Anato 12 Complet

1.
CARACTERE GENERALE VERTEBRE ADEVARATE

- orice vertebra prezinta:
1). un corp – este portiunea cea mai voluminoasa a vertebrei, situat anterior de
gaura vertebrala
2). un arc vertebral- este situat posterior de gaura vertebrala si este alcatuit din
mai multe elemente:
a). 4 apofize articulare, 2 superioare si 2 inferioare (apofizele articulare
superioare se articuleaza cu apofizele articulare inferioare ale vertebrei superioare)
b). 2 apofize transverse (stangă si dreptă)
c). 1 apofiză spinoasă – porneste de la locul de unire a celor 2 lame
vertebrale
d). 2 lame vertebrale – se intind de la pediculi la apofiza spinoasă
3). pediculi vertebrali – reprezinta puntea ce uneste extremitatea arcului vertebral

cu corpul vertebral
4). gaura vertebrala este delimitata anterior de corpul vertebrei, posterior de arcul
vertebral si lateral de pediculii vertebrali
2.Caractere regionale vertebre cervicale

- corpul vertebral este mic cu apofize semilunare superioare /scobituri inferioare
- gaura vertebrală este triunghiulară
- apofiza spinoasă este scurtă si bifidă
- prezinta gaură transversă pe apofizele transverse
- apofizele articulare sunt plane, transversale
- lamele vertebrale sunt late
3.Caractere regionale vertebre toracale

- corpul vertebral este cilindric si prezinta fatete costale, care se articuleaza cu
capul coastei
- gaura vertebrala este rotundă
- apofiza spinoasă este înclinată si unituberculată
- apofizele transverse sunt unituberculate si prezintă fatetă articulara pentru
tuberozitatea coastei
- apofizele articulare sunt în plan frontal
- lamele vertebrale sunt pătrate
4. Caractere regionale vertebre lombare
- corpul vertebral este reniform (forma de rinichi)
- gaura vertebrală este în formă de triunghi isoscel
- apofiza spinoasă este patrulateră
- apofizele transverse poarta denumirea de tuberculi accesorii
- apofizele articulare sunt dispuse vertical:
- apofizele superioare sunt concave
- apofizele inferioare sunt convexe
- lamele vertebrale sunt înalte
5. Atlas
- este prima vertebra cervicala
- Nu are corp vertebral
- Format din doua mase laterale, unite printr-un arc posterior si un arc
anterior, elemente ce formeaza gaura vertebrala
- De pe masele laterale ale atlasului pleaca procesele transverse
 Masele laterale prezinta:
A. Cavitatatea articulara superioara- pentru articulatia cu condilul
occipitalului
B. Fata articulara inferioara- pentru articulatia cu procesul articular
superior al axisului
C. Fata mediala- se insera LIGAMENTUL TRANSVERS AL
ATLASULUI, care imparte gaura vertebrala a atlasului intr-un
segment anterior , in care patrunde dintele axisului si intr-un segment
posterior , adevarata gaura vertebrala, unde este situate maduva
spinarii cu invelisurile ei
D. Fata laterala – de unde pleaca procesul transvers, care prezinta
caracterele proceselor transverse ale celorlalte vertebre cervicale
 Arcul anterior
- Pe fata anterioara prezinta tuberculul anterior
- Pe fata sa posterioara prezinta o fetisoara articulara care se
articuleaza cu dintele axisului
 Arcul posterior
- Pe fata posterioara prezinta tuberculul posterior
- Pe fata superioara prezinta santul arterei vertebrale prin care
trece artera vertebrala
6. Axis
- Este a doua vertebra cervicala
- Are o modificare la nivelul corpului: pe fata superioara a corpului se gaseste
o proeminenta verticala , numita DINTE
- Dintele prezinta
a. fata articulara anterioara , destinata fetisoarei de pe arcul
anterior al atlasului
b. fata articulara posterioara , care vine in contact cu ligamentul
transvers al atlasului
c. Varful dintelui da insertie ligamentului sau apical, ce leaga
dintele cu marginea anterioara a gaurii occipital mari in
articulatia atlanto-axoidiana mediana
7. Sacrum
- este un os median, nepereche situat in continuarea coloanei vertebrale
- sacru formeaza cu ultima vertebra lombara (L5) un unghi numit promontoriu,
care are valoarea de 120-130°, de o mare importanta in obstetrica
- osul sacru prezinta: o fata anterioara(pelvina), o fata posterioara(dorsala), 2 fete
laterale, o baza si un virf
- fata anterioara:
- este concava
- pe linia mediana a fetei anterioare se afla o coloana osoasa, ce provine din
sudarea celor 5 corpi vertebrali
- prezinta 4 linii transversale, ce reprezinta locurile de sudura ale celor 5
vertebre
- prezinta 4 perechi de gauri anterioare prin care trec ramurile ventrale ale
nervilor spinali sacrali
- fata posterioara
- este convexa
- pe linie mediana prezinta creasta sacrala mediana; sub creasta sacrala sa
gaseste orificiul canalului sacral delimitat de 2 mici creste numite coarnele sacrale
- lateral de creasta sacrala mediana se gasesc santurile sacrale
- lateral de crestele sacrale mediane se gasesc creastele sacrale intermediare
- lateral de creastele sacrale intermediare se gasesc gaurile sacrale
posterioare
- lateral de gaurile sacrale posterioare se gasesc creastele sacrale laterale
- fetele laterale
- sunt triunghiulare
- prezinta 2 fete auriculare care servesc la articularea cu osul coxal
- posterior de fetele auriculare prezinta o suprafata rugoasa numita
tuberozitatea sacrala
- baza sacrului
- prezinta o suprafata ovalara mediana care este fata superioara a corpului
primei vertebre sacrale
- posterior de fata superioara a corpului primei vertebre sacrale se gaseste
orificiul superior al canalului sacral
- lateral de fata superioara a corpului primei vertebre sacrale se gasesc
aripioarele sacrale
- virful sacrului – prezinta o suprafata articulara pentru coccis
- canalul sacral
- strabate osul sacru, continuand canalul vertebral
- se termina maduva spinarii prin „coada de cal”
8. Clavicula
- este un os lung si pereche situat la limita dintre torace si gat
- clavicula este cuprinsa intre manubriul sternal (intern) si acromion (extern)
- orientare: se aseaza lateral extremitatea turtita, anterior marginea concava a
extremitatii turtite, iar in jos fata osului prevazuta cu un şanţ
- clavicula are forma de „S” italic alungit si prezinta:
- 2 curburi:
- curbura interna(mediala) - este concava posterior
- curbura externa (laterala) - este concava anterior
- 2 feţe:
- fata superioara
- este palpabila sub tegument in 2/3 interne;
- la cele 2 extremitati fata superioara este rugoasa si da insertii musculare (la
partea mediala prezinta rugozitati pentru insertia muschiului
sternocleidomastoidian, iar la partea laterala prezinta rugozitati pentru insertiile
muschilor trapez si deltoid)
- fata inferioara
- raspunde primei coaste;
- prezinta in portiunea mijlocie o gaura nutritiva si un sant subclavicular
- pe santul subclavicular se insera muschiul subclavicular
- lateral de santul subclavicular intilnim tubercul conoidian (situat aproape de
marginea posterioara a claviculei) si linia trapezoidala (situata anterolateral fata de
tuberculul conoidian);
- pe tuberculul conoidian se insera ligamentul conoidian, iar pe linia trapezoidala
ligamentul trapezoidal
- acestea sunt ligamente unesc clavicula cu apofiza coracoida a omoplatului
(scapulei)
- 2 margini:
- marginea anterioara
- este concava in 1/3 laterala si da insertia muschiului deltoid;
- in 1/3 mediala este convexa si da insertia muschiului mare pectoral
- marginea posterioara
- in portiunea laterala a marginii posterioare se insera muschiul trapez
- in portiunea mijlocie are raport cu muschiul omohioidian, muschii scaleni, artera
subclaviculara si vena subclaviculara si trunchiurile plexului brahial
- 2 extremitati:
- extremitatea interna (mediala, sternala)
- este mai voluminoasa
- prezinta suprafete articulare pentru manubriul sternal si primul cartilajul costal
- extremitatea externa (laterala, acromiala)

- este mai turtita
- prezinta suprafata articulara pentru acromionul omoplatului
9. Scapula-omoplat
- este un os lat, de forma triunghiulara situat la partea postero-superioara a
toracelui
- prezinta 2 feţe, 3 margini si 3 unghiuri
- orientare - se aseaza posterior fata prevazuta cu o puternica spină, superior
marginea cea mai mica si mai subtire, si lateral unghiul cel mai voluminos
- faţa anterioara (costala)

- este concava si prezinta fosa subscapulara, unde se insera muschiul
subscapular
- faţa posterioara (dorsala)

- este convexa si prezinta spina omoplatului care imparte fata posterioara in:
- fosa supraspinoasa, unde se insera muschiul supraspinos
- fosa subspinoasa, unde se insera muschiul subspinos, muschiul rotund
mare si rotund mic
* spina omoplatului
- are forma triunghiulara
- prezinta o fata superioara si o fata inferioara si 3 margini (marginea
anterioara- prin care adera de fata dorsala a scapulei, marginea laterala si
marginea dorsala); mariginea dorsala este rugoasa si da insertie prin buza
superioara pentru muschiul trapez, iar prin buza inferioara pentru muschiul
deltoid
- spina omoplatului se termina lateral cu acromionul;
- acromionul prezinta faţa articulara a acromionului prin care se articuleaza cu
extremitatea laterala a claviculei
- marginea interna(mediala) - este orientata spre coloana vertebrala; pe marginea

interna se insera muschiul romboid
- marginea superioara - prezinta scobitura (incizura) scapulei prin care trece
nervul suprascapular ; medial de incizua scapulei pe marginea superioara se insera
muschiul omohioidian
- marginea laterala - este orientata spre axilă
- unghiul inferior - este ascutit si usor de explorat sub piele
- unghiul superior - este usor rotunjit; dă insertie pentru muschiul ridicator al
scapulei
- unghiul ext ern (lateral)
- este cel mai voluminos
- prezinta 2 elemente:
- cavitatea glenoida legata de restul scapulei printr-o portiune mai
ingusta numita gitul (colul) scapulei; la cele 2 extremitati (inferioara si
superioara) cavitatea glenoida prezinta 2 rugozităţi:
1.tuberculul supraglenoidian (pe care se insera muschiul biceps brahial -
lunga portiune)
2.tuberculul subglenoidian (pe care se insera muschiul triceps brahial -
lunga portiune)
- apofiza coracoida - are 2 portiuni: o portiune verticala si o portiune
orizontala; pe apofiza coracoida se insera scurta portiune a muschiul biceps
brahial, muschiul coracobrahial si muschiul mic pectoral si ligamentele conoid si
trapezoid
10.Humerusul
- este un os lung si pereche si formeaza scheletul bratului
- prezinta o diafiza si 2 epifize(o epifiza proximala si o epifiza distala)
- orientare – se aseaza in sus extremitatea prevazuta cu un cap sferic si medial
suprafaţa articulara a extremitatii superioare
1.- diafiza
- este cilindrica in portiunea superioara, si prismatic triunghiulara in portiunea
inferioara
- prezintă 3 feţe si 3 margini:
- faţa anteroexterna - prezinta o rugozitate in forma de „V”, numita
tuberculul deltoidian, pe care se inseră muschiul deltoid si muschiul brahial; sub
tuberozitate se afla un sant putin pronuntat, ce pleaca de pe fata posterioara si este
santul nervului radial, prin care trece nervul radial si artera humerala(brahiala)
profunda
- faţa anterointerna - prezinta o tuberozitate pentru insertia muschiului
coracobrahial
- faţa posterioara - este strabatuta oblic de şantul de torsiune (santul
nervului radial); - superior de santul de torsiune se insera portiunea laterala a
muschiului triceps brahial, iar inferior de santul de torsiune se insera portiunea
mediala a muschiului triceps brahial
- marginea anterioara - este mai bine pronunţata
- marginea interna
- marginea externa
2.- epifiza proximala

- prezinta mai multe elemente descriptive:
- capul humerusului - care reprezinta 1/3 dintr-o sfera
- gâtul (colul) anatomic - separa capul de restul epifizei
- tuberculul mare (trohiter) - situat in partea laterala a capului
humerusului; prezinta 3 feţişoare pentru insertii musculare;
- pe feţişoara superioara se insera muschiul supraspinos
- pe feţişoara mijlocie se insera muschiul subspinos
- pe feţişoara inferioara se insera muschiul subscapular
- tuberculul mic (trohin) - situat in partea anterioara a epifizei; pe el se
insera muschiul subscapular
- şantul bicipital (intertrabecular) - este un sant vertical, care pleaca de
pe fata anterioara a epifizei si se termina pe fata anteromediala a diafizei - prin
acest şant aluneca tendonul lungii portiuni a muschiului biceps brahial
- gâtul chirurgical - se gaseste la limita dintre epifiza si diafiza; aici se
produc cele mai frecvente fracturi ale humerusului
3.- epifiza distala

- este turtita, cu diametrul transversal mai mare decit diametrul
anteroposterior si se numeste „paleta humerală”
- prezinta:
- 2 suprafeţe articulare (trohleea situata intern, si
condilul(capitulum) situat extern) – trohleea se articuleaza cu scobitura trohleara
de pe cubitus, iar condilul se articuleaza cu foseta de pe capul radiusului
- 2 epicondili (epitrohleea situata intern si epicondilul situat extern)
-
* pe epitrohlee se insera muschii pronatori ai antebratului, respectiv muschii
flexori ai antebratului, miinii si degetelor (muschii rotund pronator, flexor medial al
carpului, lung palmar, flexor ulnar al carpului, flexor superficial al degetelor ); fata
posterioara a epitrohleei prezinta santul nervului cubital(ulnar) prin care trece
nervul cubital
*pe epicondil se insera muschii supinatori, respectiv muschii extensori ai
antebratului, miinii si degetelor (muschii scurt extensor radial al carpului, extensor al
degetelor, extensor al degetului mic, extensor ulnar al carpului, anconeu)
- 2 fose :
- fosa coronoida, situata deasupra trohleei, pe fata
anterioara a epifizei distale humerale; in fosa coronoida patrunde apofiza
coronoida a epifizei proximale a cubitusului, in miscarile de flexie ale antebratului
pe brat
- fosa olecraniana, situata deasupra trohleei, pe fata
posterioara a epifizei distale humerale; in fosa olecraniana patrunde apofiza
olecraniana a epifizei proximale a cubitusului in miscarile de extensie ale
antebratului
11. Radius
- este un os lung si pereche, situat la partea laterala a antebratului
- prezinta o diafiza si 2 epifize (o epifiza proximala si o epifiza distala)
- orientare – se aseaza in jos extremitatea cea mai voluminoasa, si lateral procesul
descendent al extremitatii distale a radiusului (pronatie, supinatie)
- diafiza
- este pe sectiune o prisma triunghiulara si prezinta
3 fete si 3 margini:
- fata anterioara – in portiunea superioara se insera muschiul flexor lung al
policelui, iar in portiunea inferioara se insera muschiul patrat pronator
- fata posterioara – este rotunjita in portiunea superioara, si da insertie
pentru muschiul supinator; inferior, fata posterioara esta plana si da insertii pentru
muschii lung abducor police si scurt extensor police
- fata externa (laterala) - prezinta in portiunea mijlocie o rugozitate pentru
muschiul rotund pronator
- marginea anterioara
- marginea posterioara
- marginea interna (mediala, interosoasa) - da insertie pentru membrana
interosoasa
- inferior marginea interna se bifurca delimitand cavitatea sigmoida
radiala
- epifiza proximala
- prezinta 3 elemente:
- capul radial
- fata superioara a capului radial se numeste cupusoara radiala
si se articuleaza cu condilul humeral
- circumferinta capului radial se articuleaza cu scobitura
radiala a cubitusului
- gatul (colul) – leaga capul radial de diafiza radiala si formeaza un
unghi obtuz concav extern
- tuberozitatea radiala – este o proeminenta situata sub col si pe care se
insera muschiul biceps brahial
- epifiza distala
- are forma de „trunchi de piramida „ si prezinta o baza si 4 feţe:
- baza se articuleaza cu scafoidul in partea externa si cu semilunarul in
partea interna
-fata externa (laterala) prezinta apofiza stiloida radiala, care este mai jos cu
1-1,5 cm decat apofiza stiloida cubitala
- fata interna (mediala) prezinta cavitatea sigmoida radiala
- fata anterioara
- fata posterioara
12.Ulna-cubitus
- este un os lung, pereche situat in partea mediana a antebratului, in prelungirea
degetului mic
- prezinta o diafiza si 2 epifize (o epifiza proximala si o epifiza distala)
- orientare – se pune in sus extremitatea mai voluminoasa , si anterior scobitura
acestei extremitati, iar lateral marginea cea mai ascutita a osului
- diafiza
- este pe sectiune o prisma triunghiulara si prezinta 3 fete si 3 margini:
- fata anterioara – in partea superioara a fetei se insera muschiul flexor
comun profund al degetelor, iar in partea inferioara muschiul patrat pronator
- fata posteriora - este strabatuta de linia oblica de sus in jos;
*superior de linia oblica se delimiteaza o suprafata pe care se insera muschiul
anconeu;
*portiunea situata inferior de linia oblica este impartita de o linie verticala intr-o
portiune mediala si o portiune laterala:
- pe portiunea laterala se insera superior, muschiul supinator, iar inferior
muschiul lung abductor al policelui, scurt extensor al policelui si extensor al
indexului
- pe portiunea mediala se insera muschiul extensor ulnar al carpului
- fata interna (mediala) - in portiunea inferioara este palpabila sub piele
- marginea anterioara - incepe la apofiza coronoida si se termina la apofiza

stiloida a epifizei distale a cubitusului
- marginea posteriora - proemina sub piele si are forma de „S” italic
- marginea externa (laterala , interosoasa) - da inserita membranei
interosoase, ce uneste cele 2 oase care formeaza scheletul antebratului (cubitusul si
radiusul)
- superior marginea externa(interosoasa) se bifurca formând
scobitura radiala, ce se articuleaza cu capul cubitusului; ramura de bifurcatie
posterioara se numeste creasta muschiului supinator si da insertia muschiului
supinator
- epifiza proximala
- este formata din 2 apofize in unghi de 90º

