MEMBRELE SUPERIOARE

Membrele superioare sau toracice prezintă 6 segmente:

1. Umărul – cuprinde următoarele regiuni:

̇ axilară

̇ deltoidiană

̇ acromială

̇ scapulară care aparține atât umărului cât şi zonei dorsale a trunchiului.

2. Brațul – are 2 regiuni:

̇ brahială anterioară

̇ brahială posterioară

3. Cotul – prezintă:

̇ regiunea anterioară a cotului sau regiunea plicii cotului

̇ regiunea posterioară a cotului sau olecraniană

4. Antebrațul – are descrise 2 regiuni:

̇ antebrahială anterioară

̇ antebrahială posterioară

5. Gâtul mâinii – este o noțiune neomologată de nomenclatorul anatomic

internațional. Cuprinde 2 regiuni:

̇ anterioară

̇ posterioară

6. Mâna – prezintă:

̇ porțiunea palmară

̇ porțiunea dorsală

̇ degetele
Fig. 12 – Regiunile topografice anterioare ale membrului superior:

1. triunghiul deltopectoral 2. reg. deltoidian 3. peretele anterior al axilei 4. reg.

brahial anterioar 5. reg. plicii cotului 6. reg. antebrahial anterioar 7. reg.

anterioar a gâtului mâinii 8. reg. palmar a mâinii 9. reg. palmar a degetelor

Fig. 13 – Regiunile topografice posterioare ale membrului superior: 1. reg.

deltoidian 2. reg. scapular 3. reg. brahial posterioar 4. reg. costal 5. reg.

costoiliac 6. reg. olecranian 7. reg. antebrahial posterioar 8. reg. posterioar a

gâtului mâinii 9. reg. dorsal a mâinii 10. reg. dorsal a degetelor

MEMBRELE INFERIOARE

Membrele inferioare sau pelviene sunt formate din urmtoarele segmente:

1. Şoldul – prezint regiunile:

̇ gluteal sau fesier

̇ trohanterian

̇ regiunea trigonului femural care cuprinde în aria sa regiunile inghino-

femural şi obturatoare.

2. Coapsa – cuprinde 2 regiuni:

̇ femural anterioar

̇ femural posterioar

18

3. Genunchiul – prezint regiunile:

̇ anterioar

̇ posterioar

4. Gamba – este împrit în:

̇ regiunea anterioar a gambei

̇ regiunea posterioar a gambei

5. Gâtul piciorului – nu apare în nomenclatorul anatomic. Prezint 2 regiuni:

̇ anterioar

̇ posterioar

6. Piciorul – prezint:

̇ poriunea dorsal

̇ poriunea plantar

̇ regiunea calcanean

̇ degetele.

Fig. 14 – Regiunile topografice anterioare ale membrului inferior: 1. triunghiul

femoral Scarpa 2. scrotul 3. reg. anterioar a coapsei sau femural anterioar 4. reg.

anterioar a genunchiului sau patelar sau rotulian 5. reg. anterioar a gambei

6. reg. anterioar a gâtului piciorului 7. reg. dorsal a piciorului 8. reg. dorsal a

degetelor
Fig. 15 – Regiunile topografice posterioare ale membrului inferior: 1. reg.
sacro-coccigian 2. reg. gluteal 3. reg. posterioar a coapsei sau femural
posterioar 4. reg. posterioar a genunchiului sau fosa poplitee 5. reg. posterioar a
gambei 6. reg. posterioar a gâtului piciorului 7. reg. plantar 8. reg. plantar a
degetelo

49

̇ vasele limfatice – se îndreapt spre limfonodurile axilare subscapulare

şi supraclaviculare,

̇ nervul suprascapular - ramur posterioar a plexului brahial ce

inerveaz muşchii supraspinos şi infraspinos,

̇ nervul axilar – inerveaz muşchiul rotund mic.

