Oasele Membrelor

Membrele sunt 2 perechi de apendice mobile destinate diferitelor miscari: membrul superior si
membrul inferior
- au o portiune ce le leaga de trunchi, numita centura membrului;
- au o portiune ce o continua pe aceasta= membrul liber.

Oasele Membrului Superior (Ossa membri superioris)

Membrul superior e format din 4 segmente:

- umar;
- brat;
- antebrat;
- mana.

Centura membrului superior (cimbulum membri superiori) formeaza scheletul umarului si realizeaza
legatura cu toracele osos .
- este constituita din:
- clavicula;
- scapula.

Clavicula

- os lung, pereche, situate transversal, in partea antero-superioara a toracelui;

- forma de S culcat, cu o curbura mediala mai mare, convexa anterior si una laterala, concava anterior’

Orientare: - lateral: extremitatea turtita;

- anterior: marginea concava a extremitatii;
- inferior: fata osului, prevazuta cu un sant.

Din punct de vedere descriptiv, clavicula prezinta:

- 2 extremitati: una mediala, alta laterala
- 2 fete: superioara si inferioara
- 2 margini: anterioara, posterioara.

Fata superioara:
- este neteda in portiunea mijlocie, putandu-se palpa sub piele;
- la extremitati este rugoasa, dand insertii musculare:
a) in partea mediala – muschiul sternocleidomastoidian ;
b) in partea laterala - muschii deltoid si trapez.

Fata inferioara:
- este neregulata;
- la mijloc se afla santul subclavicular longitudinal;
- medial de sant se gaseste o rugozitate = impresiunea ligamentului costo- clavicular
- lateral de sant se afla:
a) tuberculum conoidaeum ( tuberculul conoidian), situat posterior;
b) linea trapesoidaea ( linia trapezoida), situata oblic spre lateral si pe care se insera ligamentele
conoidian si trapezoidian.
Marginea anterioara:
- este concava in treimea laterala, unde se insera muschiul deltoid;
- este convexa in treimea mediala, unde se insera muschiul pectoral mare.

Marginea posterioara:
- este concav- convexa, dar in sens invers fata de cea anterioara;
- in portiunea laterala se insera muschiul trapez;
- in portiunea mijlocie are raporturi cu:
a) muschii scaleni;
b) muschiul omohioidian
c) artera si vena subclavie
d) trunchiurile plexului brahial.
Aceste raporturi sunt importante deoarece in caderile pe umar, cel mai frecvent clavicula se
fractureaza in treimea ei mijlocie, putand aparea complicatii vasculare si nervoase.

Extremitatea sternala/ mediala:

- este voluminoasa, are forma prismatica;
- prezinta o suprafata articulara pentru stern = facies articularis sternalis.

Extremitatea acromiala / laterala:

- este turtita;
- prezinta o suprafata neteda = facies articularis acromialis, pentru articularea cu acromionul
scapulei.

Scapula / Omoplatul

- este un os plat, triunghiular, situat in partea postero-superioara a toracelui;

Orientare: - posterior: fata prevazuta cu o puternica spina;

- superior: marginea cea mai mica si subtire;
- lateral: unghiul cel mai voluminos.

Din punct de vedere descriptiv, prezinta:

- 2 fete: dorsala, costala;
- 3 margini: superioara, mediala, laterala;
- 3 unghiuri: superior, inferior, lateral.

Fata dorsala -este orientata spre posterolateral ;

- de pe ea se desprinde transversal o lama puternica = spina scapulei, care o imparte in 2 fose:
a) Fossa supraspinata – se afla deasupra spinei, dand insertie muschiului supraspinos;
b) Fossa infraspinata – se afla inferior de spina, dand insertie muschilor subspinos, rotund mare,
rotund mic.
Spina scapulei se continua spre lateral cu o prelungire libera, numita acromion;
Acromionul:
● are forma triunghiulara, prezentand:
-2 fete – superioara, inferioara;
-3 margini: anterioara, laterala dorsala;
● marginea dorsala prezinta 2 buze:
-superioara –pe care se insera muschiului trapez;
-inferioara –pe care se insera muschiului deltoid.
● este o proeminenta turtita si palpabila sub piele ;
● Prezinta:
- fata articulara a acromionului, pentru articularea cu extremitatea laterala a claviculei;
- la unirea acromionului cu buza inferioara a spinei scapulei exista unghiul acromionului, de la care
se pot face masuratorile pentru stabilirea eventualelor luxatii de centura scapulara;

