Regiunea Umărului

Limite:
 Fata de gat: linia conventionala ce trece prin marginea anterioara a
claviculei, marginea laterala a acromionului si marginea superioara a
omoplatului;
 Fata de torace:
 Anterior: linia axilara anterioara;
 Posterior: linia dusa prin marginea mediala scapulei;
 Inferior: linia ce uneste orizontal marginile inferioare ale marelui
pectoral, marelui rotund si mare dorsal.
 Fata de brat: linia circulara conventionala ce urmareste marginea
inferioara a tendonului muschiului mare pectoral.
Regiunile umărului sunt:
- regiunea deltoidiană ( corespunde muschiului
deltoid);
- regiunea scapulară (corespunde omoplatului);
- regiunea axilară.

Regiunea Axilară
Regiunile umărului sunt:
- regiunea deltoidiană ( corespunde muschiului
deltoid);
- regiunea scapulară (corespunde omoplatului);
- regiunea axilară
Forma axilei este de piramida patrunghiulara, cu:
 Baza, inferior;
 Varful, superior, in dreptul mijlocului claviculei;
 Axul lung fiind oblic in jos si lateral.
Prezinta pentru descriere:
 Perete anterior;
 Perete posterior;
 Perete medial;
 Perete lateral;
 Baza;
 Varf;
 Continut.

1
1. Peretele anterior:
 Corespunde tegumentelor;
 La inspectie apare ca o usoara depresiune, numita fosa subclaviculara
 La acest nivel se realizeaza hemostaza arterei axilare prin compresie.

Limite:
 superior : clavicula
 inferior: marginea inferioara a muschiului mare pectoral;
 medial: linia ce coboara de la unirea a 1/3 medie cu 1/3 laterala a
claviculei
 lateral: santul delto- pectoral.

Stratigrafie:
1. Planul superficial, format din:
 Tegumente;
 Planul subcutanat cu vasele si nervii superficiali.
2. Planul profund, format din:
 Stratul musculo-aponevrotic superficial, format de muschiul
mare pectoral si aponevroza acestuia.
 Stratul musculo-aponevrotic profund, format din:
 muschiul subclavicular
 muschiul mic pectoral
 fascia clavi-coraco-pectoro-axilara.

*** fascia clavi-coraco-pectoro-axilara

 Se insera pe buzele santului subclavicular, forman cu clavicula o
loja osteo-fibroasa in care sta muschiul subclavicular;
 Se continua inferior cu aponevroza clavi-pectorala, care se cliveaza,
formand teaca muschiului mic pectoral;
 De la marginea inferioara a acestuia se continua cu ligamentul
suspensor al axilei al lui Gerdy, pana la fascia bazei axilei
( determinand forma boltita a acesteia)
Intre cele doua straturi musculo-aponevrotice superficila si profund se
formeaza spatiul interpectoral, unde se gasesc: tesut celulo-adipos,
pachetul vasculo-nervos acromio-toracic ( artera acromio-toracica,
vena cefalica, ansa pectoralilor), limfatice ( vase si noduli).
In acest spatiu se formeaza fegmoane interpectorale care fuzeaza spre
marginea inferioara a marelui pectoral si niciodata spre cavitatea
axilara.

2. Peretele posterior:
2
 Este format din:
- Fosa subscapulara;
- Muschiul subscapular;
- Muschiul rotund mic;
- Muschiul rotund mare;
- Muschiul mare dorsal (si aponevrozele acestor muschi)

La nivelul acestui perete se formeaza triunghiul rotunzilor sau birondo-

humeral, intre:
 Superior: muschiul rotund mic;
 Inferior: muschiul rotund mare;
 Lateral: diafiza humerala.

Lunga portiune a muschiului triceps brahial strabate acest triunghi si il

imparte in 2 spatii:
 Lateral, de forma patrulatera, numit patrulaterul birondo-humero-
tricipital, sau patrulaterul lui Riolan-Velpeau prin care trec:
- artera circumflexa humerala
posterioara;
- nervul axilar.
 Medial, triunghiul birondo-tricipital, prin care trece artera scapulara
inferioara

3. Peretele medial

Este format de:

 Peretele lateral al toracelui;
 Muschiul mare dintat

4. Peretele lateral
Este format de:
 Fata mediala a articulatiei scapulo-humerale;
 Fata antero-mediala a humerusului;
 Tendonul lungii portiuni a bicepsului;
 Tendonul scurtei portiuni a bicepsului;
 Muschiul coracobrahial

5. Baza axilei

3
 Are forma diferita in functie de pozitia membrului superior fata de
trunchi:
 In abductie medie a bratului descrie o concavitate inferioara,
denumita fosa axilara;
 In adductie, are forma unui unghi diedru deschis inferior; este
pozitia clinica;
 In abductie fortata, are forma unui sant vertical putin adanc; este
pozitia operatorie.
Limite:
- anterior: marginea inferioara a
marelui pectoral;
- posterior: marginile inferioare ale marelui rotund si mare dorsal
reunite;
- lateral si medial: liniile sagitale ce unesc marginea inferioara a
marelui pectoral cu marginile inferioare ale marelui
rotund si marelui dorsal, duse prin peretele toracic
si fata mediala a bratului.
Stratigrafia:
a. tegumentele, subtiri, cu peri, glande
sebacee si sudoripare;
b. planul subcutunat;
c. planul fascial (fasciile bazei axilei), format din aponevrozele reunite
ale muschilor mare pectoral, mare rotund si mare
dorsal. Prezinta:
- fascie superficiala, subtire, discontinua;
- fascie profunda, groasa, pe care se
insera ligamentul lui Gerdy.
6. Varful axilei
Este un orificiu prin care se asigura comunicarea cu fosa
supraclaviculara.
Este delimitat:
 Medial, de coasta I, cu prima dintatura a marelui dintat;
 Anterior, de clavicula cu muschiul subclavicular;
 Posterior ,de marginea superioara a scapulei si baza coracoidei;
Prin acest orificiu trec spre membrul superior vasele subclaviculare,
trunchiurile plexului brahial, vase limfatice, fiind denumit HILUL
membrului superior

4
7. Continutul axilei
Tesut celulo-adipos, care se continua cu cel din regiunile scapulara,
supraclaviculara, deltoidiana si a bratului
Pachetul vasculo-nervos axilar, format din:
a. Artera axilara;
b. Vena axilara;
c. Trunchiurile primare, secundare ale plexului brahial;
d. Ramurile colaterale si terminale ale plexului brahial
e. Nodulii limfatici.