4.3 REGIUNEA AXILAR SAU AXILA

Definiie:

reprezint totalitatea prilor moi cuprinse între:

̇ articulaia scapulo-humeral - aflat supero-lateral,

̇ faa lateral a toracelui - situat medial,

̇ scapul – aflat posterior.

Are forma unui trunchi de piramid patrulater cu axul orientat oblic de sus

în jos şi medio-lateral, creia îi vom descrie:

̇ patru perei: anterior, posterior, medial, lateral,

̇ patru margini: posterolateral, anterolateral, anteromedial,

posteromedial,

̇ o baz,

̇ un vârf,

̇ un coninut.

Limite:

̇ superior – clavicula,

̇ inferior – marginea inferioar a muşchiului pectoral mare,

̇ medial – linie convenional spre regiunea mamar,

̇ lateral – şanul deltopectoral.

50

4.3.1. PERETELE ANTERIOR AL AXILEI

Este un perete superficial, care include regiunea infraclavicular, unde poate fi

abordat artera axilar.

Limite:

̇ superior – clavicula,

̇ medial – verticala coborât la unirea 1/3 laterale cu cele 2/3 mediale ale

claviculei,

̇ inferior – marginea inferioar a muşchiului pectoral mare,

̇ lateral – şanul delto-pectoral.

Stratigrafie:

̇ Pielea – este fin, mobil şi lipsit de peri.

̇ Planul subcutanat – prezint:

̇ un strat superficial cu aspect areolar, mai bogat la femeie,

̇ un strat profund lamelar, ce formeaz o fascie superficial,

̇ între aceste dou straturi se gsesc:

̇ partea inferioar a muşchiului platisma,

̇ vase sangvine superficiale,

̇ ramuri nervoase cutanate provenite din plexul brahial,

̇ nervii supraclaviculari din plexul cervical.

̇ Planul profund cuprinde:

̇ Stratul musculo-fascial superficial – este format din muşchiul pectoral

mare învelit pe ambele pri de fascia sa.

̇ Stratul musculo-fascial profund – este format din:

̇ muşchiul subclavicular,

̇ muşchiul pectoral mic,

̇ complexul fascial alctuit din fascia muşchiului subclavicular şi

fascia clavipectoral.

Între cele dou straturi musculo-fasciale se formeaz spaiul interpectoral ce

conine o lam de esut celular adipos la nivelul creia se gsesc:

̇ ramurile pectorale ale arterei toraco-acromiale,

̇ trei ramuri colaterale anterioare ale plexului brahial: nervul

subclavicularului, nervul pectoralului mic şi nervul pectoralului mare,

̇ vase limfatice pe traiectul crora se gsesc câteva noduri limfatice

interpectorale.

4.3.2. PERETELE POSTERIOR AL AXILEI

Este format în cea mai mare parte de faa costal a scapulei = fosa

subscapular şi de muşchiul subscapular, care se inser în ea şi o acoper în

întregime. În partea inferioar a peretelui posterior al axilei se gsesc muşchii

rotund mare şi dorsal mare cu fasciile lor de înveliş. Între tendoanele celor 2

muşchi se gseşte bursa seroas subtendinoas a dorsalului mare. La nivelul

peretelui posterior se gsesc vasele subscapulare şi 5 din cele 7 ramuri colaterale

posterioare ale plexului brahial: nervul suprascapular, nervul superior al

subscapularului, nervul inferior al subscapularului, nervul rotundului mare şi nervul

muşchiului latissim. La acest nivel între humerus, capul lung al muşchiului triceps

brahial, muşchiul rotund mic şi muşchiul rotund mare se delimiteaz:

̇ patrulaterul humerobirondotricipital – care conine vasele circumflexe

humerale posterioare şi nervul axilar (circumflex)

̇ triunghiul birondotricipital – conine vasele subscapulare

̇ triunghiul humerorondotricipital – conine artera brahial profund şi

nervul radial

4.3.3. PERETELE MEDIAL AL AXILEI

La formarea lui particip primele coaste, primii muşchi intercostali, primele

spaii intercostale şi primele digitaii ale muşchiului dinat anterior. La nivelul

acestui perete se afl vasele toracice laterale sau mamare externe, nervul dinatului

anterior şi anastomoza dintre al doilea nerv intercostal şi nervul brahial cutanat

medial.