- apofiza olecraniana este situata vertical si posterior, si se articuleaza
cu fosa olecraniana; pe apofiza olecraniana se insera distal muschiul triceps
brahial
- apofiza coronoida este situata orizontal si anterior, si se articuleaza
cu fosa coronoida; pe fata laterala a apofizei coronoide se gaseste o fetisoara
articulara semilunara, numita scobitura radiala, care se articuleaza cu capul
radiusului
- împreuna cele 2 apofize delimiteaza anterior cavitatea sigmoida
cubitala(scobitura trohleara), care se articuleaza cu trohleea humerala
- inferior de apofiza coronoidiana se gaseste tuberozitatea cubitala pe
care se insera muschiul brahial
- epifiza distala
- prezinta 2 formatiuni:
- capul cubitusului este situat extern; prezinta o suprafata
articulara laterala pentru incizura cubitala a radiusului
- apofiza stiloida este situata intern
* intre capul cubitusului si apofiza stiloida este un sant prin care trece tendonul
muschiului extensor ulnar al carpului
13. Oasele carpiene si metacarpiene

Scheletul mâinii este format din: 8 oase carpiene, 5 oase metacarpiene si 14
falange
Oasele carpiene
-sunt in numar de 8 si sunt asezate pe 2 randuri:
- primul rand sau proximal si începand de la police în directia degetului mic
cuprinde 4 oase: scafoidul, semilunarul, piramidalul, pisiformul
- al 2-lea rand sau distal si începand de la police în directia degetului mic
cuprinde 4 oase: trapezul, trapezoidul, osul mare(capitatul), osul cu cârlig
Scafoidul
– este cel mai lateral os al primului rand
– prezinta pe fata sa palmara tuberculul scafoidului
– se articuleaza superior cu radiusul , inferior cu trapezul si trapezoidul,
medial cu semilunarul si cu osul capitat
Semilunarul (os lunatum)

- se articuleaza superior cu radiusul, inferior cu osul capitat si osul cu carlig,
lateral cu scafoidul si medial cu piramidalul
Piramidalul (os triquetrum)

- se articuleaza superior cu capul cubitusului, inferior cu osul cu carlig, lateral
cu semilunarul
- fata anterioara a piramidalului prezinta o fetisoara articulara pentru pisiform
Pisiformul
- este situat inaintea piramidalului, cu care se articuleaza
Trapezul (os trapezium)

- fata anterioara a osului trapez prezinta tuberculul trapezului
- se articuleaza superior cu scafoidul, inferior cu metacarpianul I, medial cu
trapezoidul si metacarpianul II
Trapezoidul (os trapezoideum)

- se articuleaza superior cu scafoidul, inferior cu metacarpianul II, lateral cu
trapezul si medial cu osul capitat
Osul capitat
- este cel mai voluminos os dintre oasele carpiene
- prezinta un cap, un col si un corp
- se articuleaza superior cu semilunarul, inferior cu metacarpienele II,III si IV,
lateral cu scafoidul si trapezoidul, medial cu osul cu carlig
Osul cu carlig (os hamatum)

- are forma unei piramide
- fata palmara a osului cu carlig prezinta un carlig
- se articuleaza superior cu semilunarul, inferior cu metacarpienele IV si V,
medial cu piramidalul, lateral cu osul capitat
Oasele metacarpiene
- sunt 5 oase metacarpiene numerotate din lateral spre medial de la I la V
Caractere generale oase metacarpiene:
- oasele metacarpiene sunt oase lungi si perechi

- prezinta un corp, o baza si un cap
- corpul este prismatic triunghiular si prezinta o fata dorsala, o fata laterala si
o fata mediala
- baza este voluminoasa si se articuleaza cu oasele carpului si cu oasele
metacarpiene invecinate
- capul este rotunjit si se articuleaza cu falanga proximala
Caractere proprii ale oaselor metacarpiene:
Metacarpianul I – este cel mai scurt si cel mai gros; baza se articuleaza cu
trapezul
Metacarpianul II – este cel mai lung; baza se articuleaza cu trapezul, trapezoidul

si osul capitat, respectiv metacarpianul III
Metacarpianul III – baza are un proces stiloidian indreptat in lateral si se

articuleaza cu osul capitat, respectiv metacarpianul II si IV
Metacarpianul IV – baza se articuleaza cu osul capitat si cu osul cu carlig,

respectiv metacarpianul III si V
Metacarpianul V – baza se articuleaza cu osul cu carlig, respectiv metacarpianul

IV
14. Coxal- margini si unghiuri

- este un os turtit, pereche, voluminos, neregulat si asimetric
- este format din 3 oase separate, care se sudeaza definitiv la pubertate:
- ilion
- ischion
- pubis
- orientare – se aseaza inapoi marginea care prezinta o mare scobitura, lateral fata
prevazuta cu o cavitate emisferica (acetabulul), iar in jos scobitura acestei cavitati
Ilionul
- formeaza portiunea superioara a osului coxal si reprezinta mai mult din jumatatea
lui
- limita inferioara a ilionului este reprezentata de linie conventionala ce trece prin
treimea superioara a acetabulului
- prezinta un corp, care participa la formarea acetabulului si o portiune superioara,
turtita, aripa osului iliac
Ischionul
- cuprinde portiunea posterioara si inferioara a osului coxal
- are un corp si o ramura
- corpul participa la formarea acetabulului, constituind portiunea posteroinferioara
a acetabulului
- corpul se continua cu ramura ce se indreapta inainte
- la limita dintre corp si ramura se gaseste tuberozitatea ischiatica
Pubele (os pubis)

- reprezinta portiunea anteroinferioara a osului coxal
- are un corp si 2 ramuri
- corpul participa la formarea portiunii anteroinferioare a acetabulului
- se uneste cu ischionul, la locul de unire gasindu-se eminenta ileopectinee
- de la corp pleaca inainte ramura superioara
- ramura superioara merge in unghi ascutit (unghiul pubelui) si se continua cu
ramura descendenta (inferioara)
- ramura inferioara se uneste cu ramura ischionului, formând impreuna ramura
ischiopubiana
Coxalul - prezinta 2 feţe, 4 margini si 4 unghiuri
Marginea anterioară
- este formata dintr-o portiune verticala ce apartine ilionului si o portiune
orizontala ce apartine pubelui, care fac intre ele un unghi obtuz de 140°
- de sus in jos marinea anterioara prezintă:
- spina iliacă anterosuperioara
- spina iliacă anteroinferioara
- eminenţa ileopectinee
- suprafaţa pectineală
- tuberculul pubian
Marginea posterioară
- este formata din ileon si ischion
- de sus in jos marginea posterioara prezinta:
- spina iliacă posterosuperioara
- spina iliacă posteroinferioara
- marea incizură(scobitura) ischiatică
- spina ischiatica
- mica incizură(scobitura) ischiatică
- tuberozitatea ischiatică
Marginea superioară (creasta iliaca)

- se intinde de la spina iliacă anterosuperioara pina la spina iliacă
posterosuperioara
- poate fi palpata in intregime sub piele
Marginea inferioară
- se intinde de la tuberozitatea ischiatică pina la unghiul pubelui
- sub unghiul pubian marginea posterioara prezinta o suprafata ovala, faţa pubiană,
care serveste la articularea cu osul coxal de pe partea opusa, cu are formeaza
simfiza pubiana
Unghiul anterosuperior – este reprezentat de spina iliacă anterosuperioara
Unghiul posterosuperior – este reprezentat de spina iliacă posterosuperioara
Unghiul anteroinferior - este reprezentat de unghiul pubelui
Unghiul posteroinferior – este reprezentat de tuberozitatea ischiatica
15. Coxal fete

- este un os turtit, pereche, voluminos, neregulat si asimetric
- este format din 3 oase separate, care se sudeaza definitiv la pubertate:
- ilion
- ischion
- pubis
- orientare – se aseaza inapoi marginea care prezinta o mare scobitura, lateral fata
prevazuta cu o cavitate emisferica (acetabulul), iar in jos scobitura acestei cavitati
Ilionul
- formeaza portiunea superioara a osului coxal si reprezinta mai mult din jumatatea
lui
- limita inferioara a ilionului este reprezentata de linie conventionala ce trece prin
treimea superioara a acetabulului
- prezinta un corp, care participa la formarea acetabulului si o portiune superioara,
turtita, aripa osului iliac
Ischionul
- cuprinde portiunea posterioara si inferioara a osului coxal
- are un corp si o ramura
- corpul participa la formarea acetabulului, constituind portiunea posteroinferioara
a acetabulului
- corpul se continua cu ramura ce se indreapta inainte
- la limita dintre corp si ramura se gaseste tuberozitatea ischiatica
Pubele (os pubis)

- reprezinta portiunea anteroinferioara a osului coxal
- are un corp si 2 ramuri
- corpul participa la formarea portiunii anteroinferioare a acetabulului
- se uneste cu ischionul, la locul de unire gasindu-se eminenta ileopectinee
- de la corp pleaca inainte ramura superioara
- ramura superioara merge in unghi ascutit (unghiul pubelui) si se continua cu
ramura descendenta (inferioara)
- ramura inferioara se uneste cu ramura ischionului, formând impreuna ramura
ischiopubiana
Coxalul - prezinta 2 feţe
Fata laterala (externa)

- prezinta in partea ei mijlocie o cavitate mare, numita acetabul (cavitate cotiloidă)
- la formarea acetabulului contribuie corpul celor 3 oase care constitue coxalul
(ilion, ischion, pubis)
- inferior de acetabul se gaseste un orificiu mare, numit gaura obturatorie, la
formarea ei contribuind ischionul si pubele
- deasupra acetabulului se gaseste fata externa a aripii osului iliac
Cavitatea cotiloidă ( acetabulul)

- este o cavitate profunda, emisferica, care serveste la articulatia cu femurul
- circumferinta acetabulului este proeminentă si acutită si poarta numele de
sprânceană cotiloidiană (acetabulara)
- suprafata interioara a acetabulului prezinta o suprafata semilunară, care
este articulara si fosa acetabulului, nearticulara de forma patrulatera, incadrata de
suprafata semilunara
- in portiunea inferioara, cavitatea cotiloida, la unirea ischionului cu pubele
prezinta incizura acetabulului
Gaura obturatorie
- este limitata in cea mai mare parte printr-o margine ascutita ca o creasta
- este acoperita de membrana obturatorie
Aripa iliaca (fata externa)

- este usor escavata in portiunea ei mijlocie
- este strabatuta de 3 linii:
- linia gluteala anterioara, merge de la marea scobitura ischiatica
în sus si înainte terminându-se pe marginea superioara, în vecinatatea spinei iliace
anterosuperioare
- linia gluteala posterioara, merge de la marea scobitura ischiatica
in sus, aproape vertical terminîndu-se pe marginea superioara a aripei iliace la
unirea treimii posterioare cu cele doua treimi anterioare
- linia gluteala inferioara, merge de la marea scobitura ischiatica
catre marginea anterioara a aripei iliace
Fata mediala (interna)

-este strabatuta de linia arcuată, indreptata oblic de sus in jos si din posterior spre
anterior
- linia arcuată imparte fata interna a osului coxal in 2 portiuni:
- superior – se gaseste o suprafata escavată care numita fosa iliacă
- inferior – se gasesc :
a). suprafata sacropelvina, ce este alcatuita din 2 formatiuni
anatomice:
- tuberozitatea iliaca
- faţa auriculară (se articuleaza cu o fata asemanatoare de
pe osul sacru cu care formeaza articulatia sacroiliaca
b). sub fata auriculara se gaseste o suprafata plana ce
corespunde acetabulului
c). anterior de suprafata plana se gaseste gauta obturatorie
16. Femurul
- este un os lung (cel mai lung os al corpului), pereche, ce formeaza singur
scheletul coapsei
- cele 2 oase formeaza un „V” cu deschiderea superior
- prezinta o diafiza si 2 epifize
- orientare – se aseaza in sus extremitatea ce prezinta capul femural si posterior
marginea cea mai aspra a osului
Diafiza
- prezinta o usoara curbura cu concavitatea posterior
- este prismatic triunghiulara cu 3 fete si 3 margini:
Fata anterioara - este convexa si neteda
Fata laterala
Fata mediala
Marginea laterala si mediala sunt putin pronuntate
Marginea posterioara – este rugoasa, groasa, proeminenta si se numeste linia
aspra
- în portiunea superioara linia aspra se trifurca:
- o ramura laterala ce merge spre marele trohanter
- o ramura mijlocie
- o ramura mediala ce se continua cu linia intertrohanteriana
- in portiunea inferioara linia aspra se bifurca, delimitind suprafata poplitee
Epifiza superioara
- prezinta capul femural, colul femural si 2 tuberozitati (marele trohanter si micul
trohanter)
- epifiza superioara este legata de diafiza prin colul chirurgical al femurului
Capul femural
- este articular si reprezinta 2/3 dintr-o sfera
- prezinta foseta capului, pentru insertia ligamentului capului femural (ligamentul
rotund)
Colul femural
- este o coloana osoasa, turtita anteroposterior, care uneste capul cu regiunea
trohanteriana
- formeaza cu diafiza femurala un unghi de inclinatie care masoara 120-130°
Trohanterul mare
- este o proeminenta patrulatera
- pe fata mediala se gaseste fosa trohanterica
- se poate palpa cu usurinta pe fata laterala a coapsei
Trohanterul mic
- este situat in partea posteroinferioara a colului femural
- trohanterul mare si trohanterul mic sunt uniti prin linia intertrohanteriana
(anterior) si creasta intertrohanteriana (posterior)
Epifiza inferioara
- este un masiv voluminos, mai intins in sens transversal decit in sens
anteroposterior
- este formata din 2 proeminente osoase numite condili
- anterior cei 2 condili converg spre o suprafata articulara numita suprafata
patelara
- posterior condilii sunt separati de o fosa adinca numita fosa intercondilara
- condilii sunt in numar de 2, unul medial si celalalt lateral
- condilul medial este mai ingust decit condilul lateral si descinde mai jos decit
acesta, motiv pentru care coapsa formeaza cu gamba un unghi obtuz de 170-175°
deschis lateral (acest unghi este mai accentuat la femei decit la barbati)
- fiecare condil prezinta 3 feţe: faţa articulara, faţa intercondilara si faţa cutanata
(laterala)
- pe fetele intercondilare se insera ligamentele incrucisate ale genunchiului
(ligamentul incrucisat anterior, respectiv ligamentul incrucisat posterior)
- faţetele cutanate prezinta câte o proeminenta numita epicondil medial, respectiv
epicondil lateral, pe care se insera ligamentele colaterale ale articulatiei
genunchiului (ligamentul colateral intern si ligamentul colateral extern al
genunchiului)
- faţetele articulare – se articuleaza cu patela (rotula) si cu platoul tibial
17. Patela
- este un os scurt, turtit si pereche, situat in tendonul muschiului cvadriceps
femural
- prezintă o bază, un vârf, 2 feţe şi 2 margini
- orientare – se pune in sus baza si posterior fata articulara si
Faţa anterioară – este convexa si rugoasa
Faţa articulară (posterioară) – este destinată articulatiei cu fata patelară a
femurului
- prezinta o creastă verticală şi 2 povârnişuri,
povârnişul lateral fiind mai mare
Baza – priveşte in sus
Vârful – priveşte in jos
Marginile – sunt in numar de 2: marginea laterala si marginea mediala
18.Tibia
- este un os lung si pereche
- prezinta o diafiza si 2 epifize
- orientare – se aseaza in jos epifiza mai mica si anterior marginea cea mai ascutita
Diafiza
- pe sectiune transversala, diafiza este prismatic triunghiulara
- prezinta 3 fete si 3 margini
*Fata mediala
- este plana si neteda
- se poate palpa sub piele, nefiind acoperita de muschi
*Fata laterala
*Fata posterioara
- prezinta in portiunea superioara o linie oblica orientata in jos si medial, numita
linia solearului pentru insertia muschiului solear
*Marginea anterioara
- este foarte ascutita si se mai numeste creasta tibiei
- are forma de „S”
- proemina sub piele si este palpabila pe toata lungimea sa
*Marginea mediala
*Marginea laterala (interosoasa)
- da insertia membranei interosoase
Epifiza superioara
- este o masa voluminoasa alungita in sens transversal
- este constituita din 2 condili: condilul medial si condilul lateral
- fata superioara a epifizei superioare, care se mai numeste si platoul tibiei
prezinta: fata articulara superioara si eminenţa intercondilară
Fata superioară – este alcatuită din 2 suprafete articulare ce corespund

condililor femurali ; suprafata medială este ovala si mai adancita, si suprafata
laterală, mai largita in sens transversal
Eminenţa intercondilară ( spina tibiei)