Fata costala/ anterioara - prezinta o concavitate = fossa subscapularis, strabatuta de creste oblice pe
care se insera muschiul subscapular;
- in partea mediala se insera muschiul dintat anterior;

Marginea superioara - este subtire si spre lateral prezinta o scobitura = incizura scapulei, pe care se
insera ligamentul transvers al scapulei si o transforma intr-o gaura/ orificiu prin care trece nervul
supra-scapular;Lateral se afla o proeminenta= procesul coracoidian.
Marginea mediala - este subtire si paralela cu coloana vertebrala;
Marginea laterala - este mai groasa, orientata spre axila.

Unghiul superior ( angulus superior):

- este rotunjit si aici se insera muschiul ridicator al scapulei.
Unghiul inferior ( angulus inferior):
- este ascutit, usor de explorat sub piele;
- este punct de reper pentru coasta a VIII-a
Unghiul lateral ( angulus lateralia):
- prezinta o cavitate ovalara, articulara, neteda, pentru capul humerusului;
- are 2 elemente:
a) Cavitatea glenoidala (cavitas glenoidalis) :
– este legata de restul scapulei printr-o portiune mai ingusta, numita colul/ gatul scapulei;
- la extremitati prezinta rugozitati:
1. superior: tuberculul supraglenoidal (tuberculum supraglenoidalae), pentru insertia capului lung al
muschiului biceps brahial;
2. inferior: tuberculul infraglenoidal (tuberculum infraglenoidalae), pentru insertia capului lung al
muschiului triceps brahial;
b) Procesul coracoidian (processus coracoidaeus):
- este o prelungire recurbata, cu baza situata intre cavitatea glenoidala si scobitura scapulei;
- pe el se insera – 3 muschi : 1. capul scurt al bicepsului brahial;
2. coraco- brahial;
3. pectoralul mic.
Si - 2 ligamentele: 1. conoidian;
2. trapezoidian.

Scheletul membrului superior liber

 Scheletul bratului
- este alcatuit din humerus;

Humerusul

- este un os lung, pereche;

- prezinta:- 2 extremitati - epifize
-1 corp - diafiza

Orientare: - superior: extremitatea cu un cap sferic;

- medial: suprafata articulara a extremitatii;
- anterior: santul profund al acestei extremitati;

Corpul/ diafiza:
- este cilindric in portiunea superioara
- este prismatic triunghiular in portiunea inferioara
- prezinta : - 3 margini - anterioara
– mediala
- laterala
- 3 fete - anterolaterala
- anteromediala
- posterioara

Fata antero-laterala:
- prezinta superior de jumatatea ei o rugozitate in forma de V= TUBEROSITAS deltoidaea, pe
care se insera muschii deltoid si brahial;
- inferior de tuberozitate se afla santul nervului radial ( sulcus nervis radialis), prin care trec
nervul radial si artera brahiala profunda;
- superior de tuberozitate, fata este inconjurata de nervul axilar/ circumflex.

Fata antero-mediala:
- prezinta gaura nutritiva a osului;
- prezinta santul intertubercular (sulcus intertubercularis);
- prezinta o rugozitate pentru insertia muschiului coracobrahial.

Fata posterioara:
- este strabatuta oblic de santul nervului radial;
- deasupra lui se insera capul lateral al muschiului triceps brahial;
- inferior de sant se insera capul medial al muschiului triceps brahial.

Marginea anterioara:
- continua creasta tuberculului mare si se interpune intre cele 2 fete anterioare.
Marginea laterala si marginea mediala:
- sunt adevarate creste in jumatatea inferioara, dar mai putin conturate in partea superioara a
diafizei.

