ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA OMULUI

1. Definiţia anatomiei şi ramurile ei

2. Caracteristicile speciei umane

3. Planurile corpului uman

4. Nomenclatura anatomică
 Definiţia anatomiei

 Termenul de anatomie provine de la cuvintele grecești:

 “ana”- în părți egale
 “temno” a tăia

 Anatomia este o ramură a biologiei şi a medicinei care se ocupă cu

studiul structurii organismelor vii.

 Este înrudită cu:

 embriologia,
 anatomia
 embriologia comparată.
 Anatomia este divizată, la rândul ei, în:

 Anatomia macroscopică ( anatomie

topografică) studiază structurile
anatomice care pot fi văzute cu ochiul
liber.

 Anatomia microscopică analizează acele

structuri care pot fi observate doar cu
ajutorul microscopului, şi include:
 histologia
 citologia
 Ramuri specializate ale anatomiei:

 anatomia patologică: studiază modificările

diferitelor structuri, datorate bolilor

 anatomia radiografică: studiază structurile

interne vizualizate prin raze X

 biologia moleculară: studiază structurile

anatomice la nivel subcelular

 fiziologia: studiază modul de funcţionare a

diverselor organe
 Caracteristicile speciei umane

 Organismul uman, sau Homo sapiens este unic în multe privinţe.

 Denumirea ştiinţifică tradusă din latină înseamnă om inteligent.

 Inteligența ne-a permis:

 să dezvoltăm un mod de comunicare prin simboluri scrise,
 să ne dezvoltăm, în permanenţă
 să folosim mijloace de adaptare la mediul înconjurător
 Organismul uman are unele particularităţi
specifice:

 1. Creierul este bine dezvoltat. Creierul unui

om adult 1350 şi 1400 g.

 2. Mersul biped

 3. Policele opozabil.

 4. Limbajul verbal articulat.

 5. Vederea stereoscopică ce ne permite să

percepem lumea tridimensional.
 Planurile corpului uman

 3 planuri fundamentale de referinţă :

 un plan sagital

 un plan frontal

 un plan transversal
 Planurile sagitale trec prin corp
vertical, împărţindu-l în regiuni
dreaptă şi stângă.

 Planul sagital median este acel plan

sagital care trece prin mijlocul
corpului, împărţindu-l în 2 jumătăţi
egale.
 Planurile frontale secţionează
corpul pe lungime, împărţindu-l
în regiuni:

 anterioară (spre în faţă)

 posterioară (spre în spate)

 Planurile transversal împart
corpul în regiuni superioară şi
inferioară.
 Tomografiea cu raze X oferă
imagini ale planurilor
transversale, care nu pot fi
obţinute decât prin secţiuni
prin corp.
 NOMENCLATURA ANATOMICĂ

 Poziţia anatomică

 Relaţia dintre diferitele părţi ale corpului,

au ca punct de referinţă poziţia anatomică.

 În poziţie anatomică,
 corpul este drept,
 picioarele sunt paralele între ele,
 ochii privesc spre înainte,
 braţele sunt situate pe langă corp,
 palmele orientate spre înainte, perfect
întinse.


 Termeni direcţionali, pentru localizarea diferitelor organe unele faţă de altele.
Termenul Definiţia Exemple
Superior (cranial, cefalic) Situat spre regiunea Toracele este superior
cefalică abdomenului

Inferior (caudal) Opus regiunii cefalice Gâtul este inferior capului

Anterior (ventral) Spre în faţă Sternul este anterior
inimii
Posterior (dorsal) Spre spate Rinichii sunt situaţi
posterior intestinelor
Medial Spre linia mediană a Inima este situată medial
corpului faţă de plămâni
Lateral Opus liniei mediane a Urechile sunt situate
corpului lateral faţă de nas
Intern (profund) Opus suprafeţei corpului Creierul este situat intern
faţă de craniu
Extern (superficial) Spre suprafaţa corpului Pielea este situată extern
faţă de muşchi
Proximal Spre trunchi Genunchiul este situat
proximal faţă de tars
Distal Îndepărtat de trunchi Palma este situată distal
faţă de cot
Termeni direcţionali în corpul uman
Regiunile corpului

 Regiunile mari ale corpului sunt:

 Capul

 Gâtul

 Trunchiul

 Membrele superioare

 Membrele inferioare
Capul este împărţit în două regiuni:

regiunea facială: include ochii, nasul şi

gura

regiunea craniană: acoperă şi protejează

creierul.
 Denumirea anumitor zone de la suprafaţa
capului se poate baza pe

 1. denumirea organelor situate în acele

regiuni:
 regiunea orbitală (îin dreptul ochilor)
 regiunea nazală (în dreptul nasului)
 regiunea orală (în dreptul gurii)
 regiunea auriculară (în dreptul urechilor)

 2. denumirea oaselor din acea zonă:

 regiunea frontală (osul frontal),
 regiunea zigomatică (osul zigomatic)
Gâtul:
face referire la regiunea cervicală, cea
care susţine capul şi ii permite mobilitatea.
Trunchiul

Trunchiul sau torsul, reprezintă porţiunea din corp la care se ataşează

gâtul şi membrele.