- este un masiv osos ce separa cele 2 suprafeţe articulare (suprafata mediala si
suprafata laterala)
- este formata din 2 tuberculi: tuberculul medial si tuberculul lateral , intre care se
gaseste o mica incizura
- anterior si posterior de eminenta intercondilara se afla 2 suprafete neregulate si
rugoase numite: aria intercondilara anterioara, pe care se insera ligamentul
incrucisat anterior (LIA) si aria intercondilara posterioara, pe care se insera
ligamentul incrucisat posterior (LIP)
Pe portiunea anterioara a circumferintei tibiei se gaseste tuberozitatea tibiei, care
se poate explora prin palpare.
Epifiza inferioara
- are forma neregulata, cuboidala
- prezinta o fata superioara, o fata inferiora articulara, o fata mediala si o fata
laterala
*Fata superioara
- se confunda cu diafiza
*Fata inferioara
- prezinta o creasta anteroposterioara, ce imparte aceasta faţă in 2 feţişoare
- se articuleaza cu trohleea astragalului (talusului)
*Fata posterioara
*Fata laterala
- prezinta scobitura fibulara, unde se articuleaza cu fibula (peroneul)
*Fata mediala
- se prelungeste cu un proces puternic numit maleola mediala (maleola tibiala), ce
este vizibila si palpabila sub piele
19.Fibula-peroneu
- este un os lung, pereche ce pare torsionat pe axul său
- prezinta un corp (diafiza) si 2 epifize
Orientare :
- in jos se pune epifiza turtita
- medial se pune fetisoara articulara pe care peroneul o prezinta
- posterior se pune marginea epifizei care prezinta o fosa
Diafiza
- pe sectiune transversala este prismatic triunghiulara
- prezinta 3 fete si 3 margini
Faţa laterala
Faţa mediala - pe care se gaseste o creasta longitudinala numita creasta
mediala
Faţa posterioara - vizibila numai in portiunea superioara a diafizei, deoarece in
portiunea inferioara se confunda cu faţa mediala
Marginea anterioara
Marginea posterioara
Marginea mediala – este puternic pronuntata in portiunea mijlocie a diafizei
(pe marginea mediala se insera membrane interosoasa si din aceasta cauza se
mai numeste marginea interosoasa).
Epifiza superioara
- este reprezentată de capul peroneului si este palpabila sub piele
- prezinta o fetisoara articulara pentru tibie
- capul fibulei se prelungeste in sus cu un vârf, pe care se insera muschiul
biceps femural
- capul peroneului este legat de corp (diafiza) printr-un col , înconjurat lateral
de nervul peronier comun , care este un raport important in fracturile osului
la acest nivel
Epifiza inferioara
- este formata de o proeminenta turtita din afara înauntru, vizibila sub piele, si
care se numeste maleola laterala ; maleola laterala coboara mai mult decât
maleola mediala tibiala
- maleola laterala prezinta :
- o baza , care se confunda cu osul
- un vârf
- o fata laterala, subcutanata
- o fata mediala - ce prezinta o fetioasoara articulara pentru tibie si
astragal
- o escavatie profunda numita fosa maleolei laterale
- un sant posterior, prin care trec tendoanele muschilor peronieri
20. Talusul- astragalul

- este un os situat in vârful masivului tarsian, fiind interpus intre calcaneu si
navicular
- este format din corp, cap si col
Orientare :
- se aseaza capul inainte
- in sus trohleea astragalului de pe fata superioara a astragalului
- lateral – fata articulara triunghiulara
Astragalul prezinta 6 feţe :

- anterioara
- posterioara
- superioara
- inferioara
- laterala
- mediala
Faţa superioara
- este cea mai mare parte articulara
- prezinta trohleea astragalului prelungita medial cu fetisoara maleolara
mediala si lateral cu fetisoara maleolara laterala
- trohleea astragalului prezinta 1 sanţ ateroposterior, 2 proeminente si 2
margini (marginea laterala este mai inalta decit marginea mediala)
- fetisoara maleolara mediala are forma unei virgule, iar fetisoara maleolara
laterala are forma unui triunghi
- fata superioara a astragalului se articuleaza cu scoaba gambiera, care este
formata din fata articulara inferioara a epifizei distale a tibiei, maleola
mediala si maleola laterala
Faţa inferioara
- prezinta din anterior spre posterior 3 feţişoare articulare pentru calcaneu :
- faţa calcaneana anterioara

- faţa calcaneana mijlocie
- faţa calcaneana posterioara
- între fata calcaneana posterioara si fata calcaneana mijlocie se afla santul

talusului
Faţa laterala
- prezinta procesul lateral al talusului – pe care se sprijina fetisoara maleolara
laterala a astragalului
Faţa mediala – este neregulata si da insertiile unor ligamente
Faţa anterioara
- prezinta capul talusului, care prezinta faţa articulara naviculara
Faţa posterioara
- prezinta procesul posterior al talusului, care este străbătut de un şanţ limitat de 2
tuberculi : un tubercul lateral si un tubercul medial; santul este strabatut de
tendonul muschiului flexor lung al halucelui
21. Calcaneul
- este cel mai voluminous os al tarsului
- are o forma prismatica
- este alungit anteroposterior
- este usor turtit transversal
- are 6 feţe (superioara, inferioara, laterala, mediala, anterioara, posterioara)
Faţa superioară
- prezinta din anterior spre posterior :
- fata talara anterioara
- fata talara mijlocie
- santul calcaneului (când astragalul si calcaneul sunt suprapuse, sanţul
astragalului si sanţul calcaneului formeaza un canal numit sinus tarsi)
- fata talara posterioara
Faţa inferioară
- este neregulată
- prezintă 3 proeminenţe :
- proeminenţa anterioara, ce dă inserţia ligamentului plantar lung
- proeminenţa posterioară mediala
- proeminenţa posterioară laterala (proeminenta posterioara mediala si
proeminenta posterioara laterala formeaza la acest nivel tuberozitatea
calcaneană)
Faţa laterală
- este subcutantă
- pe faţa laterală se gaseste o proeminenţă numită trohleea peroniera
(fibulara), ce separa 2 santuri: un şanţ superior si un şanţ inferior – prin
aceste şanţuri alunecă tendoanele muşchilor peronieri
Faţa mediala
- este prevazuta cu un sant calcanean pe unde trec de la gamba la planta
tendoane, vase, nervi
- santul calcanean este limitat posterior prin tuberozitatea calcaneana, iar
anterior printr-o proeminenta puternica numita sustentaculum tali( pe
sustentaculum tali se sprijina talusul)
- fata superioara a sustentaculum tali prezinta fata talara mijlocie a
calcaneului (serveste la articularea si sustinerea calcaneului)
- pe fata inferioara sustentaculum tali prezinta un sant pe unde aluneca
Faţa anterioară ( articulară cuboidală)
- este concava de sus in jos si convexa transversal
Faţa posterioară
- corespunde călcâiului
- jumătatea inferioară a feţei posterioare da insertia tendonului Achile
- jumatatea superioara a fetei posterioare corespunde bursei seroase a
tendonului Achile
- se poate palpa tuberozitatea calcaneana
22. Oasele tarsiene si metatarsiene

Oasele metatarsiene
- sunt 5 oase metatarsiene
- numerotarea lor se face dinspre marginea mediala spre marginea laterala a
piciorului de la I la V
Caractere generale oase metatarsiene:

- sunt oase lungi si perechi
- prezinta un corp, o baza si un cap
Corpul
- este prismatic triunghiular
- are o fata dorsala, o fata laterala si o fata mediala
- fata dorsala face parte din dosul piciorului
- fata laterala si fata mediala delimiteaza spatiile interosoase
Baza
- mai este numita si extremitatea posterioara
- se articuleaza cu oasele tarsului si cu metatarsienele invecinate
Capul
- mai este numit si extremitatea anterioara
- este turtit transversal
- se articuleaza cu falanga proximala
Caractere proprii
Metatarsianul I - este cel mai scurt metatarsian si cel mai gros; baza osului se
articuleaza cu cuneiformul medial si cu metatarsianul II; pe baza se gaseste o
tuberozitate care se poate palpa
Metatarsianul II – este cel mai lung metatarsian; baza metatarsianului II se

articuleaza cu toate cele 3 cuneiforme, respectiv cu metatarsianul I si III
Metatarsianul III – baza se articuleaza cu cuneiformul lateral, respectiv

metatarsianul II si IV
Metatarsianul IV – baza se articuleaza cu cuboidul si cu cuneiformul lateral,

respectiv metatarsianul III si V
Metatarsianul V - baza se articuleaza cu cuboidul si metatarsianul IV; baza

prezinta lateral o tuberozitate ce se poate palpa sub piele
Oasele tarsiene ( tarsul )

- tarsul este alcatuit din 7 oase dispuse pe 2 rinduri:
a) un rind posterior, cu 2 oase suprapuse
- astragalul ( talusul), situat superior
- calcaneul , situat inferior
b) un rind anterior alcatuit din 5 oase:
- navicularul (scafoidul tarsian)
- cuboidul
- 3 cuneiforme
Astragalul (talusul)
- este un os situat in vârful masivului tarsian, fiind interpus intre calcaneu si
navicular
- este format din corp, cap si col
Orientare :
- se aseaza capul inainte
- in sus trohleea astragalului de pe fata superioara a astragalului
- lateral – fata articulara triunghiulara
Astragalul prezinta 6 feţe :

- anterioara
- posterioara
- superioara
- inferioara
- laterala
- mediala
Faţa superioara
- este cea mai mare parte articulara
- prezinta trohleea astragalului prelungita medial cu fetisoara maleolara
mediala si lateral cu fetisoara maleolara laterala
- trohleea astragalului prezinta 1 sanţ ateroposterior, 2 proeminente si 2
margini (marginea laterala este mai inalta decit marginea mediala)
- fetisoara maleolara mediala are forma unei virgule, iar fetisoara maleolara
laterala are forma unui triunghi
- fata superioara a astragalului se articuleaza cu scoaba gambiera, care este
formata din fata articulara inferioara a epifizei distale a tibiei, maleola
mediala si maleola laterala
Faţa inferioara
- prezinta din anterior spre posterior 3 feţişoare articulare pentru calcaneu :
- faţa calcaneana anterioara
- faţa calcaneana mijlocie
- faţa calcaneana posterioara
- între fata calcaneana posterioara si fata calcaneana mijlocie se afla santul
talusului
Faţa laterala
- prezinta procesul lateral al talusului – pe care se sprijina fetisoara maleolara
laterala a astragalului
Faţa mediala – este neregulata si da insertiile unor ligamente
Faţa anterioara
- prezinta capul talusului, care prezinta faţa articulara naviculara
Faţa posterioara
- prezinta procesul posterior al talusului, care este străbătut de un şanţ limitat de 2
tuberculi : un tubercul lateral si un tubercul medial; santul este strabatut de
Calcaneul
- este cel mai voluminous os al tarsului
- are o forma prismatica
- este alungit anteroposterior
- este usor turtit transversal
- are 6 feţe (superioara, inferioara, laterala, mediala, anterioara, posterioara)
Faţa superioară
- prezinta din anterior spre posterior :
- fata talara anterioara
- fata talara mijlocie
- santul calcaneului (când astragalul si calcaneul sunt suprapuse, sanţul
astragalului si sanţul calcaneului formeaza un canal numit sinus tarsi)
- fata talara posterioara
Faţa inferioară
- este neregulată
- prezintă 3 proeminenţe :
- proeminenţa anterioara, ce dă inserţia ligamentului plantar lung
- proeminenţa posterioară mediala
- proeminenţa posterioară laterala (proeminenta posterioara mediala si
proeminenta posterioara laterala formeaza la acest nivel tuberozitatea
calcaneană)
Faţa laterală
- este subcutantă
- pe faţa laterală se gaseste o proeminenţă numită trohleea peroniera
(fibulara), ce separa 2 santuri: un şanţ superior si un şanţ inferior – prin
aceste şanţuri alunecă tendoanele muşchilor peronieri
Faţa mediala
- este prevazuta cu un sant calcanean pe unde trec de la gamba la planta
tendoane, vase, nervi
- santul calcanean este limitat posterior prin tuberozitatea calcaneana, iar
anterior printr-o proeminenta puternica numita sustentaculum tali( pe
sustentaculum tali se sprijina talusul)
- fata superioara a sustentaculum tali prezinta fata talara mijlocie a
calcaneului (serveste la articularea si sustinerea calcaneului)
- pe fata inferioara sustentaculum tali prezinta un sant pe unde aluneca
Faţa anterioară ( articulară cuboidală)

- este concava de sus in jos si convexa transversal
Faţa posterioară
- corespunde călcâiului
- jumătatea inferioară a feţei posterioare da insertia tendonului Achile
- jumatatea superioara a fetei posterioare corespunde bursei seroase a
tendonului Achile
- se poate palpa tuberozitatea calcaneana
Navicularul (scafoidul tarsian)

- este un os scurt, turtit din anterior spre posterior
- este situat in partea mediala a piciorului, fiind cuprins intre: capul talusului
posterior, cuboidul lateral si cele trei cuneiforme anterior
- prezinta 6 feţe:
Fata anterioara
- prezinta 3 feţişoare, destinate articulatiei cu cele trei cuneiforme
Fata posterioara
- este concava si se articuleaza cu capul talusului
Fata superioara (dorsala)

- face parte din dosul piciorului
Fata inferioara (plantara)