Epifiza proximala ( extremitatea superioara):

- este voluminoasa;
- este unita cu diafiza prin colul chirurgical al osului ( care este locul cel mai frecvent al
fracturilor de humerus);
Prezinta:
1. Capul humerusului (caput humeri):
- este o suprafata articulara neteda, de forma unei treimi de sfera;
- axul sau formeaza cu axul diafizei un unghi de 130˚.
2. Colul anatomic (colum anatomicum):
- este un sant circular ce separa capul de restul epifizei.
3. Tuberculul mare (tuberculum majus):
- se afla in partea laterala a epifizei;
- prezinta 3 mici suprafete pentru insertii musculare:
a) superioara - pentru muschiul supraspinos;
b) mijlocie - pentru muschiul subspinos;
c) inferioara - pentru muschiul rotund mic.
4. Tuberculul mic (tuberculum minus):
- se afla in partea anterioara a epifizei;
- pe el se insera muschiul subscapular.
5. Santul intertubercular (sulcus intertubercularis/ culisa bicipitala):
- pentru tendonul capului lung al muschiului biceps brahial;
- este delimitat de:
a) creasta tuberculului mare ( crista tuberculus majus ) - situata anterior si pe care se
insera muschiul pectoral mare;
b) creasta tuberculului mic ( crista tuberculus minus )- situata medial si pe care se insera
muschiul rotund mare.

Epifiza distala (extremitatea inferioara):

- este turtita antero-posterior, formand paleta humerala;
- prezinta un condil si 2 epicondili – lateral
- medial

Condilul humerusului prezinta 2 categorii de formatiuni:

1) Suprafete articulare: destinate radiusului si ulnei, reprezentate de:

a) Trohleea humerusului (trochlaea):
- scripete orientat transversal;
- corespunde scobiturii trohleare a ulnei;
b) Capitulul:
- proeminenta rotunjita, situata lateral de trohlee;
- corespunde fosetei capului radiusului;
c) Santul intermediar:
- separa trohleea de capitul;
- este articular;
- corespunde marginii fosetei capului radiusului.

2)Fose:
a) Fosa coronoidiana:
- se afla deasupra trohleei, pe fata anterioara a epifizei;
- in ea patrunde procesul coronoidian al ulnei, in miscarile de flexie ale antebratului;
b) Fosa radiala:
- se afla deasupra capitulului;
- in ea patrunde capul radiusului in miscarile de flexie ale antebratului;
c) Fosa olecraniana:
- se afla deasupra trohleei, pe fata posterioara a epifizei;
- in ea patrunde olecranul in extensia antebratului;

Epicondilii – medial ;
 - lateral .
- reprezinta 2 proeminente ce servesc pentru insertii musculare:
1) Epicondilul medial:
- are forma triunghiulara;
- pe fata posterioara prezinta santul nervului ulnar, pentru nervul omonim;
- pe el se insera muschii:- pronatori ai antebratului;
- flexori ai antebratului, mainii, degetelor = muschii epicondilieri
mediali;
2) Epicondilul lateral:
- este mai mic;
- pe el se insera muschii:- supinatori ai antebratului;
- extensori ai antebratului, mainii, degetelor = muschii epicondilieni
laterali;

Scheletul antebratului

- este reprezentat de 2 oase paralele: -medial = ulna;

- lateral = radius;

Diafizele acestora sunt prismatic triunghiulare si delimiteaza intre ele un spatiu inter-osos.

Ulna ( Cubitus )

- este un os lung, pereche, situat in prelungirea degetului mic;

Orientare: - superior: extremitatea mai voluminoasa;
- anterior: scobitura extremitatii;
- lateral: marginea cea mai ascutita a osului.

Din punct de vedere descriptiv, ulna prezinta: :- 2 extremitati - epifize

-1 corp - diafiza

Corpul ( diafiza):
- are 3 margini ce delimiteaza 3 fete:
a) Marginea anterioara - pronuntata, incepe de la procesul coronoidian, se termina la cel stiloidian;
b) Marginea posterioara - proemina sub piele, pleaca de pe olecran, descinde ca o creasta sinoasa si
dispare in treimea inferioara a diafizei:
c) Marginea laterala/ interosoasa - da insertie membranei interosoase ce uneste diafizele celor doua
oase ale antebratului;
- superior se bifurca, delimitand o suprafata triunghiulara ce contine incizura radiala a epifizei
proximale;
- ramura de bifurcatie posterioara este creasta muschiului supinator, pentru insertia
muschiului omonim.

Fata anterioara:
- prezinta gaura nutritiva principala;
- in partea sa superioara se insera muschiul flexor profund al degetelor;
- in partea inferioara se insera muschiul patrat pronator.

