anatomia topografică a peretelui toracic
Vascularizația glandei mamare – drenajul venos
- venele marchează traiectul căilor limfatice
- căi de metastazare carcinomatoasă
- 2 rețele venoase:
- superficială- subcutanată- evidente în timpul sarcinii și alăptării (rețeaua lui Haller)
- drenează prin vene perforante în V toracică internă , V subcutanate abdominale sau VJE
- profundă- drenează prin ramuri perforante care urmează traiectul arterelor:
- V toracică internă
- V axilară
- V intercostale
- anastomozarea V IC post cu px vertebral- cale de propagare a metastazelor către corpurile vertebrale și
SN
 Anatomia topografică a peretelui toracic
Drenajul limfatic al glandei mamare:
- rolul vaselor limfatice în diseminarea celulelor tumorale
- ¾ din limfatice drenează spre nodulii limfatici axilari
- px perilobular și subareolar → trunchiuri colectoare → noduli limfatici= stații de filtrare între sân și circulația
venoasă

- cadranele laterale (superior și inferior)- către nodulii axilari și infraclaviculari

- cadranele mediale- către spațiile ic → nodulii parasternali

- limfaticele pielii, cu excepția celor ale mamelonului și areolei → nodulii axilari, cervicali profunzi și
deltopectorali și cei parasternali (toracici interni)
- limfatice areolei și ale mamelonului urmează același traiect cu cele ale parenchimului glandular

- limfaticele pot drena de partea opusă a liniei mediane, spre nodulii cervicali, cavitatea peritoneală, ficat,
nodulii inghinali, px subperitoneal și subfrenic
Anatomia topografică a peretelui toracic
Drenajul limfatic al glandei mamare:
Nodulii axilari:
- filtre între sân și circulația venoasă
- conținuți în țesutul fibro-adipos al axilei
- 35-50- 5 grupe:
- grup lateral- humeral- 1-14 noduli- post de V axilară- drenează limfa membrului superior
- grup anterior= pectoral- 1-7 noduli- pe peretele medial al axilei, de-a lungul A toracice laterale, la mg inferioară a M
pectoral mic
- drenează jum sup a peretelui anterior al trunchiului, în special de la nivelul sânului
- grup posterior= subscapular- 1-7 noduli- de-a lungul V subscapulare, pe mg laterală a scapulei
- drenează jum sup a feței post a umărului și prelungirea axilară a glandei mamare
- grup central- 10-14 noduli- în țesut fibros de la baza axilei- se palpează
- drenează limfa de la grupurile precedente-
- grup apical- 1-7 noduli- situat la vf axilei, medial de V axilară, deasupra mg sup a M pectoral mic
- primește limfă de la toate celelalte grupuri și, uneori, direct de la sân
Anatomia topografică a
peretelui toracic
Drenajul limfatic al glandei mamare:
Nodulii axilari→ 2-3 trunchiuri subclaviculare → nodulii
supraclaviculari → nodulii cervicali profunzi inferiori→
confluentul venos jugulosubclavicular →
- ductul limfatic comun- în dreapta
- ductul toracic pe stânga
Anatomia topografică a peretelui toracic
Inervația
- pielea- fibre somatice prin ramuri perforante ale N IC T4-T6
- m netezi ai canalelor galactofore și ai vaselor sanguine- fibre autonome simpatice postggl prin aceleași
ramuri perforante
- controlul lactației- hormonal