4.3.4. PERETELE LATERAL AL AXILEI

Este alctuit de scapul, faa medial a articulaiei scapulo-humerale, de faa

antero-medial a humerusului, acoperite de tendoanele capului scurt şi a capului

lung al bicepsului brahial şi de coracobrahial. La nivelul peretelui lateral se gsesc

vasele axilare ce se continu cu vasele brahiale şi nervii: musculocutanat, median,

ulnar, antebrahial cutanat medial şi brahial cutanat medial, care sunt cinci din cele

şapte ramuri terminale ale plexului brahial, celelalte dou ramuri fiind nervul axilar

şi nervul radial.

4.3.5. BAZA AXILEI

Este concav în toate sensurile şi poate avea mai multe forme în funcie de

poziia braului:

̇ braul în adducie – are form de fant antero-posterioar = poziia de

explorare

̇ braul în abducie de 900– are form de trapez = poziia anatomic

̇ braul în abducie de 1800 – are forma de trapez alungit – poziia

operatorie sau chirurgical

Limite:

̇ anterior – marginea inferioar a pectoralului mare,

̇ posterior – marginile inferioare fuzionate ale muşchilor dorsal mare şi

rotund mare,

̇ medial şi lateral – câte o linie convenional sagital care uneşte marginile

inferioare ale muşchilor pectoral mare şi dorsal mare duse tangent la

peretele lateral al toracelui şi la faa medial a braului.

Stratigrafie:

̇ Pielea – este subire, aderent de planurile subiacente, cu fire de pr şi cu

numeroase glande sebacee şi sudoripare.

̇ Planul subcutanat – este subire, dispus sub form de trabecule ce delimiteaz

mici loje pline cu lobului de grsime.

̇ Planul fascial – este format dintr-o fascie superficial subire şi discontinu ce

se întinde între muşchiul pectoral mare şi muşchiul dorsal mare, ce este dublat

de o lam profund mai groas numit fascie axilar pe care se inser

ligamentul suspensor al axilei datorit cruia axila are o form boltit.

4.3.6. VÂRFUL AXILEI

Este orificiul prin care regiunea axilar comunic cu loja supraclavicular.

Limite:

̇ anterior – clavicul şi muşchiul subclavicular,

̇ posterior – marginea superioar a scapulei şi baza procesului coracoidian,

̇ medial – coasta întâi dublat de inseria primei digitaii a dinatului

anterior.

La acest nivel se gsesc importante elemente vasculo-nervoase:

̇ artera subclavicular care devine axilar,

̇ vena subclavicular,

̇ vena axilar,

̇ plexul brahial,

̇ trunchiul limfatic subclavicular.

4.3.7. CONINUTUL AXILEI

Cuprinde o cantitate mare de esut celulo-adipos în care se gsesc

importante elemente vasculo-nervoase:

̇ artera axilar – continu artera subclavicular şi strbate axila în diagonal, de

sus în jos şi medio-lateral. D urmtoarele ramuri colaterale:

̇ artera toracic superioar,

̇ artera toraco-acromial,

̇ artera toracic lateral,

̇ arterasubscapular,

̇ artera circumflex humeral anterioar,

̇ artera circumflex humeral posterioar,

̇ vena axilar – se formeaz prin unirea celor dou vene brahiale,

̇ plexul brahial – este prezent în axil prin fasciculele sale:

̇ fasciculul lateral:

̇ nervul musculocutanat

̇ radcina lateral a nervului median

̇ fasciculul medial:

̇ rdcina medial a nervului median

̇ nervul ulnar

̇ nervul antebrahial cutanat medial

̇ nervul brahial cutanat medial

̇ fasciculul posterior:

̇ nervul axilar

̇ nervul radial

̇ ramurile colaterale ale plexului brahial care se gsesc în axil sunt:

̇ nervii pectorali medial şi lateral

̇ nervul toracic lung

̇ nervii subscapulari

̇ nervul toracodorsal

̇ nodurile limfatice axilare – sunt împrite în mai multe grupe:

̇ grupul brahial (lateral) – se gseşte pe peretele lateral al axilei de-a

lungul venei axilare şi primeşte aproape toate vasele limfatice ale

membrului superior, excepie fac cele care însoesc vena cefalică

57

̇ limfaticele superficiale dreneaz limfa în grupul lateral (humeral) al

nodurilor limfatice axilare şi în nodurile limfatice din spaiul

deltopectoral.

̇ Nervii superficiali sau cutanai se grupeaz în 4 pedicoli:

̇ pedicolul superolateral – nervul cutanat brahial lateral superior,

̇ pedicolul inferolateral – nervul cutanat brahial lateral inferior,

̇ pedicolul superomedial – nervul intercostobrahial,

̇ pedicolul inferomedial – nervul cutanat brahial medial.

̇ Fascia brahial – formeaz un manşon în jurul muşchilor lojei anterioare a

braului şi trimite în profunzime dou septuri fibroase care separ grupa

flexorilor de cea a extensorilor. În poriunea mijlocie a şanului bicipital medial

este perforat de vena bazilic care pe traiectul su ascendent devine subfacial.

̇ Planul subfascial – este format din muşchi şi formaiuni vasculonervoase.

Planurile musculare sunt:

̇ planul superficial – muşchiul biceps brahial (capul lung este plasat lateral

şi capul scurt medial).

̇ planul profund

̇ superomedial – muşchiul coracobrahial,

̇ inferolateral – muşchiul brahial.

În poriunea inferolateral a regiunii se evideniaz regiunea proiximal a

muşchiului brahioradial şi a muşchiului extensor radial al carpului.

Muşchiul biceps brahial delimiteaz cele 2 şanuri bicipitale:

̇ şanul medial situat între muşchiul biceps brahial şi muşchiul brahial,

conine pachetul vasculonervos profund al braului,

̇ şanul lateral situat între marginea lateral a muşchiului biceps brahial şi

faa medial a muşchiului brahioradial.

̇ Vasele şi nervii planului profund sunt:

̇ artera brahial,

̇ venele brahiale,

58

̇ limfaticele brahiale profunde însoesc venele şi dreneaz limfa în

nodurile limfatice axilare (grupul humeral),

̇ nervul median,

̇ regiunea proximal a nervului ulnar,

̇ regiunea proximal a nervului radial,

̇ nervul antebrahial cutanat medial,

̇ nervul musculocutan.

Importana practic a regiunii

l - la acest nivel se gsesc dou şanuri:

̇ şanul bicipital medial – este adânc şi se prelungeşte de la regiunea

axilar la fosa cubital sau plica cotului. În profunzimea lui se palpeaz

pulsul la artera brahial.

̇ şanul bicipital lateral – situat lateral de relieful muşchiului biceps

brahial şi coboar de la vârful muşchiului deltoid la fosa cubital.

Fig. 20 –Proiecia muşchilor umrului şi regiunii anterioare a braului:

1. trapez; 2. rotund mare; 3. mare dorsal; 4. pectoral mare; 5. deltoid; 6. biceps

brahial; 6a. aponevroza bicipital; 7. coracobrahial; 8. brahial; 9. triceps brahial –

a. capul lung; b. capul lateral; c. tendonul muşchiului triceps brahial

61

faa anterioar a capului medial al muşchiului triceps brahial. Nu

d ramuri la nivelul regiunii brahiale posterioare.

̇ artera colateral ulnar superioar provine din artera brahial,

inferior de originea arterei brahiale profunde.

̇ artera colateral ulnar inferioar se desprinde din artera brahial

la 3 cm superior de fosa cubital, trece posterior de nervul

median.

61

faa anterioar a capului medial al muşchiului triceps brahial. Nu

d ramuri la nivelul regiunii brahiale posterioare.