Fata posterioara:
- este strabatuta in treimea superioara de o linie oblica deasupra careia se delimiteaza o suprafata
triunghiulara pentru insertia muschiului anconeu;
- portiunea inferioara este impartita printr-o linie verticala in:
a) suprafata mediala pe care se insera muschiul extensor ulnar al carpului;
 b) suprafata laterala pe care se insera:
- superior : mushiul supinator;
- inferior : muschii lung-abductor, scurt-extensor, lung-extensor al policelui si extensorul
indicelui;

Fata mediala:
- este larga ( lata) in partea superioara;
- este ingusta in partea inferioara, unde se palpeaza sub piele.

Epifiza proximala (extremitatea superioara):

- este formata din 2 proeminente osoase:
a) verticala = olecran;
b) orizontala = proces coronoidian;
- acestea formeaza intre ele un unghi diedru si circumscriu o cavitate articulara orientata anterior =
incizura trohleara, care se articuleaza cu trohleea humerusului;
- scobitura trohleara prezinta o creasta antero-posterioara ce corespunde santului trohleei;
- lateral de procesul coronoidian se gaseste o suprafata articulara semilunara=incizura radiala pentru
articularea cu capul radiusului(articulatia radio-ulnara proximala)
- inferior de procesul coronoidian se gaseste tuberozitatea ulnei pe care se insera muschiul brahial
- olecranul se palpeaza pe fata posterioara a articulatiei cotului, pe el inserandu-se muschiul triceps
brahial.

Epifiza distala ( extremitatea inferioara):

- prezinta 2 formatiuni palpabile sub piele:
a) Capul ulnei ( caput ulnae ):
- segment de cilindru
- suprafata laterala a sa este articulara = circumferinta articulara pentru articularea cu
incizura ulnara a radiusului(articulatia radio-ulnara distala)
- fata inferioara a capului se articuleaza cu osul piramidal;
b) Procesul stiloidian ( processus stiloideus ):
- se afla in partea mediala a capului
- este o prelungire conoida si cu varful spre inferior
- se poate fractura usor in caderile pe mana
Intre capul ulnei si procesul stiloidian se formeaza, pe fata posterioara a epifizei, un sant pentru
tendonul muschiului extensor ulnar al carpului.
Radiusul
- os lung, pereche, situat in partea laterala a antebratului, in dreptul policelui.
Prezinta:
- corp (diafiza)
- 2 extremitati (epifize)

Orientare: - inferior: extremitatea mai voluminoasa;

- posterior: fetele acesteia, prevazute cu santuri;
- lateral: procesul descendent ale acestei extremitati;

Diafiza (corpul):
- prismatic triunghiular;
- palpabil in jumatatea inferioara;
- Prezinta: - 3 margini : anterioara, posterioara, mediala ;
- 3 fete: anterioara, posterioara, laterala .

Marginea anterioara:
 - este pronuntata in partea superioara;
- dispare in treimea inferioara;

Marginea posterioara:
- se afla numai in treimea mijlocie a diafizei;

Marginea mediala/ interosoasa:

- este ascutita;
- pe ea se insera membrana interosoasa
- in partea inferioara a diafizei se bifurca, unde delimiteaza o suprafata triunghiulara la baza careia
se afla scobitura/ incizura ulnara a radiusului; (articulatia radio-ulnara distala)

Fata anterioara:
- ingusta in partea superioara, aici se insera muschiul flexor lung al policelui;
- lata in partea inferioara, unde se insera muschiul patrat pronator.

Fata posterioara:
- este rotunjita in partea superioara, unde se insera muschiului supinator;
- este plana, usor escavata in rest, aici inserandu-se muschiul lung abductor si scurt extensor al
policelui;

Fata laterala:
- prezinta in treimea ei mijlocie o rugozitate = tuberozitatea pronatorie, pentru muschiul
rotund pronator;
- deasupra acesteia, fata vine in raport strans cu ramura profunda/ motorie a nervului radial;
! Fracturile osului la acest nivel pot interesa nervul radial.