Acesta include:

Toracele

Abdomenul

Pelvisul
 Toracele sau regiunea toracală,
face referire la piept.

 Regiunea mamară a toracelui este

cea din jurul areolelor mamare.

 Regiunea sternală.

 Subsoara este denumită fosa

axilară sau simplu, axilă,
 Regiunea vertebrală se extinde de-a
lungul spatelui şi urmăreşte coloana
vertebrală.
  Abdomenul este localizat sub torace. În centrul abdomenului se găseşte ombilicul

Regiunea Localizarea Organele interne corespunzătoare

Hipocondrul drept
Epigastrul
Hipocondrul stang
Flancul lateral drept
Dreapta, în treimea superioară a Vezica biliară, o parte din ficat ş
abdomenului din rinichiul drept
Central, în treimea superioară a O parte din ficat, stomacul
abdomenului pancreasul şi duodenul
Stânga, în treimea superioară a Splina, flexura splenică a
abdomenului colonului, o parte din rinichiu
stâng şi din intestinul subtire
Dreapta, în treimea medie a Cecum, colonul ascendent, flexura
abdomenului hepatică a colonului, o parte din
rinichiul drept şi din intestinu
subtire

Regiunea ombilicală Central, în treimea medie a Jejunul, ileonul, o parte din

abdomenului duoden, din colon şi din rinichi ş
vasele sanguine abdominale
principale
Flancul lateral stâng Stânga, în treimea medie a Colonul descendent, portiuni din
abdomenului rinichiul stâng şi din intestinu
subtire
Regiunea inghinală dreaptă Dreapta, în treimea inferioară a Apendicele cecal, porţiuni din
abdomenului cecum şi intestinul subţire
Hipogastrul Central, în treimea inferioară a Vezica urinară, o parte din
abdomenului intestinul subţire şi colonu
sigmoid
Regiunea inghinală stângă Stânga, în treimea inferioară a Porţiuni din intestinul subţire
abdomenului colonul descendent şi sigmoid
Regiunile abdomenului
Figura 5. Cadranele abdomenului

Cadranele abdomenului
 Pelvisul - partea inferioară a abdomenului.

 Subregiuni:
 pubiană (acoperită de păr la indivizii maturi)

 perineană (perineu, regiunea ce conţine organele

genitale externe şi orificiul anal)

 lombară (cunoscută şi sub denumirea de șale)

 sacrală (localizată mai jos, în această zonă se

termină coloana vertebrală)

 regiunea gluteală formată din muşchii laţi ai

bazinului
 Membrul superior

 Este anatomic împărţit în:

 Umărul (regiunea deltoidă) cuprinsă
între centura scapulară şi brat

 Regiunea cubitală este aria cuprinsă

între braţ şi antebrat, care cuprinde
articulaţia cotului.
 Fosa cubitală este depresiunea porţiunii
anterioare a regiunii cubitale.

 Mâna are 3 zone principale:

- carpul, ce contine oasele carpiene

-metacarpul, ce conţine oasele

metacarpiene

- degetele, ce conţin falangele

 Partea anterioară a mâinii se numeşte

regiune palamară (palmă),
 Partea posterioară a mâinii se numeşte
dosul mâinii.
 Membrul inferior

 Este anatomic impartit in:

 Coapsa se mai numeşte şi regiune femurală.

 Genunchiul are 2 feţe:

 faţa anterioară (regiune patelară)
 faţa dorsală (fosa poplitee).

 Gamba prezintă regiunea

 crurală anterioară
 posterioară.

 Piciorul are 3 regiuni principale:

- tarsul,
- metatarsul,
- degetele,

 Glezna reprezintă articulaţia dintre picior şi

gambă.
 Călcâiul este situat posterior piciorului, iar
talpa piciorului este suprafaţa plantară.
Regiunile corpului
(vedere anterioară)
Regiunile corpului
(vedere posterioară)
 Cavităţile corpului

 sunt spaţii bine delimitate din interiorul

corpului.

 Acestea conţin organe care sunt protejate,

delimitate şi susţinute de membrane asociate.

 Există 2 cavităţi principale ale corpului:

- cavitatea posterioară

- cavitatea anterioară
Cavitatea anterioară
Cavitatea anterioară e împărțită în:

1.În cavitatea toracică sunt :

două cavităţi pleurale
cavitatea pericardică
 mediastinul.

2.Cavitatea abdomeno-pelviană este formată

din:

Cavitatea abdominală conţine stomacul, intestinul

subţire, intestinul gros, ficatul, vezica biliara,
pancreasul, splina şi rinichii.

Cavitatea pelviană este ocupată de porţiunea

terminală a intestinului gros, vezica urinară şi organele
de reproducere
 Cavităţile corpului au rolul de a delimita organe
şi sisteme cu funcţii înrudite.