̇ artera colateral ulnar superioar provine din artera brahial ,

inferior de originea arterei brahiale profunde.

̇ artera colateral ulnar inferioar se desprinde din artera brahial 

la 3 cm superior de fosa cubital, trece posterior de nervul

median.

Fig. 21 – Proiecia muşchilor umrului şi regiunii laterale a bra ului: 1. trapez;

2. rotund mare; 3. mare dorsal; 5. deltoid; 6. biceps brahial; 7. coracobrahial; 8.

brahial; 9. triceps brahial – a. capul lung; b. capul lateral; c. tendonul muşchiului

triceps brahial

4.6. REGIUNEA CUBITAL ANTERIOAR

Definiie: reprezint ansamblul prilor moi situate anterior de articulaia cotului.

Învecinri:

̇ superior – regiunea brahial anterioar,

̇ inferior – regiunea antebrahial anterioar,

62

̇ posterior – regiunea cubital posterioar.

Limite:

̇ superior – linie orizontal ce trece la 2-3 cm superior de linia

interepicondilian,

̇ inferior – linie orizontal ce trece la 2-3 cm inferior de linia

interepicondilian,

̇ medial – linie vertical ce trece prin epicondilul medial al humerusului,

̇ lateral – linie vertical ce trece prin epicondilul lateral al humerusului,

̇ posterior sau profund – planul frontal reprezentat de elementele articulaiei

cotului.
Stratigrafie:

̇ Pielea este supl, mobil, lipsit de fire de pr, transparent putându-se observa

desenul venelor superficiale.

̇ esutul celular subcutanat este de grosime variabil, mai abundent la femei şi

copii şi conine numeroase elemente vasculonervoase superficiale:

̇ sistemul venos superficial sau “M” – ul venos al plicii cotului – de la

nivelul antebraului urc spre regiunea cubital anterioar trei trunchiuri

venoase:

̇ vena median a antebraului – continu vena cefalic a

policelui. Ajunge la mijlocul fosei cubitale unde se împarte în

dou ramuri:

̇ vena median bazilic – este orientat superior şi medial,

strbate poriunea inferioar a şanului bicipital medial

pentru a se deschide în vena bazilic,

̇ vena median cefalic – este orientat superior şi lateral,

strbate poriunea inferioar a şanului bicipital lateral şi

se deschide în vena cefalic.

̇ vena bazilic – pornit de la extremitatea medial a reelei

dorsale a mâinii, urc pe partea medial a feei anterioare a

antebraului la nivelul regiunilor cubital şi brahial anterioare,

Fig. 21 – Proiecia muşchilor umrului şi regiunii laterale a braului: 1. trapez;

2. rotund mare; 3. mare dorsal; 5. deltoid; 6. biceps brahial; 7. coracobrahial; 8.

brahial; 9. triceps brahial – a. capul lung; b. capul lateral; c. tendonul muşchiului

triceps brahial

4.6. REGIUNEA CUBITAL ANTERIOAR

Definiie: reprezint ansamblul prilor moi situate anterior de articulaia cotului.

Învecinri:

̇ superior – regiunea brahial anterioar,

̇ inferior – regiunea antebrahial anterioar,

62

̇ posterior – regiunea cubital posterioar.

Limite:

̇ superior – linie orizontal ce trece la 2-3 cm superior de linia

interepicondilian,

̇ inferior – linie orizontal ce trece la 2-3 cm inferior de linia

interepicondilian,

̇ medial – linie vertical ce trece prin epicondilul medial al humerusului,

̇ lateral – linie vertical ce trece prin epicondilul lateral al humerusului,

̇ posterior sau profund – planul frontal reprezentat de elementele articulaiei

cotului.

Stratigrafie:

̇ Pielea este supl, mobil, lipsit de fire de pr, transparent putându-se observa

desenul venelor superficiale.