- face parte din planta
Fata mediala
- prezinta tuberculul navicularului, care se poate palpa sub piele
Fata laterala
- corespunde cuboidului
Cuboidul
- este un os scurt, cu o forma neregulata cuboidala
- este asezat in partea laterala a piciorului
- prezinta 6 feţe:
Fata superioara
- face parte din dosul piciorului unde se poate palpa
Fata inferioara
- prezinta tuberozitatea cuboidului
- anterior de tuberozitatea cuboidului se gaseste un sant profund, care este
transformat intr-un canal prin ajutorul unui ligament; prin acest canal trece
tendonul muschiului peronier
Fata anterioara
- este subdivizata printr-o creasta verticala in doua fetisoare, care se
articuleaza cu metatarsianul IV, respectiv V
Fata posterioara
- serveste pentru articularea cu calcaneul
Fata mediala
- prezinta o suprafata articulara pentru cuneiformul lateral
Fata laterala
- este ingusta si este situata pe marginea laterala a piciorului
- este palpabila sub piele
Cuneiformele
- sunt 3 oase de forma prismatic triunghiulara
- contribuie la edificarea boltii transversale a piciorului
1.Cuneiformul medial
- are baza situata plantar
- marginea ascutita face parte din dosul piciorului
- se articuleaza anterior cu metatarsianul I, posterior cu navicularul, lateral cu
metatarsianul II si cuneiformul intermediar
- fata mediala a cuneiformului medial face parte din marginea mediala a
piciorului si da insertie pentru muschiul tibial anterior
2.Cuneiformul intermediar
- are o baza ce face parte din dosul piciorului
- varful cuneiformului intermediar corespunde plantei
- se articuleaza anterior cu metatarsianul II, posterior cu navicularul, lateral
cu cuneiformul lateral, iar medial cu cuneiformul medial
3.Cuneiformul lateral
- are baza orientata spre dosul piciorului
- varful cuneiformului lateral corespunde plantei
- se articuleaza anterior cu metatarsianul III, posterior cu navicularul, iar
medial cu cuneiformul intermediar si metatarsianul II
!!!!!23.Muschii care unesc membrul superior cu trunchiul (toraco-

apendiculari)
-muschii extrinseci leaga membrul superior de torace si sunt reprezentati de
a. un muschi vertebrohumeral: muschiul dorsal mare
b. muschii costo-scapulari: muschiul dintat anterior si muschiul pectoral mic
c. un muschi toraco-humeral: muschiul marele pectoral
Muschii care unesc membrul superior cu trunchiul
primul grup: m care leaga mb sup de Coloana vertebrala:

- dorsalul mare
- trapez
- romboizi mare+mic
- ridicator ar scapulei
Al doilea grup: m care leaga mb sup de torace

- Pectoralii mare+mic
- Dintat ant
- Subclavicular
24.Muschii umarului
1. Deltoidul (m.deltoideus)
Inserţia de origine
- 1/3 externa marginea anterioara clavicula
- varful si marginea externa acromion
- marginea posterioara spină omoplat
Inserţia terminală
- “V”-ul deltoidian, buza superioara
Acţiune :
- abductor puternic al bratului până la orizontala
- rotator intern si proiector inainte – prin fasciculul anterior(clavicular)
- rotator extern si proiector inapoi – prin fasciculul posterior(spinal)
Inervatie:
- nervul axilar C5-C6
2. Supraspinos (m.supraspinatus)
- fosa supraspinoasă a omoplatului
- trohiter, faţa superioară
Acţiune :
- abductor si rotator lateral al bratului
Inervatie:
-nervul suprascapular C4-c5-C6
3. Subspinos (m.infraspinatus)
- fosa subspinoasă a omoplatului
- trohiter, faţeta mijlocie
Acţiune :
- rotator în afară si secundar adductor
Inervatie:
-nervul suprascapular C5-C6
4. Rotundul mic (m.teres minor)

Insertia de origine
- ½ superioară marginea axilară a omoplatului
- trohiter, faţeta inferioara
Acţiune :
- rotator în afară si secundar adductor (este cel mai puternic rotator lateral al
bratului)
Inervatie:
-nervul axilar C5-C6
5. Rotundul mare (m.teres major)

- ½ inferioara marginea axilara a omoplatului
- buza interna a sanţului bicipital
Acţiune :
- adductor si rotator medial al braţului
Inervatie:
-nervul subscapular inferior C6-C7
6. Subscapular (m.subscapularis)
- fata anterioara omoplat
Inserţia terminală - trohin

Acţiune :- adductor si rotator intern al braţului (cel mai puternic rotator intern al
braţului)
Inervatie:-nervul subscapular superior si inferior C5-C6-C7
Coafa rotatorilor este un complex muscular format din muşchii: supraspinos,

subspinos, subscapular si rotund mic.
Are rol stabilizator asupra articulaţiei umărului prin fixarea capului humeral.
Inervaţia muşchilor umărului este dată de ramuri din plexul brahial.
25.Muschii bratului
- sunt dispusi în 2 loje:
- loja anterioara – muşchiul brahial anterior, muşchiul coracobrahial,
muşchiul biceps brahial
- loja posterioara - muşchiul triceps brahial
1. Biceps brachial (m.biceps brahii)
- tuberculul supraglenoidian (pentru lunga portiune a bicepsului brahial)
- apofiza coracoidă a omoplatului (pentru scurta portiune a bicepsului
brahial)
Inserţia terminală - tuberozitatea bicipitală a radiusului

Acţiune :- flexia antebraţului pe braţ
Inervatie:-nervul musculocutanat C5-C6
2. Coracobrahial (m.coracobrachialis)
Inserţia de origine- apofiza coracoidă a omoplatului
Inserţia terminală - 1/3 mijlocie faţă interna humerus

Acţiune :- adductor al braţului şi proiector înainte
Inervatie:-nervul musculocutanat C5-C6-C7
3. Brahial anterior (m.brachialis)

- buza inferioara “V” deltoidian
- faţa interna si faţa externa humerus
Inserţia terminală - baza apofizei coronoide a cubitusului

Acţiune :- flexor puternic al antebraţului pe braţ
Inervatie:-nervul musculocutanat C5-C6
Inervatia acestor muşchi este data de nervul musculocutanat, ram din plexul
brahial.
4. Triceps brachial (m.tricipitis brachii)

- tuberculul subglenoidian (pentru lunga portiune a tricepsului brahial)
- vast extern - superior de santul de torsiune, pe fata posterioara a
humerusului
- vast intern - inferior de santul de torsiune, pe fata posterioara a
humerusului
Inserţia terminală - apofiza olecraniană a cubitusului

Acţiune :
- extensor al antebraţului pe braţ
- adductor al braţului prin lunga porţiune
- retroductor (retroducţia = capul humeral migrează in poziţia
subcoracoidiană inaintea gâtului omoplatului) si rotator lateral
Inervatie :-nervul radial C6-C7-C8
26.Muschii anteriori ai antebratului

Plan I (superficial)
1. Rotund pronator (m.pronator teres)
- epitrohlee (epicondilul medial)
- marginea internă apofiză coronoidă cubitus
Inserţia terminală - 1/3 mijlocie faţă externa radius

Acţiune :- flexor al antebraţului pe braţ si pronator când antebratul si mâna sunt in
supinaţie
Inervatie:-nervul median C6-C7
2. Mare palmar (m.flexor carpi radialis)

Inserţia de origine- epitrohlee (epicondilul medial)
Inserţia terminală - extremitatea proximala metacarpian II

Acţiune :- flexor al mâinii pe antebraţ, al antebratului pe brat, abductor si pronator
al mâinii
3. Mic palmar (m.palmaris longus)

Inserţia de origine- epitrohlee (epicondilul medial)
Inserţia terminală - ligamentul inelar anterior al carpului

Acţiune :- slab flexor al miinii pe antebrat si tensor al aponevrozei palmare
4. Cubital anterior (m.flexor carpi ulnaris)

- marginea interna apofiza olecraniana
Inserţia terminală -pisiform

Acţiune :- flexor al miinii pe antebraţ si adductor accesor al miinii
Inervatie:-nervul cubital C7-C8
Plan II
1. Flexor comun superficial (m.flexor digitorum superficialis)

- 1/3 superioară marginea anterioara radius
Inserţia terminală - prin 4 tendoane pe feţele laterale ale falangelor II ale

degetelor II-V (D 2-5) fiecare prin cate 2 langhete
Acţiune :
- flexor al falangei a II-a pe falanga I
- flexor al miinii pe antebrat
- flexor al antebratului pe brat
Inervatie:-nervul median C7-C8-T1
Plan III
1. Flexor propriu police (m.flexor pollicis longus)

- 2/3 proximale fata anterioara radius
- membrana interosoasa
Inserţia terminală - extremitatea proximala falanga II a degetului I (D I )

Acţiune :
- flexia falangei I pe falanga a II-a
- flexia falangei a II-a pe metacarpian
- flexia miinii pe antebrat
Inervatie:-nervul interosos anterior din nervul median C8-T1
2. Flexor comun profund (m.flexor digitorum profundus)

- 2/3 proximale fata interna si anterioara cubitus
Inserţia terminală - prin 4 tendoane pe falanga III trecand printre langhetele
Flexorului comun superficial
Acţiune :
- flexia falangei a III-a pe falanga a II-a
- flexia falangei a II-a pe falanga I
- flexia falangei I pe metacarpian
- flexia miinii pe antebrat
Inervatie:
-pentru portiunea mediala: nervul cubital C8-T1
-pentru portiunea laterala: ramul interosos anterior din nervul median C8-T1
Plan IV (profund)
1. Patrat pronator (m.pronator quadratus)
Inserţia de origine- marginea anterioara cubitus

Inserţia terminală - fata si marginea anterioara radius
Inervaţia muschilor din acesta zona este data de nervul median si nervul cubital
(pentru muschiul cubital anterior si 2 fascicule interne ale Flexorului comun
profund)
Acţiune :- pronator al antebratului si miinii
Inervatie :-ramul interosos anterior din nervul median C8-T1
27.Muschii posteriori ai antebratului

Plan I (superficial)
1. Extensor comun al degetelor (m.extensor digitorum)

Inserţia de origine- epicondil (epicondilul lateral)
- se face prin 4 tendoane pe falangele ultimelor 4 degete
- fiecare tendon se trifurca la nivelul articulatiei metacarpo-falangiene in
cate o langheta pentru extremitatea proximala a falangei II, si doua langhete pentru
extremitatea proximala a falangei III
Acţiune :
- extensia falangei a III-a pe falanga a II-a
- extensia al falangei a II-a pe falanga I
- extensia degetului pe fata dorsala a miinii
- flexia dorsală a miinii pe antebraţ
Inervatie:-nervul interosos posterior, ram din ramul profund al nervului radial C7-
C8
2. Extensor propriu al degetului V (D5)(m.extensor digiti minimi)

Inserţia terminală - falangele II si III ale D 5 prin tendoane comune cu ale

muschiului extensor comun al degetelor
Acţiune :- extensia degetului V
Inervatia :- nervul interosos posterior, ram din ramul profund al nervului radial C7-
C8
3. Cubital posterior (m.extensor carpi ulnaris)

- epicondil (epicondilul lateral)
- marginea posterioara cubitus
Inserţia terminală - extremitatea proximala a metacarpianului V

Acţiune :- extensor al miinii (flexor dorsal) si adductor
Inervatia:- nervul interosos posterior, ram din ramul profund al nervului radial C7-
C8
4. Anconeu (m.anconaeus)
- fata externa olecran
- fata posterioara cubitus, in 1/4 superioara
Acţiune :- extensor al antebratului pe brat
Inervtia:-nervul radial C7-C8-T1
Plan II (profund)
1. Lung abductor al degetului I (D 1) – police (m.abductor pollicis longus)

- fata posterioara cubitus
- 1/3 mijlocie fata posterioara radius
Inserţia terminală - extremitatea proximala metacarpian I

Acţiune :- abductor al policelui si al miinii
C8
2. Scurt extensor al degetului I (D 1) – police (m.extensor pollicis brevis)

- 1/3 mijlocie fata posterioara radius
Inserţia terminală - extremitatea proximala falanga I police

Acţiune :
- extensia falangei I pe metacarpianul respectiv
- abductor al policelui
C8
3. Lung extensor al degetului I (D 1) – police (m.extensor pollicis longus)

- 1/3 mijlocie fata posterioara cubitus
- membrana interososa
Inserţia terminală - extremitatea proximala falanga II police

Acţiune :
- extensia falangei a II-a pe falanga I
- extensia falangei I pe metacarpian
- extensia metacarpianului pe carp
C8
4. Extensor propriu deget II( D 2) – index (m.extensor indicis)

Inserţia terminală - fuzioneaza cu tendonul destinat indexului (D2) din muschiul

extensor comun al degetelor
Acţiune :-extensia indexului
Inervatia :- nervul interosos posterior, ram din ramul profund al nervului radial C7-
C8
28. Muschii mainii
- mâna posedă un aparat muscular complex format din 19 muşchi
- muşchii proprii ai mainii se gasesc doar pe faţa palmară si în spaţiile interosoase
- tendoanele extensorilor sunt pe faţa dorsală a mâinii
- tendoanele flexorilor sunt pe faţa palmară mâinii
- mâna este împarţită în 3 regiuni: palmară externă, palmară internă si palmară
mijlocie
A. Regiunea palmară externă (eminenţa tenară)
1. Scurt abductor al policelui (m.abductor pollicis brevis)

- scafoid
- ligamentul inelar anterior al carpului
Inserţia terminală - extremitatea proximală falanga I deget I (D 1)

Acţiune :- duce policele înainte si înăuntru
Inervatia :-ram recurent al nervului median C8-T1
2. Scurt flexor al policelui (m.flexor pollicis brevis)

- ligamentul inelar, trapez (pentru fibrele superficiale)
- trapezoid, os mare (pentru fibrele profunde)
- 2 fascicule :
- superficial: partea externă extremitatea proximală falanga I a policelui
- profund : partea internă falanga I police
Acţiune :- duce policele inainte si inauntru, opunându-l celorlalte degete
Inervatie :-ram recurent al nervului median C8-T1
3. Opozantul policelui (m.opponens pollicis)

- trapez
- ligamentul inelar anterior al carpului
Inserţia terminală - partea externă metacarpian I
Acţiune :
- duce metacarpianul I înainte si înăuntru
- roteşte metacarpianul I astfel încât faţa palmară a policelui priveşte ( se opune)
faţa palmară a celorlalte patru degete
Inervatia:- ram recurent al nervului median C8-T1
4. Scurt adductor al policelui (m.adductor pollicis)

- trapezoid si osul mare
- extremitatea proximală metacarpian II
- marginea anterioară metacarpian III
Inserţia terminală - sesamoidul intern (faţa medială baza falangă proximală police)
Acţiune :- adductor al policelui
Inervatie:-ram profund nervul cubital C8-T1
B. Regiunea palmară externă (eminenţa hipotenară)
1. Palmar cutanat (m.palmaris brevis)

- marginea internă aponevroza palmară
Inserţia terminală - faţa profundă a pielii eminenţei hipotenare

Acţiune :- cutează pielea
2. Adductorul degetului V (D 5) (m.adductor digiti minimi)

- pisiform
Inserţia terminală - extremitatea proximală falanga I a degetului V (D 5)
Acţiune :
- adductor al auricularului ( faţă de axul corpului)
- abductor ( faţă de axul miinii)
- flexor al falangei I
3. Scurt flexor al degetului V (D 5) (m.flexor digiti minimi brevis)

- ligamentul inelar anterior
- cârligul osului cu cârlig
Inserţia terminală - extremitatea proximală falanga I a degetului V (D 5)

Acţiune :- flexia falangei I a degetului mic (V) pe metacarpianul V
Inervatie:-ram profund al nervului cubital C8-T1
4. Opozantul degetului V(D 5) (m.opponens digiti minimi)
- ligamentul inelar anterios
- carligul osului cu carlig
Inserţia terminală - fata internă a metacarpianului V

Acţiune :- duce auricularul înainte si înafară
Inervatie:- ram profund al nervului cubital C8-T1
C. Regiunea palmară mijlocie

- conţine muşchii lombricali si muşchii interosoşi
1. Lombricalii (4 perechi de muschi lombricali) (mm.lumbricales)
Inserţia de origine:
- fiecare dintre muşchii lombricali se inseră pe ambele tendoane ale
flexorului comun profund, între care se gasesc (primul lombrical se inseră numai
pe tendonul indexului)
Inserţia terminală:
- in regiunea dorsala a mâinii unde se uneşte cu langheta lungă a tendonului
interososului dorsal respectiv si apoi se uneşte cu tendonul extensorului
corespondent
Acţiune :
- flexia falangei I
- extensia falangei a II-a si a III-a
Inervatie:
-pentru cei 2 lombricali laterali – nervul median
-pentru cei 2 lombricali mediali- nervul cubital
2. Interosoşii (mm.interossei)
- sunt muşchi interosoşi palmari ( 3 muşchi interosoşi palmari) şi muşchi
interosoşi dorsali ( 4 muşchi interosoşi dorsali )
- muşchii interosoşi palmari (sunt 3 muşchi interosoşi palmari, care ocupă
spatiile II,III si IV)
- 1/2 anterioară a feţelor metacarpienelor care privesc spre axul mâinii (spre
degetul III (D 3) )
- se face printr-un tendon comun, care se imparte apoi in 2 fascicule :
- un tendon profund care se prinde pe epifiza proximală a falangei I
- un tendon superficial pe tendonul extensorului degetelor
corespondent
- muşchi interosoşi dorsali (sunt 4 muşchi interosoşi dorsali)
Inserţia de origine- pe metacarpiene