• Cavitatea toracică -principalele organe ale

sistemului respirator şi circulator (inima, plămânii)

• Cavitatea abdominală - principalele organe ale

sistemului digestiv(stomacul, intestinul subţire,
intestinul gros, ficatul, vezica biliara, pancreasul)

• Cavitatea pelviana - organele de reproducere

(uter, trompe uterine şi ovare la femeie, veziculele
seminale şi prostata la barbat)
 În plus există o serie de alte cavităţi mai
mici, la nivelul capului:

 Cavitatea orală - conţine limba şi dinţii.

 Cavitatea nazală - este compartimentată în

două spaţii de către septul nazal.

 Două orbite globii oculari şi muşchii

extrinseci .

 ceDouă cavităţi ale urechii mijlocii - 3

oscioare cu rol în transmiterea sunetelor.
Membranele corpului

Membranele corpului sunt alcatuite din straturi subţiri de ţesut

epitelial şi conjunctiv care acoperă, separă şi susţin organele
interne.

Există două tipuri principale de membrane:

-membrane mucoase

-membrane seroase
Membranele mucoase

 Secretă un fluid dens şi lipicios numit mucus.

Mucusul lubrefiază şi protejează organele în care este secretat.

Se găsesc în organele cavitare, în cavitătile sau tuburile care intră şi ies din
organism, cum ar fi:

cavităţile orală şi nazală,

tuburile respiratorii, digestive, excretoare.

 Membranele serosae:
 se găsesc în cavitatea toracală şi abdomeno-pelviană
 acoperă viscerele,
 secreta un lichid lubrefiant, numit lichid seros.

o Pleura este o membrană seroasă asociată fiecărui plămân.

o Este formată din două componente:
 foiţa viscerală: aderă la suprafaţa externă a plămânilor
 foiţa parietală: căptuşeşte cutia toracică şi diafragmul.

 Spaţiul dintre cele două foiţe se numeşte cavitate pleurală.

 o Pericardul seros este membrana care acoperă inima:

 Pericardul visceral vine în contact direct cu inima

 Pericardul parietal vine în contact cu pericardul fibros

 Spaţiul dintre cele două membrane se numeşte cavitate

pericardică
 o Peritoneul sau membranele peritoneale reprezintă
seroasele cavităţii abdominale:
 Peritoneul visceral acoperă viscerele abdominale
 Peritoneul parietal vine în contact cu peretele
abdominal
 Spaţiul dintre cele două foiţe se numeşte cavitate
peritoneală.
 Micul şi marele epiploon sunt
pliuri ale peritoneului care pleacă
de la stomac.
micul epiploon
diafragm

 Unele organe, precum rinichii,

suprarenalele şi porţiunea pancreas
ficat

mediană a pancresului nu sunt stomac

acoperite de peritoneu, şi se numesc duoden

retroperitoneale. intestin gros

mezenter

peritoneu parietal
 Mezenterele sunt pliuri duble ale intestin
subţire
peritoneului ce leagă peritoneul marele epiploon
peritoneu
visceral de cel parietal visceral

cavitate
rect peritoneală

vezica
urinară
Noţiuni generale privind formarea temenilor medicali
Rădăcina termenului Semnificaţia
Abdomeno Privind abdomenul

Angi/o Cu privire la vasele sanguine

Artros Cu privire la articulaţii

Cianos Albastru

Cit/o Cu privire la celulă

Derm/o Cu privire la piele

Eritros Roşu

Gastr/o Cu privire la stomac

Glicos Glucide, zaharuri

Hepat/o Cu privire la ficat

Hist/o Cu privire la ţesuturi

Leuc/o Alb

Mamo Cu privire la sâni, glande mamare

Nefro Cu privire la rinichi

Neuro Cu privire la sistemul nervos

Osteo Cu privire la oase

Fago Cu privire la hrănire

Pato Cu privire la boală

Rino Cu privire la nas

Noţiuni generale privind formarea temenilor medicali

Prefixul Semnificaţia termenului

a/an fără, absent

acro extremitate

bradi încet

dia prin

dis dificil

endo interior

epi deasupra, peste

hiper peste normal

hipo sub normal

macro mare

micro mic

peri în jurul

tahi rapid
Noţiuni generale privind formarea temenilor medicali

Sufixul Semnificaţia termenului

-algie Durere

-cite Celule

-ectomie (tomos – a tăia) Îndepărtarea chirurgicală a ...

-gramă Înregistrarea unor parametri

-grafie Procesul înregistrării

-logie (logos – cuvânt, Studiul ...

ştiinţă)
-otomie Tăiere în ...

-ostomie Formarea unei deschizături, în mod

chirurgical
-megalie mărire

-patie Boală

-fobie Teamă

-plastie Repararea chirurgicală a ...

-penie Scăderea sau reducerea ...

-scop Instrument de examinare

-ită Inflamaţia ...