UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚELE COMUNICĂRII ȘI RELAȚII INTERNAȚIONALE

SPECIALIZED LANGUAGE: BIOLOGICAL AND BIOMEDICAL SCIENCES

LIMBAJ SPECIALIZAT: ȘTIINȚE BIOLOGICE ȘI BIOMEDICALE

LIMBA ROMÂNĂ MEDICALĂ PENTRU ANUL PREGĂTITOR

DORINA CIUREA UNGUREANU

Lector Universitar, Doctor în Filologie

FLORIN DAN UNGUREANU

Prof. Univ. Dr. Chirurgie Generală

BUCUREȘTI 2020
CAPITOLUL 1. REGIUNILE CORPULUI UMAN

Corpul uman este delimitat în mai multe regiuni, identificate prin repere situate
la suprafața acestui corp.
Capul se împarte în viscerocraniu, care include ochii, nasul, gura și urechile și
neurocraniul care include creierul. Diferitele zone poartă denumiri anatomice cum ar
fi regiunea orbitară, regiunea orală, regiunea nazală, regiunea auriculară, etc...

Fig. 1. Neurocraniu și viscerocraniu.

2
 Gâtul, este reprezentat de regiunea cervicală anterioară unde se află
proeminența laringiană denumită mărul lui Adam și glanda tiroidă și regiunea cervicală
posterioară sau ceafă.
Se consideră că extremitatea cefalică se află deasupra claviculelor, ca repere de
delimitare. Distal de acest reper se află restul trunchiului, împărțit în torace, abdomen
și pelvis.
Atașate trunchiului se află cele două centuri, scapulohumerale și coxofemurale,
prin care se atașează trunchiului, cele patru membre, două superioare și două
inferioare.
Membrul superior este constituit din următoarele segmente: braț, cot, antebraț
și mână, ultima fiind cea prin care se înțelege ceea ce intră în mănușă. Membrul
inferior este compus din coapse, genunchi, gambe și picioare (segmentul care intră în
pantofi).

Fig. 2. Scheletul toracelui și centura scapulară. Vedere anterioară și posterioară.

3
 Fig. 3. Scheletul toracelui, al bazinului și al centurii pelviene. De asemenea se poate
observa și articulația scapulohumerală din centrura scapulară. În imaginea din
dreapta este vizibil canalul vertebral.

1.1. Terminologia planurilor corpului uman

Planurile de referință fundamentale ale corpului uman sunt planul sagital,
planul frontal și planul transversal.
4
 Planul sagital este un plan vertical, perpendicular, care împarte corpul uman în
două jumătăți, dreapta și stânga.
Planul frontal este tot un plan vertical și perpendicular situat în paralel cu
fruntea individului, care împarte corpul uman în două jumătăți, anterioară sau dinainte
și posterioară sau dinapoi.
Planul transversal sau orizontal, este un plan paralel cu solul, care împarte
corpul uman într-o jumătate superioară și în alta inferioară.

Fig. 4. Planurile de secțiune ale organismului

uman: I. Plan sagital, II. Plan frontal, III. Plan
sagital.

În afară de planurile de secțiune, nomina anatomica prevede o serie de termeni

în vederea delimitării poziției și a relațiilor de vecinătate ale unui organ. De exemplu:
anterior (în față sau înainte), posterior (în spate sau înapoi), cranial (în sus), caudal (în
jos), proximal (mai aproape), distal (mai departe) respectiv lateral (de o parte sau de
alta) și medial (mai aproape de linia mediană). Termenul median se referă la o poziție
suprapusă liniei mediane.

5
1.2. Cavitățile corpului uman si membrele
Se consideră în general, că în structura corpului uman se află două cavități
majore, cavitatea dorsală sau posterioară și cavitatea ventrală sau anterioară. Fiecare
dintre aceste două cavități, se împart într-un număr de alte diviziuni.
Cavitatea dorsală conține sistemul nervos central, creierul în cavitatea craniană
și măduva spinării în canalul vertebral sau spinal. Membrana care învelește aceste
organe nervoase se numește meninge.
Cavitatea ventrală este subdivizată în mai multe părți, două fiind mai
importante cavitatea toracică și cavitatea abdominală,
despărțite prin mușchiul diafragm.

Fig. 5. Diferite incidențe ale coloanei vertebrale.

6
 Cavitatea toracică, conține inima împreună cu cei doi plămâni. Între cei doi
plămâni, în aria centrală sau de mijloc se formează un spațiu liber denumit mediastin,
în care se află vasele mari, artera aortă și vena cavă superioară, esofagul și canalul
toracic. Membranele care învelesc cei doi plămâni se numesc pleure, parietală și
viscerală, iar inima este învelită de pericard. Între inimă și pericard se formează o
cavitate virtuală, denumită cavitatea pericardică, iar între cele două pleure apare o
cavitate virtuală, denumită cavitatea pleurală.