Inserţia terminală -tendonul extensorului degetului pe a carei faţă s-a inserat
Acţiune :
- flecteaza falanga I
- extensia falangei a II-a si a III-a
- adductie ( pentru interososii palmari)
- abductie ( pentru interosori dorsali)
Inervatie :-nervul cubital
29.Muschii fesei (bazinului)

- sunt muschi voluminosi, scurţi si puternici
1. Fesierul mare (m.gluteus maximus)

- fosa iliaca externa
- faţa posterioară sacrum
- articulaţia sacroiliacă
Inserţia terminală: - ramul extern de trifurcaţie al liniei aspre
Acţiune:- extensor si rotator în afară al coapsei
Inervatie:-nervul fesier inferior L5-S1-S2
2. Fesierul mijlociu (m.gluteus medius)

Inserţia de origine:-fosa iliaca externa
Inserţia terminală: - linia oblica de pe fata externa a trohanterului mare
Acţiune:- abductor si rotator inauntru al coapsei, cind ia punct fix pe bazin
Inervatie:-nervul fesier superior L4-L5-S1
3. Fesierul mic (m.gluteus medius)

Inserţia de origine:- fosa iliaca externa
Inserţia terminală: - marginea anterioara a trohanterului mare
Acţiune:- abductor si rotator inauntru al coapsei
4. Piramidalul bazinului (m.piriformis)

Inserţia de origine:- fata anterioara sacrum si iese din bazin prin scobitura mare
ischiatica
Inserţia terminală: - marginea superioară a marelui trohanter
Acţiune:- rotator in afara al coapsei
Inevatie:-nervul piriform L5-S1-S2
5. Gemenii superior si inferior (m.gemellus inferior si m.gemellus inferior)

- gemenul superior : faţa externă spina sciatică
- gemenul inferior : tuberozitatea ischiatică
Inserţia terminală: - tendon comun cu obturatorul intern in cavitatea digitala, din
vecinatatea marelui trohanter
Acţiune:- rotatori in afara ai coapsei
Inevatie:-ram din plexul sacrat L5-S1
6. Obturatorul intern (m.obturatorius internus)

Inserţia de origine:- fata endopelvina a gaurii obturatorii
Inserţia terminală: - trece prin mica scobitura sciatica si se insera in cavitatea
digitala, superficial
Inervatie:-nervul obturator intern, ram din plexul sacrat L5-S1
7. Obturatorul extern (m.obturatorius externus)

Inserţia de origine:- fata exopelvina a gaurii obturatorii
Inserţia terminală: - profund in cavitatea digitala
Inervatie: -ram posterior al nervului obturator
8. Patrat crural (m.quadratus femoris)

Inserţia de origine:- tuberozitatea ischiatica
Inserţia terminală: -marginea posterioara a trohanterului mare
Inervatie:-nervul quadratus femoris, ram din plexul sacrat L5-S1
30.Muschii coapsei
- sunt împărtiti in 3 grupuri: anterior, intern si posterior
A. Grupul anterior
1. Tensor al fasciei lata (m.tensor fasciae latae)

- spina iliaca antero-superioara (SIAS)
- tuberozitatea externa a tibiei
- marginea externa a rotulei
- septul intermuscular extern al femurului
Acţiune:- tensor al aponevrozei femurului (partea ei externa)
2. Croitorul (m.sartorius)
Inserţia de origine:- spina iliaca antero-superioara (SIAS)
Inserţia terminală: -partea superioara a fetei interne a tibiei, care se mai numeste
„laba de gâscă” (aici se insera impreuna cu semitendinosul si dreptul intern)
Acţiune:
- flexor al gambei pe coapsa si al coapsei pe bazin
- abductor si rotator in afara al coapsei
Inervatie:-nervul femural L2-L3-L4
3. Quadricepsul crural (m.quadriceps femoris)

- este constituit din 4 fascicule musculare: dreptul anterior (situat cel mai
superficial), vastul extern, vastul intern si cruralul (situat cel mai profund)
- drept anterior al coapsei(m.rectus femoris)
- spina iliaca antero-inferioara (SIAI), prin tendonul direct, care este
vertical
- sprinceana cotiloidă, prin tendonul reflectat, care este orizontal
- vast extern (m.vastus lateralis)
- buza externa a liniei aspre
- vast intern (m.vastus medialis)
- ramul intern de trifurcatie al liniei aspre si buza ei interna
- crural (m.vastus intermedius)
- buza externa a liniei aspre
- 3/4 superioare faţă anterioara femur
- printr-un tendon comun cu baza si marginile laterale ale rotulei, legata prin
tendonul rotulian de tuberozitatea anterioara a tibiei
Acţiune:
- extensor al gambei pe coapsa
- flexor al coapsei pe bazin prin dreptul anterior
Inervatie:-ramuri musculare ale nervului femural L2-L3-L4
B. Grupul intern
1. Dreptul intern (m.gracilis)

Inserţia de origine:- laturile simfizei pubiene
Inserţia terminală: - partea superioara a fetei interne a tibiei, care se mai numeşte
„laba de gâscă”
Acţiune:
- flexor al gambei
- adductor al gambei pe coapsa
Inervatie:-ram anterior nervul obturator L2-L3
2. Pectineul (m.pectineus)
Inserţia de origine:- creasta pectineala
Inserţia terminală: - ram mijlociu de trifurcatie a liniei aspre
Acţiune:
- adductor
- flexor
- rotator in afara al coapsei
Inervatie:-nervul femural L2-L3
3. Psoas-iliac (m.iliopsoas)
- fascicul lombar - vertebrele D12-L4
- fascicul iliac - fosa iliaca interna între spina iliaca antero-inferioara (SIAI)
si eminenţa ileopectinee
Inserţia terminală: - trohanterul mic
Acţiune:
- flexor
- adductor
- rotator in afara al coapsei
Inervatie:-plexul lombar L1-L2-L3

4. Adductorii
- mijlociul adductor (m.adductor longus)
Inserţia de origine:- simfiza pubiana
Inserţia terminală: - linia aspra 1/3 mijlocie
- micul adductor (m.adductor brevis)

Inserţia de origine:- simfiza pubiana
- linia aspra 1/3 superioara
- ram extern de trifurcatie al liniei aspre
- marele adductor (m.adductor magnus)

- linia aspra
- tuberculul celui de-al III-lea adductor (care se gaseste superointern de
condilul femural intern)
Acţiune:
- adductori
- rotatori in afara ai coapsei
Inervatie:
-ram anterior nerv obturator L2-L3-L4 – pt. Add.mijl. si mic
-ram profund nerv obturator si ram inferior nerv ischiadic – pt. Add. mare
C. Grupul posterior (muşchii ischiogambieri)
1. Biceps crural (m.biceps femoris)

- tuberozitatea ischiatica, pentru lunga portiune
- segmentul inferior al interstitiului liniei aspre, pentru scurta portiune
Inserţia terminală: - 1/3 inferioara linia aspra
Acţiune:
- flexia gambei pe coapsă
- rotatie in afara a gambei
Inervatie:
-nervul peronier comun L5-S1-S2 – pt scurta portiune
-nervul tibial L5-S1-S2 – pt lunga portiune
2. Semitendinosul (m.semitendinosus)
Inserţia terminală: -partea superioara a feţei interne a tibiei, care se mai numeste
„laba de gâscă”
Acţiune:
- flexia gambei pe coapsa
- rotatia inauntru a gambei
Inervatie:-nervul tibial L5-S1-S2
3. Semimembranosul (m.semimembranosus)
- tendonul direct - parte posterioara tuberozitatea interna a tibiei
- tendonul anterior (reflectat) – faţa interna tuberozitatea interna a tibiei
- tendonul recurent -pe calota fibroasa a condilului extern femural
Acţiune:
- flexia gambei pe coapsa
- rotatia inauntru a gambei
31. Muschii gambei

A. Grupul anteroextern
1. Gambierul (tibialul) anterior (m.tibialis anterior)

Inserţia de origine:- 2/3 superioare fata externa tibie
Inserţia terminală: -primul cuneiform si primul metatarsian
Acţiune:
- cel mai puternic flexor dorsal al piciorului
- adducţia piciorului
- rotaţia înăuntru a piciorului
Inervatie:-nervul peronier profund L4-L5-S1
2. Extensorul comun al degetelor (m.extensor digitorum longus)

- tuberozitatea externa tibie
- 2/3 superioare fata interna peroneu
Inserţia terminală: - 4 tendoane care la nivelul articulatiei metatarso-falangiene se
împart în 3 langhete: una mediana pt falanga II si doua laterale care fuzioneaza si
se insera pe falanga III
Acţiune:
- extensia degetelor II-V
- flexia dorsala a piciorului pe gamba
- rotatia in afara a piciorului
Inervatie:-nerv peronier profund L4-L5-S1
3. Extensor propriu haluce (m.extensor hallucis longus)

Inserţia de origine:- 1/3 mijlocie fata interna peroneu
Inserţia terminală: - falanga II haluce
Acţiune:
- extensia falangelor
- flexia dorsala a piciorului
- rotatia inauntru a piciorului
Inervatie: -nerv peronier profund L4-L5-S1
4. Peronierul anterior (m.peroneus tertius)

Inserţia de origine:- 1/2 inferioare fata interna peroneu
Inserţia terminală: - baza metatarsianului V
Acţiune:
- flexor dorsal al piciorului
- abductor al piciorului
- rotator in afara al piciorului
Inervatie:-nerv peronier profund L4-L5-S1
B. Grupul extern
1. Lungul peronier lateral (m.peroneus longus)

Inserţia de origine:- capul peroneului si 1/3 superioara fata externa a peroneului
Inserţia terminală: -metatarsianul I si primul cuneiform unde formeaza o chinga cu
tibialul anterior
Acţiune:
- extensor al piciorului
- rotator in afara al piciorului(cel mai puternic rotator al piciorului)
Inervatie:-nervul peronier superficial L5-S1-S2
2. Scurtul peronier lateral (m.peroneus brevis)

Inserţia de origine:- 2/3 inferioare fata externa peroneu
Inserţia terminală: - extremitatea posterioara a metatarsianului V
Acţiune:
- rotator în afară al piciorului
Inervatie:-nervul peronier superficial L5-S1-S2
C. Grupul posterior
1.Gemenii intern si extern (m.gastrocnemius)

Inserţia de origine:- partile postero-laterale ale condililor femurali
Inserţia terminală: -tendonul lui Achile (împreuna cu tendonul solearului) pe faţa
posterioară a calcaneului
Acţiune:- extensia piciorului pe gambă si accesor, flexia gambei pe coapsă
Inervatie:-nervul tibial S1-S2
2. Solearul (m.soleus)
- partea postero-interna a capului peroneului
- 1/3 superioara a fetei posterioare a peroneului
- pe linia oblica a tibiei
- pe arcada fibroasa (formata din insertiile peroniere si tibiale are muschiului
solear) formand arcada solearului pe sub care trec vasele poplitee si nervul
sciatic popliteu intern
Inserţia terminală: - tendonul lui Achile
Acţiune:- extensia piciorului pe gambă si accesor, flexia gambei pe coapsă
3. Plantarul subtire (m.plantaris)

Inserţia de origine:- condilul extern femural
Inserţia terminală: - tendonul lui Achile sau direct pe calcaneu
Acţiune:- este un auxiliar al gemenilor si al solearului
4. Popliteu (m.popliteus)
Inserţia de origine:- condilul femural extern
Inserţia terminală: - buza superioara a liniei oblice a tibiei
Acţiune:
- flexia gambei pe coapsă
- rotaţia înăuntru a gambei
Inervatie: -nervul tibial L5-S1-S2
5. Flexor lung comun al degetelor (m.flexor digitorum longus)

- buza inferioara a liniei oblice a tibiei
- 1/3 mijlocie fata posterioara a tibiei
Inserţia terminală: - prin 4 tendoane pe falanga a III-a a fiecarui deget
Acţiune:- flexia degetelor si întinde piciorul pe gambă
6. Flexor lung propriu al halucelui (m.flexor hallucis longus)

Inserţia de origine:- 2/3 inferioare fata posterioara peroneu
Inserţia terminală: - falanga a II-a a halucelui
Acţiune:- flexia halucelui si intinde piciorul pe gambă
Inervatie:-nervul peronier profund L4-L5-S1
7. Gambierul posterior (m.tibialis posterior)

- linia oblica tibie
- fata posterioara a tibiei
- ligamentul interosos dintre tibiei si peroneu
- tuberculul scafoidului
- pe cele 3 cuneiforme si pe cele 3 metatarsiene mijlocii (metatarsianul II, III
si IV)
Acţiune:
- extensor al piciorului
- adductor al piciorului
- rotator inauntru al piciorului
Inervatie:-nervul tibial L4-L5
32.Muschii piciorului
- sunt dispuşi pe 2 regiuni: regiunea dorsală si regiunea plantară
A. Regiunea dorsală
1. Pediosul (extensor scurt al degetelor) (m.extensor digitorum brevis)

Inserţia de origine:- partea antero-superioara a calcaneului
Inserţia terminală: - prin 4 tendoane: primul tendon se insera pe falanga I haluce,
iar celelalte 3 tendoane se insera pe tendoanele extensorului lung comun al
degetelor
Acţiune:- extensia degetelor
Inervatie:-ram al nervului peronier profund
B. Regiunea plantară
- muschii regiunii plantare sunt grupaţi în 3 loje: internă, mijlocie si externă
Loja internă
1. Adductorul halucelui (m.adductor hallucis)

- tuberozitatea postero-interna calcaneu
- aponevroza plantara (este o fascie de tesut fibros care se intinde de la
calcaneu la bazele degetelor piciorului)
Inserţia terminală: - sesamoidul intern si extremitatea posterioara falanga I haluce
Acţiune:
- flexia halucelui
- adducţia halucelui
Inervatie:-nervul plantar lateral
2. Flexor scurt al halucelui (m.flexor hallucis brevis)

- fata inferioara a osului cuboid
- cuneiformul III
Inserţia terminală: - sesamoidul extern si falanga I haluce
Acţiune:- flexia halucelui
Inervatie:-nervul plantar medial, respectiv nervul plantar lateral
3. Abductorul halucelui (m.abductor hallucis)

- fascicul oblic: cuboid si metatarsienele III si IV
- fascicul transvers: articulatiile metatarso-falangiene a degetelor II-V
- fascicul oblic: sesamoidul extern
- fascicul transvers: tendonul extensorului lung al halucelui
Acţiune:
- flexia halucelui
- abducţia halucelui
Inervatie:-ram din nervul plantar medial
Loja plantară externă
1. Abductorul degetului mic (m.abductor digiti minimi)

Inserţia de origine:- calcaneu
Inserţia terminală: - falanga I deget mic (D 5)
Acţiune:- flexia si abducţia primei falange
2. Flexor scurt plantar al degetului mic (m.flexor digiti minimi brevis)

- extremitatea posterioara a metatarsianului V
- teaca peronierului lateral lung
Inserţia terminală: - falanga I deget mic (D 5)
Acţiune:- flexia degetului mic
3. Opozantul degetului mic (m.opponeus digiti quinti)

Inserţia de origine: - teaca peronierului lateral lung
Inserţia terminală: - metatarsianul V
Acţiune:- flexia degetului mic
Loja mijlocie
1. Flexorul scurt plantar (m.flexor digitorum brevis)

Inserţia terminală: - prin 4 tendoane pe falanga a II-a a fiecarui deget
Acţiune:
- flexia falangei a II-a pe falanga I
- flexia falangei I pe metatarsian
Inervatie:-nervul plantar intern
2. Accesorul flexorului lung comun (carnea pătrată a lui Sylvius) (m.quatratus

plantae)
Inserţia terminală: - pe tendoanele flexorului lung comun
Inervatie:-nervul plantar medial
3. Lombricalii piciorului (m.lumbricales)
- identici cu cei ai mâinii
- sunt 4 muşchi alungiţi, situati intre tendoanele lungului flexor al degetelor
Inervatie:-nervul plantar medial si nervul plantar lateral
4. Interosoşii piciorului (m.interossei dorsales şi plantares)