Epifiza proximala:
- este formata din 3 elemente:
1. Capul radiusului:
- este un segment de cilindru mai inalt in portiunea mediala;
- fata sa superioara prezinta o concavitate numita foseta capului radial, care se articuleaza cu
capitulul humerusului(articulatia humero-radiala);
- circumferinta articulara a capului corespunde scobiturii radiale a ulnei;
2. Colul/gatul radiusului:
- este portiunea ingusta ce leaga capul radiusului de corp;
- are o directie oblica dinspre supero-lateral spre infero-medial;
3. Tuberozitatea radiusului:
- este o proeminenta ovala, situata inferior de col;
- pe ea se insera muschiul biceps brahial

Epifiza distala:
- are forma unui trunchi de piramida cu 4 fete si o baza;
- se poate palpa aproape in intregime.

1) Fata mediala:
- prezinta scobitura ulnara, pentru articularea cu capul ulnei;

2) Fata laterala:
- prezinta un sant pentru trecerea unor tendoane ale muschilor antebratului;
- se continua inferior cu procesul stiloidian, palpabil sub piele;

3) Fata posterioara:
 - prezinta mai multe creste verticale ce delimiteaza santuri pentru tendoanele muschilor extensori
ai mainii si ai degetelor;

4) Fata anterioara:
- concava;
- da insertie muschiului patrat pronator;

5) Fata articulara carpiana/baza:

- forma triunghiulara;
- este impartita printr-o creasta antero-posterioara in 2 suprafete secundare:
a) laterala - triunghiulara, pentru articularea cu osul scafoid;
b) mediala - patrulatera, pentru articularea cu semilunarul.

Oasele mainii

Oasele mainii sunt in numar de 27, impartite in 3 grupe:

- carpul : 8 oase;
- metacarpul : 5 oase;
- falangele : 14 oase.

Carpul:
- este format din 8 oase, dispuse pe 2 randuri:
a) randul proximal : cuprinde 4 oase, dinspre lateral spre medial:
1. scafoidul;
2. semilunarul;
3. piramidalul;
4. pisiformul;
b) randul distal : cuprinde 4 oase, in aceeasi ordine, dinspre lateral spre medial:
5. trapezul;
6. trapezoidul;
7. capitatul;
8. osul cu carlig/ hamatul;.

- toate aceste oase au o forma aproape cubica, deci 6 fete:

a) superioara;
b) inferioara;
c) anterioara/palmara;
d) posterioara/dorsala;
e) laterala;
f) mediala.

Scafoidul (os scaphoidaeum)

- este cel mai lateral os al primului rand, fiind comparat cu o luntre datorita concavitatii pe care o
prezinta;
- prezinta pe fata palmara tuberculul scafoidului;
- se articuleaza: a) superior cu radiusul;
b) inferior cu trapezul si trapezoidal;
c) medial cu semilunarul si capitatul;
- se poate palpa pe fata anterioara a mainii, anteromedial de procesul stiloidian al radiusului.
Semilunarul (os lunatum)
- este numit astfel datorita formei sale;
- se articuleaza: a) superior cu radiusul;
b) inferior cu capitatul si hamatul;
c) lateral cu scafoidul;
d) medial cu piramidalul.

Piramidalul (os triquetrum)

- denumit astfel datorita formei sale;

- se articuleaza: a) superior cu capul ulnei;
b) inferior cu osul hamat;
c) lateral cu semilunarul;
- pe fata anterioara prezinta o suprafata articulara pentru osul pisiform;
- poate fi palpat in partea dorsala, inferior de procesul stiloidian al ulnei.

Pisiformul (os pisiformae)

- este un os lenticular (mic), anterior de piramidal, cu care se articuleaza;

- se palpeaza pe fata anterioara, deasupra regiunii hipotenare.

Trapezul (os trapaesium)

- este primul os din randul distal;

- pe fata anterioara prezinta un sant si tuberculul trapezului;
- se articuleaza superior cu scafoidul;
- inferior, fata sa are forma de sa, unde se articuleaza cu baza metacarpianului I;
- medial, se articuleaza cu trapezoidul si baza metacarpianului II;
- se palpeaza in profunzimea tabacherei anatomice.

Trapezoidul (os trapaesoidaeum)

- are forma neregulata;
- se articuleaza: a) superior cu scafoidul;
b) inferior cu baza metacarpianului II;
c) lateral cu trapezul;
d) medial cu capitatul.

Osul capitat (os capitatum) / osul mare

- este cel mai voluminos os carpian;
- prezinta un cap, col si corp;
- se articuleaza: a) superior cu semilunarul;
b) inferior cu bazele metacarpienelor II, III, IV;
c) lateral cu scafoidul si trapezoidul;
d) medial cu osul hamat.