Fig. 6. Pereții cavității toracice despărțite de cavitatea peritoneală prin diafragm.

Diviziunea topografică a cavității peritoneale, împarte cavitatea peritoneală în

compartimentul peritoneal și spațiul retroperitoneal. Compartimentul peritoneal,
cuprinde organele intraperitoneale, și organele secundar retroperitoneale, cum ar fi
doudenul și pancreasul.
Compartimentul peritoneal a fost împărțit în etajul supramezocolic și etajul
submezocolic, de către mezocolonul transvers, care se inserează pe peretele posterior
7
al cavității peritoneale în dreptul marginii anterioare a pancreasului, pe toată lungimea
acestuia.
O altă nomenclatură, bazată pe considerente mai practice, împarte abdomenul
într-un etaj toracoabdominal și un etaj subtoracic, datorită diafragmului care se ridică
în torace prin convexitatea sa, astfel încât extremitatea superioară a cavității
peritoneale se află la nivelul bazei toracelui. Această regiune intermediară dintre
torace și abdomen, poartă numele de regiunea toraco-abdominală a abdomenului. Ea
este delimitată de două planuri, caudal, reprezentat de planul orizontal care trece prin
cele două unghiuri ale rebordului costal și cranial, care este planul de proiecție a
diafragmului, la suprafața trunchiului.
Astfel, topografia completă a cavității abdomninale se complică puțin,
împărțindu-se in următoarele etaje:
- Etajul toraco-abdominal,
- Etajul subtoracic,
- Etajul supramezocolic,
- Etajul submezocolic,
- Etajul pelvian sau pelvisul,
- Spațiul retroperitoneal.

Fig. 7. Secțiune sagitală și vedere anterioară a cavității peritoneale.

8
 Fig. 8. Loja splenică și o secțiune transversală a cavității peritoneale la nivelul
vertebrei T11.

1.3. Regiunea toraco-abdominală

Organele cuprinse în această regiune sunt ficatul, stomacul, splina, pancreasul
și duodenul, situate în cele trei loji care comunică între ele, separate de exterior de
rebordul costal, delimitate superior de diafragmă și inferior de mezocolonul transvers.
Denumirile acestor trei loji sunt loja subfrenică dreaptă, loja subfrenică stângă
și loja mediană sau celiacă, care nu se indentifică de fapt cu regiunea celiacă, situată în
aria micii curburi a stomacului.

9
 Loja subfrenică dreaptă conține ficatul, vezicula biliară și pedicolul hepatic.
Limitele acestei loji sunt reprezentate cranial de diafragm, distal de planul
mezocolonului transvers și unghiul hepatic al colonului, iar anterior peretele antero-
lateral al abdomenului.
Loja subfrenică stângă conține splina și marea tuberozitate a stomacului,
comunică larg cu loja gastrică și are drept limite, cranial diafragmul iar caudal planul
mezocolonului transvers și unghiul splenic al colonului. Anterior se află peretele
anterolateral al cavității abdominale.
Loja gastrică reprezintă sediul stomacului, are aceleași limite craniale și caudale,
comunică larg în dreapta cu loja subfrenică dreapta, iar în stânga este separată
incomplet de splină, prin epiploanele gastro- și pancreatico-splenic. Loja gastrică mai
cuprinde esofagul abdominal, pediculii vasculari ai stomacului și alte formațiuni
peritoneale dependente de acest organ.

Fig. 9. Loja gastrică și regiunea lui Lushka delimitată de mica curbură gastrică și
fața viscerală hepatică.

În rest, stomacul împreună cu micul epiplon, împarte spațiul peritoneal al lojei,

într-un compartiment anterior, care face parte din marea cavitate peritoneală și unul
posterior numit bursă omentală. Lateral și la dreapta acestei burse se află vestibulul
10
bursei omentale care se deschide în cavitatea peritoneală prin hiatusul lui Winslov,
delimitat cranial de vena portă și caudal de vena cavă inferioară. Peretele posterior al
cavității peritoneale de la nivelul bursei omentale, este rezervat regiunii celiace,
reprezentate de loja mediană sau regiunea celiacă a lui Lushka.

Fig. 10. Împărțirea pe cadrane a peretelui abdominal anterior, utilizată în serviciile de

urgență pentru diagnosticul etiologic al abdomenului acut chirurgical.

Întrebări:
1. Care sunt regiunile corpului uman?
2. Ce reprezintă gâtul?
3. Unde se află extremitatea cefalică?
4. Care sunt cele două centuri ale corpului uman?
5. Care sunt segmentele membrului superior și ale membrului inferior?
6. Ce este planul sagital/frontal/transversal al corpului uman?
7. Care sunt cavitățile corpului uman?
8. Ce conține cavitatea toracică/dorsală?
9. Cum se împarte cavitatea peritoneală?
10. Care sunt organele din regiunea toraco-abdominală?
11. Ce conține loja subfrenică dreaptă/loja subfrenică stângă/loja gastrică?

11