- identici cu ai mainii, dar axul piciorului trece prin degetul II (D2)
- umplu spatiile dintre metatarsiene si sunt in numar de 7 :
- 3 muschi interososi plantari
- 4 muschi interososi dorsali
- muschii interososi plantari: iau nastere pe partea mediala a metatarsienelor III-V
si se termina pe baza primei falange a degetului corespunzator
- muschii interososi dorsali: se insera cu cite 2 fascicule pe doi metatarsieni vecini
si se termina pe prima falanga a degetelor II-IV
Inervatie:-ram profund al nervului plantar lateral
33.Artera axilara
Este limitata superior de varful axilei, la acest nivel continuandu-se cu artera
subclavie si inferior de marginea inferioara a muschiului pectoral mare, la acest
nivel ea fiind continuata de artera brahiala.
Traiectul arterei axilare este descendent, de la varful axilei spre baza. In acest
traiect, in partea superioara, ea se gaseste in apropierea peretelui antero-lateral
toracic iar in partea inferioara, ajunge inspre fata mediala a bratului.
Raporturile arterei axilare:
- cu muschii: artera stabileste raporturi cu muschii ce formeaza peretii axilei. In
partea superioara ea are raport medial cu muschiul dintat anterior. In partea
inferioara, artera are raport lateral cu muschiul toracobrahial, muschi satelit al
arterei.
- anterior: artera are raporturi cu muschiul pectoral mare, muschiul pectoral mic si
fascia clavipectorala.
Pectoralul mic, tracand anterior de artera, o imparte in trei segmente: segement
suprapectoral, segment retropectoral si segment infrapectoral.
- posterior: artera are raporturi cu muschiul subscapular, muschiul rotund mare si
muschiul latissimus dorsi.
Raportul cu vase: medial de artera, este localizata vena axilara.
Raportul cu nervi: in segmentul suprapectoral, fasciculul lateral si posterior se
gasesc lateral de artera iar fasciculul medial se gaeste posterior.
Ramurile arterei axilare:
- artera toracicasuprema
- artera toraco-acromiala
- artera toracica laterala
- artera subscapulara
- artera circumflexa humerala anterioara
- artera circumflexa humerala posterioara
34.Artera brahiala
- ţine de la marginea inferioara a muschiului mare rotund pana la 2-3 cm sub plica
cotului unde se împarte în artera radiala si artera cubitala
- este insotita de 2 vene, una interna si alta externa
- este încrucisata anterior de nervul median, nervul radial este situat posterior, iar
nervul cubital si brahialul cutanat intern sunt situati intern fata de artera humerala
- raporturi: anterior - in portiunea superioara este muschiul coracobrahial, inferior
este marginea interna a muschiului biceps brahial (este muschiul satelit al arterei
humerale), iar la cot este expansiunea aponevrotica a bicepsului
posterior – superior este septul intermuscular intern si muschiul vast
intern, iar inferior muschiul brahial anterior
extern – superior este muschiul coracobrahial, iar inferior este
interstiţiul dintre muschiul biceps brahial si muschiul brahial anterior; la cot este
tendonul muchiului biceps brahial
intern – aponevroza si pielea, iar la cot fascicolul coronoidian al
muschiului rotund pronator
Colaterale:
- ramuri musculare pentru muşchii anteriori ai bratului
- artera humerala profunda
- se indreapta catre santul de torsiune impreuna cu cele 2 vene satelite si
nervul radial
- da ramuri pentru muschiul triceps brahial
- deasupra epicondilului extern da un ram anterior ce se anastomozeaza cu
recurenta radiala anterioara (ram din artera radiala) si un ram posterior ce se
anastomozeaza cu recurenta radiala posterioara (ram din artera cubitala)
- colaterala interna superioara
- se anastomozeaza cu artera recurenta cubitala posterioara
- colaterala interna inferioara
- deasupra epitrohleei da un ram anterior ce se anastomozeaza cu artera
recurenta cubitala posterioara si un alt ram ce se anastomozeaza cu artera humerala
profunda si artera recurenta radiala posterioara formând anastomoza
supraolecraniana
- nutritiva osului pt humerus
35.Artera radiala
- este ramul extern de bifurcatie al arterei humerale
- tine de la 2-3 cm sub plica cotului pana la primul spatiu interosos, unde se
anastomozeaza cu cubitopalmara formând arcada palmară profundă
- este însoţită de 2 vene satelite
- extern de ea coboara ramul extern al nervului radial
- luarea pulsului: şanţul pulsului este între tendoanele muşchiului lung supinator şi
a muschiului mare palmar
- artera radiala se gaseste deasupra planului osos in „tabachera anatomică”, între
tendoanele lungului abductor al policelui si scurt extensor al policelui (situati
extern) si tendonul lungului extensor al policelui (situat intern). Tot in „tabachera
anatomica” se mai gasesc tandoanele muschilor radiali externi (situate extern de
arteră) precum si vena cefalică a policelui
Colaterale:
- recurenta radială anterioară
- se anastomozează cu ramul anterior din artera humerală profundă
- ramuri musculare pentru muschii din vecinatate
- transversa anterioară a carpului
- se anastomozează cu artera transversă anterioară a carpului, din artera
cubitală
- radiopalmara
- se anastomozează cu artera cubitală formând arcada palmară superficială
- dorsala policelui
- ia nastere in „tabachera anatomică”
- dorsala carpului
- ia nastere în „tabachera anatomica”
- se anastomozeaza cu ramul similar din cubitala formand arcada dorsala a
mainii
36.Artera ulnara-cubitala
- este ramul intern de bifurcatie al arterei humerale
- ţine de la 2-3 cm sub plica cotului până la marginea inferioară a regiunii palmare;
este însoţită de 2 vene satelite
- se anastomozează cu radiopalmara formând arcada palmara superficială
- nervul median o încrucişează anterior în partea superioară, trecând catre linia
mediana a antebraţului, iar nervul cubital o însoteste in partea internă
în 1/3 superioara are o directie oblica, in jos si înauntru, iar în rest este verticală
raporturi:
- în portiunea oblica :
- anterior sunt muschii epitrohleeni (rotund pronator, mare palmar, mic
palmar, flexor comun superficial degete)
- posterior se gasesc muschiul brahial anterior si muschiul flexor
comun profund degete
- în portiunea verticala :
- intern – muschiul cubital anterior( este muschiul satelit al arterei
cubitale)
- extern – muschiul flexor comun superficial degete
- posterior – muschiul flexor comun profund degete
- anterior – aponevroza antibrahiala superficiala si profunda si pielea
Colaterale:
- trunchiul arterelor recurente cubitale
-dă un ram anterior, care merge preepitrohlean
-dă un ram ram posterior, care merge retroepitrohlean
- trunchiul interosoaselor
- ram anterior
- ram posterior
- ramuri musculare
- cubitodorsala
- se anastomozeaza cu similara din artera radială
- transversa anterioara a carpului
- se anastomozează cu artera transversa anterioară a carpului, din artera
radială
- cubitopalmara
- se anastomozează cu artera radială, formând arcada palmară profundă
37.Arcurile arteriale ale mainii
1. Arcada dorsala a mainii
- se formeaza din:
- dorsala carpului , ram din artera radiala si cubito-dorsala, ram din artera
cubitala
- dă ramuri ascendente si ramuri descendente
- ramurile ascendente merg in sus, pe fata posterioara a pumnului si se
anastomozeaza cu unul din ramurile interosoasei anterioare (ramul anterior al
trunchiului arterelor interosoase, ram din artera cubitala)
- ramurile descendente sunt reprezentate prin:
a) 3 artere interosoase dorsale pentru spatiile II, III si IV) care se bifurca la
baza degetelor in colateralele digitale dorsale, iar in spatiile interosoase emit
perforante care se anastomozeaza cu interosoasele palmare sau cu arcada palmara
profunda
b) interosoasa dorsala a primului spatiu- este ram din artera radiala si se
anastomozeaza cu interosoasa palmara a primului spatiu si da colaterala interna a
policelui si colaterala externa a indexului
c) colaterala interna a degetului V (D 5)
2. Arcada palmara superficiala

- se formeaza din terminarea arterei cubitale si artera radio-palmara
- este situata deasupra tendoanelor flexorilor si sub aponevroza superficiala
- din concavitate nu da ramuri colaterale
- din convexitate da 4 artere digitale care dau ramuri pentru lombricali, tendoane
flexori, piele
- prima artera digitala (interna) da colaterala interna a degetului V(D 5)
- digitalele II, III si IV se bifurca la baza degetelor dând colateralele ventrale ale
degetelor II, III si IV
3. Arcada palmara profundă

- se formeaza din terminarea arterei radiale (este reprezentata de artera perforanta a
primului spatiu, ram din artera interosoasa palmara a primului spatiu, ram din
arcada plamara profunda) si artera cubito-palmara, la extremitatea superioara a
metacarpienelor
- este situata sub tendoanele flexorilor si aponevroza palmara profunda
- din concavitate da ramuri pentru oasele carpiene
- din convexitate da 4 artere interosoase palmare (care dau ramuri pentru muschii
interososi si se termina la radacina degetelor anastomozâdu-se cu arterele palmare
digitale, inainte de bifurcarea acestora; dă interosoasa primului spatiu din care se
formeaza colaterala externa a degetului II (D 2) si colaterala interna a degetului I
(D 1)
- de pe fata profunda a arcadei se formeaza 3 artere perforante pentru spatiile II, III
si IV, care se vor anastomoza cu interosoasele dorsale
38.Venele membrului superior

- vene profunde (subaponevrotice)
- vene superficiale (subcutanate)
Venele profunde:
- sunt cate 2 pentru fiecare artera
- artera axilara are o singura vena
- nu corespund fidel la nivelul arterelor colaterale ale degetelor
Venele superficiale:
- se formează la nivelul degetelor din 2 colaterale digitale (internă si externă) intre
care se realizeaza anastomoza plexiforme (complexe) la nivelul portiunii mijlocii a
falangelor
- se unesc în arcada venoasa a dosului mainii formand arcada venoasa dorsala
- trunchiul venos ce rezulta din unirea colateralei policelui si colateralei externa a
indexului se numeste cefalica policelui (se gaseste in „tabachara anatomica”)
- unirea colateralei interne a degetului V (D 5), care se mai numeste salvatela, cu
arcada venoasa dorsala formeaza vena cubitala; vena cubitala se uneste cu vena
mediobazilică si da vena bazilica (merge pe marginea interna a bicepsului brahial)
care se varsa in vena humerala sau in vena axilara
- din arcada dorsala ia nastere vena radiala, care se uneste cu vena mediocefalică si
formeaza vena cefalică a bratului care se varsa in vena axilara
- extremitatea externa a arcadei dorsale impreuna cu cefalica policelui formeaza
vena mediana care se bifurca in mediocefalica si mediobazilica
- din sistemul venos profund provine vena perforanta a cotului care se varsa in
vena mediana
- vena cubitala posterioara (cu origine tot in arcada dorsala a mainii) la nivelul
cotului se varsa in vena cubitala superferficiala sau in vena basilica
39.Limfaticele membrului superior

- limfatice superficiale
- limfatice profunde
Vasele limfatice superficiale
- întovărăşesc venele, conduc limfa catre ganglionii axilari
- pe traiectul lor intalnesc 2 grupe ganglionare: supraepitrohleeni si deltopectorali
Vasele limfatice profunde

- dreneaza limfa din teritoriile profunde
- însoţesc vasele sangvine
- au putini ganglioni pe traiectul lor: 2-4 ganglioni pe traiectul humeralei
Toate limfaticele membrului superior se indreapta catre ganglionii axilari în numar
de 30-50, asezati in 5 grupuri:
- grupul brahial - pe peretele lateral al axilei - culege limfaticele membrului
superior
- grupul subscapular - pe peretele posterior axilar - culege limfatice din portiunea
inferioara a cefei si regiunea spatelui
- grupul toracic pe peretele intern al axilei - aduna limfaticele glandei mamare si
din portiunea supraombilicala a trunchiului
- grupul central - in centrul axilei, primeste limfa de la primele 3 grupuri si o
trimite spre grupul subclavicular
- grupul subclavicular – este la vârful axilei si primeste aferente de la primele 4
grupuri ganglionare
40.Artera femurala si femurala profunda

1. Artera femurală
- continua artera iliaca externa de la arcada crurala(ligamentul inghinal – ţine de la
tuberculul pubian până la spina iliacă antero-superioara) până la al 4-lea inel al
muschiului mare adductor(se gaseste superointern de condilul femural intern), de
unde îşi schimbă numele în artera poplitee
- este însoţită de vena femurală (care o încrucişează dinspre intern spre extern si în
final o incruciseaza posteroxtern) si de nervul safen intern (anterior)
- artera femurala prezinta 3 portiuni: artera femurala comuna, artera femurala
superficiala si artera femurala profunda
Artera femurală comună

- ţine de la arcada crurala pana la divizarea in artera femurala profunda si artera
femurala superficiala (4-5 cm dedesubtul inelului crural)
Colaterale:
- subcutanata abdominala (epigastrica superficialis) se indreapta spre ombilic
- circumflexa iliaca superficiala (circumflexa ilium superficialis) se îndreaptă spre
tegumentele abdomenului subombilical
- rusinoasele externe superioara si inferioara (pudendae externae) - deservesc
organele genitale externe
Artera femurala profundă

Colaterale:
- circumflexa anterioara sau externa (circumflexa femoris lateralis)- merge în
grosimea muschiului vast extern (cvadriceps)
- circumflexa posterioara sau interna (circumflexa femoris medialis) - dă ramuri
musculare, articulare, osoase (pentru capul femural)
- perforantele superioara, mijlocie si inferioara - se anastomozează între ele si cu
circumflexa posterioară şi irigă regiunea posterioară a coapsei
41.Artera poplitee
- continua artera femurala superficiala de la inelul celui de-al treilea adductor, trece
prin spatiul popliteu pana la arcada solearului unde se imparte in:
- artera tibiala anterioara
- trunchiul tibioperonier
- este insotita de vena poplitee si nervul sciatic popliteu intern
Colaterale
- articularele superioare, interna si externa (genus superior medialis/lateralis)
înconjura marginile femurului si dau cate un ram profund (pentru os si muschii
vecini) si altul superficial (participa la cercul vascular perirotulian)
- articulara mijlocie (genus media) – da ramuri pentru ligamentele încrucişate,
sinovială si femur
- articularele inferioare: interna si externa (genus inferior medialis/lateralis) - iau
nastere la nivelul interliniului articular, inconjura tuberozitatea tibiei; iau parte la
formarea cercului arterial perirotulian
- arterele gemelare interna si externa (surales) – vascularizeaza muschii gemeni
respective
42.Artera tibiala anterioara

- ţine de la inelul solearului până la marginea inferioara a ligamentului inelar
anterior al tarsului, de unde se continua cu artera pedioasa
- este insotita de 2 vene si nervul tibial anterior
Colaterale
- recurenta tibiala anterioara (recurrens tibialis anterior) - da ramuri pentru
muschiul gambier anterior si reteaua perirotuliana
- ramuri musculare
- artera maleolară internă (malleolaris ant. medialis)
- artera maleolară externă (malleolaris ant. lateralis)
43.Artera tibiala posterioara

- ţine de la bifurcaţia trunchiului tibio-peronier la şanţul calcanean intern unde se
imparte in artera plantara interna si artera plantara externa
- în partea inferioara a gambei se gaseste intern de tendonul lui Achile
- retromaleolar intern se gaseste intre tendoanele flexorului comun (anterior) si
flexor propriu haluce (posterior)
- este însotita de 2 vene si de nervul tibial posterior (extern)
Colaterale:
- ramuri musculare pentru muschii posteriori ai gambei
- ramuri periostice si osoase
- ramuri anastomotice
- ramuri calcaneene
44.Artera fibulara (peroneala)

- este ramul extern de bifurcaţie al trunchiului tibio-peronier
- se bifurcă în 1/4 inferioară a gambei în artera peroniera anterioară si artera
peronieră posterioară
- este însotită de 2 vene
- este incrucisată posterior de nervul tibial posterior
45.Arterele piciorului
Artera plantară internă
- ţine de la santul calcanean intern pana la capul metatarsianului I unde se
anastomozeaza cu colaterala interna a halucelui
- este insotita de 2 vene
- dă ramuri pentru muschii vecini
Artera plantară externă

- descrie o curba cu concavitatea postero-intern
- se anastomozeaza cu artera pedioasa la extremitatea posterioara a primului spatiu
- are 2 vene satelite
- este insotita de nervul plantar extern
Colaterale:
- musculare si cutanate
- perforantele posterioare
- colaterala externa a degetului V(D 5)
- interosoasele plantare pt spatiile II, III si IV (dau colateralele digitale plantare)
- interosoasa primului spatiu
46.Venele membrului inferior

- se deosebesc în vene profunde şi vene superficiale
- vene profunde, au acelasi traiect cu arterele pe care le insotesc (2 vene pentru
fiecare artera), cu exceptia arterei poplitee si arterei femurale care au cate o venă
- vene superficiale, care iau nastere din reteaua venoasă plantară (de calibru redus)
si formeaza 2 vene marginale interna si externa, si reteaua venoasă dorsală ce
formează 2 vene dorsale interna si externa ce se continua cu venele safene(safena
externa si safena interna)
Safena externa (saphena parva)