Hamatul (os hamatum) / osul cu carlig

 - are forma unei piramide de pe a carei fata palmara pleaca un carlig = hamulus ossis
hamatii (carligul osului cu carlig);
- se articuleaza: a) superior cu semilunarul;
b) inferior cu bazele metacarpienelor IV si V;
c) medial cu piramidalul;
d) lateral cu capitatul.

Carpul:
- privit in totalitate, prezinta 2 fete:
a) dorsala - este acoperita de muschii extensori ai mainii si degetelor;
b) anterioara - este concava, formeaza santul carpului (sulcus carpi), prin care trec
tendoanele muschilor flexori ai mainii si degetelor.
- santul carpian este delimitat de 2 eminente formate astfel:
a) eminenta laterala: de tuberculul scafoidului si tuberculul trapezului;
b) eminenta mediala: de pisiform si carligul hamatului.
- acest sant carpian este transformat in canalul carpian de ligamentele gatului mainii si de
retinaculul flexorilor.

Metacarpul

- formeaza scheletul palmei si dosului mainii ;

- este alcatuit din 5 oase metacarpiene, numerotate dinspre lateral spre medial de la I la V;
- metacarpienele se pot explora usor, mai ales pe fata lor dorsala.

Caractere generale ale metacarpienelor :

- oase lungi, pereche;
- prezinta:
1. Corpul:
- prismatic triungiular;
- 3 fete: - dorsala;
- laterala;
- mediala;
2. Baza:
- voluminoasa;
- se articuleaza cu: - oasele randului distal carpian;
- bazele metacarpienelor vecine.
3. Capul:
- rotunjit;
- se articuleaza cu baza falangei proximale.

Caractere proprii ale metacarpienelor:

1. Metacarpianul I:
- cel mai scurt si cel mai gros;
- baza sa are forma de sa, se articuleaza cu trapezul, dar nu se articuleaza cu baza metacarpianului
II (rol important in prehensiune - prinderea obiectelor);
2. Metacarpianul II:
- cel mai lung;
- baza se articuleaza cu trapezul, trapezoidul, capitatul si cu baza metacarpianului III;
- baza are forma de furca;
3. Metacarpianul III:
- are la baza un proces stiloidian indreptat lateral;
- se articuleaza cu capitatul si cu bazele metacarpienelor II si IV;
4. Metacarpianul IV:
- baza se articuleaza cu capitatul, hamatul si cu bazele metacarpienelor III si V;
- baza are forma patrulatera;
5. Metacarpianul V:
- baza se articuleaza cu hamatul si cu baza metacarpianului IV;
- baza prezinta o rugozitate;

Fata dorsala a metacarpienelor prezinta o suprafata triunghiulara. Astfel, ele se pot deosebi de
metatarsiene.

Oasele degetelor (ossa digitorum manus)

Degetele sunt in numar de 5 , numerotate latero-medial de la I la V.

Fiecare deget are un nume:
I: police (polex);
II: indice (index);
III: mediu (digitus medius);
IV: inelar (digitus anularis);
V: mic/auricular (digitus minimus).

Oasele care formeaza degetele = falange. In total sunt 14 falange, fiecare deget avand 3
falange, cu exceptia policelui, care are numai 2.
Falangele se pot explora cu usurinta.

Falanga proximala (phalangs proximalis):

- are caracterele unui os lung, ce prezinta:
1. corpul (corpus falangis) : - turtit antero-posterior
- are o fata anterioara/ palmara plana
-are o fata dorsala convexa;
2. baza - prezinta o cavitate articulara pentru capul metacarpianului
3. capul - prezinta o trohlee pentru baza falangei mijlocii.

Falanga mijlocie (phalangs media):

1. corpul - este asemanator cu cel al falangei proximale, dar mai scurt;
2. baza - prezinta o cavitate de receptie pentru trohleea de pe capul falangei proximale;
3. capul - prezinta o trolee pentru baza falangei distale.

Falanga distala (phalangs distalis):

1. corpul - este mic;
2. baza - este asemanatoare cu cea a falangei mijlocii
3. capul - se termina cu o tuberozitate dispusa ca o potcoava = tuberozitatea falangei
distale (tuberositas falangae distalis) ce corespunde unghiei.