̇ esutul celular subcutanat este de grosime variabil, mai abundent la femei şi

copii şi conine numeroase elemente vasculonervoase superficiale:

̇ sistemul venos superficial sau “M” – ul venos al plicii cotului – de la

nivelul antebraului urc spre regiunea cubital anterioar trei trunchiuri

venoase:

̇ vena median a antebraului – continu vena cefalic a

policelui. Ajunge la mijlocul fosei cubitale unde se împarte în

dou ramuri:

̇ vena median bazilic – este orientat superior şi medial,

strbate poriunea inferioar a şanului bicipital medial

pentru a se deschide în vena bazilic,

̇ vena median cefalic – este orientat superior şi lateral,

strbate poriunea inferioar a şanului bicipital lateral şi

se deschide în vena cefalic.

̇ vena bazilic – pornit de la extremitatea medial a reelei

dorsale a mâinii, urc pe partea medial a feei anterioare a

antebraului la nivelul regiunilor cubital şi brahial anterioare,

73

Importana practic a regiunii:

̇ în partea superioar a regiunii antebrahiale se evideniaz dou reliefuri

musculare: relieful epicondilian medial şi relieful epicondilian lateral, între care

se gseşte şanul antebrahial median.

̇ în partea inferioar a regiunii în flexia forat a mâinii proemin tendoanele

muşchilor flexori superficiali care în sens lateromedial sunt:

̇ flexor radial al carpului,

̇ palmar lung,

̇ flexor ulnar al carpului.

̇ în partea lateral a regiunii se observ relieful muşchiului brahioradial. Între

tendoanele muşchilor brahioradial şi flexor radial al carpului se gseşte şanul

pulsului unde se palpeaz pulsul la artera radial.

Fig. 22 – Faa anterioar a antebraului stâng

4.9. REGIUNEA ANTEBRAHIAL POSTERIOAR

Definiie: reprezint ansamblul prilor moi situate posterior de diafiza radiusului,

a ulnei şi de membrana interosoas antebrahial.

74

Învecinri:

̇ superior – regiunea cubital posterioar,

̇ inferior – regiunea carpian posterioar,

̇ anterior – regiunea antebrahial anterioar.

Limite:

̇ superior – linie orizontal ce trece la 2-3 cm inferior de linia

interepicondilian,

̇ inferior – linie transversal ce trece prin capul ulnei,

̇ lateral – linie convenional ce uneşte epicondilul lateral cu procesul stiloid

al radiusului,

̇ medial – linie convenional care uneşte epicondilul medial cu procesul

stiloid al ulnei,

̇ anterior (profund) – planul frontal care trece superior prin cei doi

epicondili humerali şi inferior prin procesele stiloide ale radiusului şi ulnei.

Este reprezentat de: membrana interosoas antebrahial, diafiza radiusului,

diafiza ulnei şi septul intermuscular antebrahial lateral.

Stratigrafie:

̇ Pielea e groas, mobil, prezint foliculi piloşi.

̇ esutul celular subcutanat - este bine reprezentat şi conine numeroase

elemente vasculonervoase superficiale:

̇ venele superficiale continu reeaua venoas dorsal a mâinii şi se

îndreapt spre reeaua venoas superficial a regiunii antebrahiale,

anterior spre vena cefalic şi vena bazilic.

̇ nervii superficiali sunt:

̇ nervul cutanat antebrahial posterior din nervul radial,

̇ nervul cutanat antebrahial medial,

̇ nervul cutanat antebrahial lateral din nervul musculocutan.

̇ Stratul fascial – reprezentat de fascia antebrahial care ader la periostul feei

posterioare a ulnei şi delimiteaz împreun diafiza radiusului, a ulnei,

membrana interosoas şi septul intermuscular antebrahial lateral o loj

90

4.15. SECIUNI TRANSVERSALE LA NIVELUL

MEMBRULUI SUPERIOR
Fig. 24 – Nivelul la care se realizeaz sec iunea transversal 

https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-de-vest-din-timisoara/educatie-
fizica/altele/carte-anatomie-topografica/3736733/view