- continua vena dorsală externă
- merge retromaleolar extern pe marginea externa a tendonului Achile, apoi pe fata
posterioara a gambei si se varsa in vena poplitee
- este insotita de nervul safen extern
- trimite o anastomoza spre vena safena interna
Safena interna (saphena magna)

- continua vena dorsală internă
- merge premaleolar intern, fata interna tibie, genunchi, fata antero-interna coapsa
până la 3-4 cm sub arcada crurala unde descrie o crosa posterioara si se varsa in
vena femurală
47.Limfaticele membrului inferior

- sunt reprezentate de vase si ganglioni limfatici
- limfaticele superficiale si limfaticele profunde
Limfaticele superficiale
1. Ganglionii limfatici inghinali (ai stinghiei)
- în numar de 10-15, se împart in 4 grupe: supero-interni, supero-externi, infero-
interni, infero-externi
- culeg limfa de la membrul inferior, perineu, perete abdominal subombilical
- se varsă în ganglionii iliaci externi sau ganglionii inghinali profunzi
2. Ganglionul tibial anterior
- este situat pe traiectul vaselor tibiale anterioare
- se varsa in ganglionii poplitei
3. Ganglionii inghinali profunzi
48.Plexul brahial
- plexul brahial rezulta din anastomoza ramurilor ventrale (anterioare) ale ultimilor
4 nervi rahidieni cervicali si primul nerv rahidian dorsal
- nervii rahidieni(spinali) sunt in număr de 31 de perechi:
- 8 perechi cervicali
- 12 perechi toracali (ramurile anterioare ale nervilor toracali formeaza cele
12 perechi de nervi intercostali)
- 5 perechi lombari
- 5 perechi sacrati
- 1 pereche coccigieni
- nervii rahidieni (spinali) sunt dispusi simetric de o parte si de alta a maduvei

spinarii si parasesc canalul vertebral prin orificiile intervertebrale;
- fiecare nerv rahidian (spinal) are: doua radacini (una anterioara motorie si una
posterioara senzitiva), un trunchi si 4 ramuri
- radacina anterioara este alcatuita din axonii neuronilor motori somatici din
coarnele anterioare si din axonii neuronilor motori vegetativi din coarnele laterale;
acesti axoni se termina in muschii scheletici si respectiv in ganglionii vegetativi
- radacina posterioara prezinta pe traiectul sau ganglionul spinal ce conţine
neuroni senzitivi pseudounipolari somatici si vegetativi
- radacina anterioara si radacina posterioara se unesc si formeaza trunchiul
comun al nervului spinal, care are o structura mixta, fiind constituit din fibre
senzitive si motoare; aceste fibre sunt somatice si vegetative
- dupa un scurt traseu, trunchiul se împarte în patru ramuri : ramura posterioară,
ramura anterioară, ramura meningeală si ramura comunicantă albă
- a) ramura posterioară – este mixta si inerveaza tegumentul spatelui, muschii

spatelui si ai cefei;
- b) ramura anterioară – este mixta, mai groasa decit cea posterioara si inerveaza
tegumentul si muschii din regiunea anterioara si laterala a trunchiului, membrele
superioare si inferioare; numai ramurile anterioare ale nervilor toracali ramân
independente, formând cele 12 perechi de nervi intercostali, iar restul ramurilor
anterioare se anastomozeaza intre ele si constituie 5 plexuri nervoase: plexul
cervical, plexul brahial, plexul lombar, plexul sacrat si plexul coccigian.
- c) ramura meningeală – se reintoarce in canalul rahidian prin orificiul
intervertebral si inerveaza meningele rahidian;
- d) ramura comunicanta albă – contine fibre vegetative preganglionare mielinice
ce stabilesc legatura cu ganglionii vegetativi.
- ramurile anterioare ale nervilor rahidieni formeaza 5 plexuri nervoase:

- plexul cervical
- plexul brahial
- plexul lombar
- plexul sacrat
- plexul coccigian
Formare plexului brahial:

ramul ventral C5 primeste o anastomoza de la C4 si apoi se uneste cu C6 formand
trunchiul primar superior
C7 formeaza singur trunchiul primar mijlociu
D1 primeste o anastomoza de la D2 formând trunchiul primar inferior
ramurile dorsale (posterioare) ale trunchiurilor primare formeaza trunchiul
secundar dorsal (radiocircumflex) din care vor lua nastere nervului radial si
nervului circumflex
ramurile ventrale (anterioare) ale trunchiului primar superior si trunchiului primar
mijlociu formeaza trunchiul secundar anteroextern (mediomusculocutanat), din
care vor lua nastere radacina externa a nervului median si nervul
musculocutanat
ramul ventral (anterior) al trunchiului primar inferior formeaza singur trunchiul
secundar anterointern (mediocubitobrahiocutanat), din care vor lua nastere
radacina interna a nervului median, nervul cubital, brahialul cutanat intern si
accesorul brahialului cutanat intern
Ramuri colaterale ale plexului brahial:

- nv. subclavicular – provine din C 5
- nv. pectoral mare– provine din C 5
- nv. pectoral mic– provine din D 1
- nv. suprascapular– provine din C 5, C 6
- nv. angular– provine din C 5
- nv. romboid– provine din C 5
- nv. subscapulari superior/inferior – provin din C 5-C 7
- nv. dorsalului mare– provine din C 5-C 7
- nv. rotundului mare– provine din C 5-C 7
- nv. circumflex– provine din C 5, C 6
- nv. dintatului mare– provine din C 5-C 7
49.Nervul median
- se formeaza la nivelul axilei (posterior de muschiul mic pectoral) din trunchiul
secundar anteroextern(TSAE) si trunchiul secundar anterointern(TSAI) prin cate
o radacina
- initial sa gaseste antero-extern de artera axilara, apoi extern si faţă de artera
humerala in 1/3 superioara a bratului; in 1/3 mijlocie a bratului trece inaintea
arterei humerale si apoi se situeaza intern
- la nivelul cotului trece intre fasciculele epitrohlean si coronoidian ale muschiului
rotund pronator, si ajunge pe fata lui posterioara, unde se situeaza intern de artera
cubitala; trece sub arcada muschiului flexor comun superficial al degetelor(FCS),
ajungand in axul antebratului
- in 1/3 inferioara a antebratului se gaseste in afara muschiului flexor comun
superficial al degetelor (FCS), intre tendoanele muschilor mic palmar si mare
palmar, fiind acoperit de aponevroza
Ramuri colaterale:
- ramuri colaterale articulare, pentru cot
- ramuri colaterale musculare, pentru muschii lojei anterioare a antebratului (cu
exceptia muschiului cubital anterior si a doua fascicule interne din muschiului
flexor comun profund al degetelor(FCPD) )
- nervul interosos – sfârşeşte sub muschiul patrat pronator
-ram palmar cutanat – pentru regiunea tenara si pentru regiunea palmara mijlocie
Ramuri terminale:
- pentru muschii tenarieni
- colateralul extern si intern al policelui
- colateralul extern si intern al indexului
- colateralul extern si intern al mediusului
- colateralul extern inelar
50.Nervul ulnar-cubital
- se desprinde la nivelul axilei din trunchiul secundar anterointern (TSAI)
- este situat initial intre artera axilara (situata extern), si vena axilara, brahial
cutanat intern si accesorul brahialului cutanat intern (situaţt intern)
- in 1/3 superioara a braţului: nervul median este situat intern de artera humerala
- in 1/3 inferioara a bratului: nervul median perforeaza septul intermuscular si se
plaseaza pe vastul intern (din loja posterioara a bratului)
- la cot: nervul median trece prin sanţul epitrohleo-olecranian, trece printre
faciculele muschiului cubital anterior si ajunge pe partea antero-interna a
antebratului mergând până la pumn, fiind acoperit de muschiul flexor comun
superfical al degetelor (FCS)
Ramuri colaterale:
- ramuri colaterale articulare pentru cot
- ramuri colaterale musculare pentru muschiul cubital anterior si cele 2 fascicule
interne ale muschiului flexor comun profund al degetelor (FCP)
- ramul colateral cutanatul dorsal al mainii, se termina prin 3 ramuri din care iau
nastere colateralele dorsale intern si extern al degetului V(D 5), intern si extern al
degetului IV(D4) si intern al mediusului
Ramuri terminale:
- ram superferficial - dă sensibilitatea regiunii hipotenare
- dă ultimele 3 colaterale degete
- ram profund - pentru muschii hipotenari, ultimii 2 lombricali, interososi, scurt
adductor police, fascicolul profund al scurtului flexor police
51.Nervul radial
- ia nastere în axilă din trunchiul secundar posterior (TSP)
- initial este situat pe peretele posterior al axilei de unde coboara în şanţul de
torsiune al humerusului, iar la 10 cm deasupra epicondilului perforează septul
intermuscular extern ajungând in santul bicipital extern (şanţul bicipital extern este
format in afara de muschii lung supinator si primul radial extern, iar inauntru de
muschii biceps brahial si brahialul anterior)
- la cot nervul radial se imparte in 2 ramuri terminale, unul ram anterior, senzitiv si
un ram posterior, motor
Ramuri colaterale:
- pentru muschiul triceps brahial
- pentru muschiul lung supinator
- pentru cei 2 muschi radiali
- ramuri cutanate: un ram intern pentru pielea regiunii postero-interne a bratului, si
un ram extern pentru faţa posterioara si mijlocie a antebratului
Ramuri terminale:
- ramul posterior (motor) - pentruu planurile musculare superficiale si profunde ale
lojei posterioare a antebratului
- ramul anterior (senzitiv) - pentru partea externa a feţei dorsale a mâinii, fata
dorsala a policelui, a primei falange a indexului si 1/2 externa a primei falange a
mediusului
52.Nervul axillar
-Are originea in fasciculul posterior (C5, 6).
-Initial se afla lateral de nervul radial, posterior de artera axilara si anterior de
muschiul subscapular.
-La marginea inferioara a acestuia, se orienteaza catre posterior, inferior de capsula
articulara humeroscapulara si impreuna cu vasele humerale circumflexe
posterioare strabate un spatiu patrulater, delimitat superior de muschii subscapular
(in partea anterioara) si rotund mic (in partea posterioara), inferior de muschiul
rotund mare, medial de capul lung al tricepsului si lateral de colul chirurgical al
humersului. In acest spatiu se bifurca intr-un ram anterior si unul posterior.
*Ramul anterior inconjoara colul humeral impreuna cu vasele humerale
circumflexe posterioare, profund de muschiul deltoid. Ajunge la marginea
anterioara a muschiului, pe care il inerveaza, iar in traiectul sau emite cateva
ramuri cutanate care perforeaza deltoidul si se ramifica sub piele, peste portiunea
inferioara a muschiului.
*Ramul posterior trece medial si posterior de insertia capului lateral al
tricepsului. De obicei se afla medial de ramura anterioara in spatiul patrulater. Da
un ram pentru muschiul rotund mic si nervul brahial cutanat lateral superior, lateral
de originea capului lung al tricepsului. Nervul pentru micul rotund patrunde in
muschi prin fata inferioara a acestuia. Frecvent, ramul posterior se distribuie
aspectului posterior al deltoidului, de obicei printr-un ram separat din acesta sau,
ocazional, din nervul brahial cutanat lateral superior. Nervul brahial cutanat
lateral superior perforeaza fascia profunda la nivelul marginii mediale a aspectului
posterior al deltoidului si se distribuie pielii ce acopera portiunea inferioara a
deltoidului si partea superioara a capului lung al tricepsului.
De obicei pe nervul pentru micul rotund se gaseste un pseudoganglion, iar din
trunchiul axilar se desprinde frecvent, sub muschiul subscapular, un ram pentru
articulatia umarului.
53.Nervul musculocutanat
- se desprinde în axila din trunchiul secundar anteroextern (TSAE)
- nervul musculocutanat este situat de la origine in afara arterei axilare si a
nervuluui median, se dirijeaza oblic in jos si in afara, perforeaza coracobrahialul si
se aseaza intre muschiul biceps brahial si muschiul brahial anterior; la nivelul
santului bicipital extern devine subcutanat si se imparte in 2 ramuri, unul pe fata
anterioara si altul pe cea posteriora a antebratului in 1/2 externa
- inerveaza muschii din loja anteriora a bratului
- tegumentul 1/2 externa a antebratului
- da ramuri pentru humerus, articulatia cotului si artera humerala
54.Nervii cutanati mediali ai bratului si antebratului

Nervul cutanat antebrahial medial (C8-T1)
Origine: fasciculul medial
Traiect si raporturi: la origine se gaseste medial de artera axilara impreuna cu
nervul ulnar si cutanat brachial medial. Coboara apoi medial de artera brahiala
pana in 1/3 mijlocie a bratului. La acest nivel perforeaza fascia brahiala si se
imparte in ramurile sale terminale: ramura anterioara si ramura posterioara
Nervul cutanat brahial medial (C8-T1)
Origine:fasciculul medial
Traiect si raporturi: de la origine coboara medial de artera axilara, apoi artera
brahiala impreuna cu nervul ulnar si cutanat antebrahial medial, pana in 1/3
superioara a bratului unde se imparte in ramuri
Ramuri: ramurile sale din axila si din 1/3 superioara a bratului comunica frecvent
cu nervii intercostali II si III prin nervii intercostobrahiali. Inerveaza tegumentul
bazei axilei si fetei mediale a bratului in 1/3 superioara a bratului. In continuare,
ramurile sale se distribuie tegumentului fetei mediale a bratului
55.Plexul lombar
- inerveaza regiunea antero-interna a coapsei si pielea regiunii antero-interne a
genunchiului si a regiunii antero-interne a gambei
- rezulta din anastomoza ramurilor anterioare ale primilor 3 nervi lombari si partial
din al 4-lea, astfel:
Plexul lombar
- ramul anterior al L1 primeste o anastomoza de la al 12-lea nerv intercostal

si se trifurca in: abdominogenitalii mare si mic si o anastomoza pentru L2
- ramul anterior al L2, dupa ce primeste anastomoza de la L1 se imparte in 3
ramuri: femurocutanat, genitocrural iar al treilea se bifurca si se anastomozeaza
cu cele 2 ramuri ale L3
- ramul anterior al L3 se divide in 2 ramuri: unul primeste anastomoza de la
L2 si apoi de la L4 si formeaza nervul crural; al doilea primeste anastomoza de la
L2, se uneste cu un ram din L4 si formeaza nervul obturator
- ramul anterior al L4 se trifurca dând un ram pentru formarea nervului
crural, unul pentru formarea nervului obturator, iar al treilea se uneste cu ramul
anterior al L5 pentru a forma trunchiul lombo-sacrat
- plexul lombar se gaseste in grosimea muschiului psoas, unde vine in raport cu

arterele lombare si vena lombara ascendenta
- anastomoze: - cu lantul simpatic lombar prin ramurile comunicante
- cu plexul sacrat
- cu al 12-lea nerv intercostal
Colateralele plexului lombar:
- scurte : filete destinate muschilor intertransversari, patrat lombar si psoas

- lungi:
1. Abdomino-genitalul mare – care dă:
- ram abdominal
- ram genital pentru organele genitale externe (OGE)
2. Abdomino-genitalul mic
3. Femurocutanatul – care dă:
- ram fesier - se distribuie pielii din regiunea respectiva
- ram femural - pentru planurile superficiale din regiunea
antero-externa a coapsei
4. Genitocruralul - deasupra arcadei crurale se imparte intr-un ram crural pentru

regiunea antero-superioara a coapsei si un ram genital pentru organele genitale
externe (OGE)
Ramurile terminale ale plexului lombar:
56.Nervul femural Cruralul (nerv femoralis)

- iese din psoas pe marginea lui externa si parcurge şanţul dintre psoas si iliac, iar
sub arcada crurala se imparte in ramuri terminale ce se dispun pe 2 planuri:
- superficial - musculocutanatul extern
- musculocutanatul intern
- profund - nervul quadricepsului (extern)
- safenul intern (intern)
57.Nervul Obturator (nerv obturatorius)
- se degajează din psoas pe partea interna, incruciseaza articulatia sacroiliaca
deasupra stramtorii superioare, trece in unghiul de bifurcatie al arterei iliace
primitive ajungând in canalul subpubian unde dă un ram pentru muschiul obturator
extern apoi se imparte in:
- ram superficial - intre obturatorul extern si pectineu, împărtindu-se in 4 ramuri
pentru: adductorii mijlociu si mic, drept intern si un ram cutanat, care se distribuie
la pielea de pe fata interna a coapsei, putind ajunge pina la fata interna a
genunchiului
- ram profund – da ramuri pentru adductorii mic si mare, obturatorul extern si
pentru articulatia soldului si chiar si pentru cea a genunchiului
58.Plexul sacral
- se formeaza din trunchiul lombosacrat si ramurile anterioare ale primilor 4 nervi
sacrati:
- trunchiul lombosacrat (format din ramul anterior al lui L5 cu o anastomoza
de la L4) se uneste la nivelul marii incizuri sciatice cu ramul anterior al lui S1
- ramul anterior S2 se imparte intr-un ram superior, care se uneste cu ramul
precedent (trunchiul lombosacrat + ram anterior al lui S1) si un ram inferior care
se uneste cu S3
- ramul anterior S3 se uneste cu ramul inferior S2
- ramul anterior S4 se imparte intr-un ram superior, care se uneste cu S3 si
un ram inferior care se uneste cu S5
- plexul sacrat stă pe muschiul piramidal al bazinului fiind acoperit de aponevroza
lui
Colaterale anterioare (intrapelvine) ale plexului sacrat:

1. Nervul obturatorului intern si a gemenului superior
2.Nervul anal (hemoroidal) - pentru sfincterul anal si tegumentele regiunii anale
3. Nv ridicatorului anal
4. Nv rusinos intern se imparte intr-un ram superior(perineal) pentru: anus, scrot,
penis, si muschii transvers perineal, ischiocavernos, bulbocavernos; si filete
senzitive pentru mucoasa uretrei bulbare
si un ram inferior pentru penis/clitoris
5. Nv viscerali pentru viscerele bazinului (rect, vezica, vagin, uter)
Colaterale posterioare (extrapelvine) ale plexului sacrat:

1. Nv. fesier superior (dă ramuri pentru muschii fesier mijlociu si mic, tensor al
fasciei lata)
2. Nv piramidalului
3. Nv gemenului superior
4. Nv. gemenului inferior si al patratului crural
5. Fesierul inferior (sciaticul mic)
59.Nervul sciatic
- este singurul ram terminal al plexului sacrat
- este cel mai voluminos si mai lung nerv al organismului
- isi are originea in trunchiul lombos-sacrat (L4,L5), primul nerv sacrat si parte din
al doilea si al treilea nerv sacrat (S1,S2,S3)
- iese din bazin pe la marginea inferiora a muschiului piramidal al bazinului, se
aseaza pe muschii gemeni si patrat crural, apoi coboara in regiunea posterioara a
coapsei intre semitendinos si semimembranos (situati intern) si biceps (situat
extern); se termina in unghiul superior al spatiului popliteu prin bifurcare in sciatic
popliteu extern si sciatic popliteu intern
- da colaterale pentru: biceps, semitendinos, semimembranos, mare adductor,
ramuri pentru articulatia genunchiului
60.Nervul tibial (sciatic popliteu intern si tibial posterior)

2. Sciatic popliteu intern
- este mai voluminos decat nervul sciatic popliteu extern
- ţine până la arcada solearului, unde isi schimbă numele în nerv tibial posterior
Colaterale ale nervului sciatic popliteu intern:

- musculare: pentru gemeni, plantar subtire, solear, popliteu
- articulare: pentru articulatia genunchiului
- cutanate: nervul safen extern (tibial)
Nervul tibialul posterior

- tine de la arcada solearului pana la vârful maleolei interne, unde se imparte in
nervii plantari intern si extern
- in tot traiectul său se gaseste extern de artera tibiala posterioara
-dă ramuri musculare pentru flexorul comun,felxorul propriu, tibialul posterior,
popliteu, solear
- dă ramuri articulare pentru articulatia tibiotarsiana
- dă ramuri cutanate: calcanean intern si cutanat plantar
61.Nervul fibular comun (sciatic popliteu extern)

- este ramul extern de bifurcatie al marelui sciatic
- coboara de-a lungul tendonului bicepsului, apoi pe lângă capul si gâtul peroneului
si ajunge in grosimea lungului peronier lateral, unde se imparte in ramurile sale
terminale, musculocutanat si tibial anterior
Colaterale ale nervului schiatic popliteu extrern:
- articulare pentru genunchi
- accesorul safenului intern
- cutanatul peronier
62.Nervul fibular profund (tibial anterior)

-este ramura terminala a nervului fibular comun
-coboara cu vasele tibiale anterioare
-mai jos de retinaculul inferior al extensorilor se imparte in doua ramuri terminale:
laterala si mediala
63.Nervii plantari
1. Nervul plantar medial
 Origine: ramura terminala mediala a nervului tibial
 Traiect si raporturi: merge inainte cu vasele plantare mediale
2. Nervul plantar lateral
 Origine: este ramura terminala a nervului tibial
 Traiect si raporturi: merge inainte si lateral cu vasele plantare laterale, pana
la baza metatarsianului 5, unde se imparte in doua ramuri terminale-
superficiala si profunda
64.Muschiul diafragm
- este un perete musculotendinos ce separa cavitatea toracica de cea abdominala
- fata superioara este convexa si reprezinta baza cavitatii toracice
- fata inferioara este concava si reprezinta plafonul cavitatii abdominale
- este muschiul principal al respiratiei
- prezinta o depresiune centrala corespunzatoare cordului ce o imparte intr-o bolta
dreapta, mai inalta (in dreptul coastei 4), si o bolta stanga, mai coborata (in dreptul
coastei 5)
- este format din:

- un centru tendinos, situat central, cu 3 foliole:
-anterioara
-dreapta (prezinta orificii pentru vena cava inferioara (VCI) si nervul frenic drept)
-stângă
- o componenta musculara , ce reprezinta partea periferica a diafragmului cu
originea pe circumferinta interioara a toracelui de unde fibrele musculare converg
spre centrul tendinos; are 3 portiuni: lombara, costala, sternala
Orificiile diafragmului
- constituie punctele slabe ale muschiului prin care se produc hernii ale organelor
din abdomen in torace si creeaza posibilitatea propagarii infectiilor dinspre torace
spre abdomen sau invers
a. trigonul lombocostal - la nivelul costei 12

b. trigonul costosternal - trece artera epigastrica superioara
c. hiatusul retrosternal - intre cele doua fascicule ale portiunii sternale
d. hiatusul aortic - intre coloana vertebrala (CV) si stalpii portiunii lombare (trece
atrera aorta si ductul toracic)
e. hiatusul esofagian - trece esofagul cu nervii vagi (nervul vag stang si nervul vag
drept)
f. orificiul venei cave inferioare(VCI) - trece vena cava inferioara(VCI) cu nervul
frenic drept
Raporturi ale diafragmului:
- superior: pericardul fibros prin foliola anterioara,

lateral cu pleurele si bazele plamanilor
- inferior: peritoneul parietal si cu fata convexa a ficatului, fundul stomacului si
fata laterala a splinei
- posterior: glandele suprarenale si rinichii
Stalpii diafragmului vin in raport anterior cu bursa omentala si prin ea cu
fata posterioara a stomacului, duodenului, pancreasului, trunchiului si plexului
celiac.
Diafragmul este principalul muschi inspirator si intervine si in râs, sughiţ,

căscat iar prin cresterea presiunii abdominale in mictiune, defecatie, voma,
expulzia fatului din uter. Se opune presiunii abdominale nepermitand organelor
abdominale sa patrunda in torace.
65.Muschii anterolaterali ai toracelui

Muşchii anterolaterali ai toracelui se împart în:
● muşchi extrinseci:
- pectoral mare,
- pectoral mic,
- subclavicular,
- serratus anterior (dinţat anterior),
● muşchi intrinseci sunt aşezaţi pe 3 planuri:
- planul superficial format din muşchii intercostali externi
- planul mijlociu format din muşchii intercostali interni,
- planul profund format din:
- muşchii intercostali intimi,
- muşchii subcostali,
- muşchii transverşi ai toracelui.
(2. Muşchii posteriori ai trunchiului aşezaţi pe 4 planuri:

☻ planul 1 cuprinde 2 muşchi:
- trapez
- latissimus dorsi
☻ planul 2 cuprinde 3 muşchi :
- romboid mare,
- romboid mic şi
- ridicător (levator) al scapulei
☻ planul 3 cuprinde 2 muşchi:
- serratus (dinţat) posterior superior şi
- serratus (dinţat) posterior inferior
☻ planul 4 cuprinde:
- muşchiul erector spinal format din: muşchiul iliocostal (cu 3 părţi: lombar,
toracic şi cervical), muşchiul longissimus (cu 3 părţi: longisim toracic, longisim
cervical, longisim al capului), muşchiul spinal (cu 3 părţi: toracic, cervical şi al
capului),
- muşchiul transversospinal cu 3 părţi: semispinali (toracic, cervical şi al
capului), multifizi şi rotatori (ai toracelui, cervicali şi lombari),
- muşchii segmentali: interspinali şi intertransversali.)
66.Mediastinul
1.Pereţi:
● laterali sunt reprezentaţi de partea mediastinală pleurei parietale
● anterior este reprezentat de faţa posterioară a sternului
● posterior sunt corpii vertebrelor toracice
● inferior este faţa superioară a muşchiului diafragm  comunicare cu
abdomenul prin orificiile diafragmului
● superior este reprezentat de comunicarea cu gâtul prin apertura superioară a
toracelui (inletul mediastinal cervicotoracic).
2. Împărţire - planul toracal transvers (planul orizontal prin unghiul sternal şi
discul dintre T4 şi T5) împarte mediastinul în superior şi inferior,
● mediastinul superior are 3 părţi:
- anterioară, care conţine timusul la copil sau grăsimea timică la adult,
- mijlocie, care conţine venele brahiocefalice, vena cavă superioară, aorta
ascendentă, trunchiul arterial pulmonar, nervii frenici, noduli limfatici,
- posterioară, care conţine arcul aortei şi cele 3 ramuri colaterale ale lui,
traheea toracică, partea suprabronhică a esofagului toracic, ductul toracic, nervii
vagi, noduli limfatici, simpaticul toracic.
● mediastinul inferior are 3 părţi:
- anterioară, care conţine ţesutul conjunctiv lax dintre muşchii transverşi ai
toracelui şi faţa anterioară a pericardului fibros, noduli limfatici, partea inferioară a
timusului la copil, ligamentele sternopericardice,
- mijlocie, care conţine inima şi pericardul,
- posterioară, care conţine bronhiile principale, partea subbronhică a
esofagului toracic, arterele şi venele pulmonare, aorta descendentă toracică, ductul
toracic, venele azygos şi hemiazygos, noduli limfatici, nervii vagi, simpaticul
toracic.
67.Plamanii si pleura
Configurație externă:
- Plămânul drept – prezintă 2 fisuri (oblică și orizontală) care îl împart în
3 lobi (superior, mijlociu și inferior)
- Plămânul stâng – prezintă numai fisura oblică care îl împarte în 2 lobi
(superior și inferior)
Plămânul:
- Are formă de semicon cu baza în jos și vârful în sus.
- Prezintă:
Bază
Vârf
2 fețe (medială și laterală)
3 margini (anterioară, posterioară și inferioară)
- Fața laterală: convexă, are raporturi cu și mușchii intercostali
- Fața medială are 2 părți:
Anterioară (mediastinală) – concavă; prezintă la mijlocul
distanței dintre vârf și bază, hilul;
Posterioară (vertebrală) – convexă, are raporturi cu corpii
vertebrali și discurile intervertebrale;
Raporturile plămânului drept:
- Anero-inferior de hil – inima
- Infrahilar – V.C.S.
- Prehilar – V.C.S., vena brahiocefalică dreapta, grăsime timică
- Suprahilar – arcul venei azygos, traheea, esofagul
- Retrohilar – esofag, vena azygos
Raporturile plămânului stâng:
- Antero-inferior de hil – inima
- Prehilar – trunchiul arterei pulmonare și grăsime timică
- Suprahilar – arcul aortei, trunchiul venos brahiocefalic stâng, artera subclaviculară
stângă, esofagul și ductul toracic
- Retrohilar – aorta descendentă toracică și esofagul
Baza:
- Concavă
- Are raporturi cu diafragmul și prin intermediul lui, cu:
Plămânul drept cu lobul drept al ficatului
Plămânul stâng cu splina, lobul stâng hepatic și fundul stomacului
Vârful:
- Este cu 3-4 cm mai sus decât cartilajul costal I și cu 2,5 cm mai sus decât extremitatea
medială a claviculei, la același nivel cu extremitatea posterioară a coastei I
- Se găsește la baza gâtului
Margini:
- Anterioară – ascuțită, pătrunde între stern și pericard; cea stîngă prezintă un șanț denumit
incizura cardiacă
- Posterioară – rotunjită, are raport cu capul coastelor
- Inferioară (cicumferința bazei) – este partea dintre bază și fața laterală; este ascuțită și
pătrunde între diafragm și coaste.
Structura pulmonară
- Arborele bronșic se ramifică în bronhii principale care se împart în interiorul plămânului
în bronhii lobare (secundare), apoi segmentare, bronhii terminale, lobulare până la lobul.
Lobulul pulmonar conține bronhiole terminale și respiratorii (ultimele ramificații) și se termină
printr-un acin pulmonar.
Pleura
Pleura viscerală – acoperă plămânii şi intră la nivelul scizurilor
Pleura parietală – are 7 părţi care corespund celor 7 părţi ale plămânului:
1. Pleura costală – aderă la suprafaţa internă a pereţilor toracelui; e
transparentă
2. Pleura mediastinală
3. Pleura diafragmatică – aderă la muşchiul diafragm
4. Pleura cervicală – aderă la vârful plămânului (domul pleural)
5. Recesul pleural costo-diafragmatic – reflexie a pleurei de la partea
costală la cea diafragmatică
6. Reces pleural costo-mediastinal anterior – reflexie a pleurei de la partea
costală la cea mediastinală
7. Reces pleural costo-mediastinal posterior
Cele 2 foiţe pleurale se continuă una cu alta în jurul pediculului pulmonar şi
subhilar (locul în care se formează ligamentul pulmonar).
Între cele 2 foiţe se găseşte lichidul pleural cu rol în facilitarea mişcărilor
plămânului în timpul respiraţiei.
68.Pediculul pulmonar
- Pediculul pulmonar este format din următoarele elemente: bronhia
principală,
 artera pulmonară,
 două vene
pulmonare,
 arterele bronhice,
 venele bronhice,
 plexul nervos
pulmonar,
 noduli limfatici
bronhopulmonari,
 vase limfatice,
 ţesut conjunctiv
mediastinal.
- Elementele pediculului pulmonar realizează raporturi intrapediculare,artera

fiind în planul anterior, venele pulmonare posterior de ea, bronhia principală
mai posterior.
- În planul cel mai posterior se găsesc arterele şi venele bronhice. Plexul
pulmonar şi nodurile limfatice sunt dispuse în faţa şi în spatele vaselor şi
bronhiilor.
- Raporturile intrapediculare dintre elemente se modifică în funcţie de

diversele porţiuni ale pediculului.
- În hil, raporturile structurilor pediculului pulmonar drept sunt diferite faţă de
cel stâng:
 pediculul pulmonar drept: bronhia lobară superioară dreaptă – superior;

artera pulmonară dreaptă – anterior; bronhia principală dreaptă – posterior;
vena pulmonară superioară dreaptă – anterior şi vena pulmonară inferioară
dreaptă – postero-inferior.
 pediculul pulmonar stâng: bronhia principală – posterior; artera pulmonară
stângă – superior; vena pulmonară superioară stângă – anterior şi vena
pulmonară inferioară stângă este situată postero-inferior.
Pediculul pulmonar drept este cuprins între: vena cavă superioară, crosa venei
azygos, vena azygos. Pediculul pulmonar stâng este
cuprins între: aorta ascendentă, arcul aortei, aorta descendentă toracică.
Raporturile extrapediculare sunt:

pleurele, se reflectă la ambii plămâni doar în porţiunea laterală;
 anterior de pedicul: nervul frenic, plexul pulmonar anterior, venacavă
superioară (doar în dreapta), artera aortă ascendentă (doar în stânga);
 posterior de pedicul: nervul vag, plexul pulmonar posterior, vena azygos
(doar în dreapta), aorta descendentă toracică (doar în stânga);
 superior de pedicul: arcul venei azygos (doar în dreapta), arcul aortei (doar
în stânga);
 inferior de pedicul: ligamentul pulmonar;
Pediculul stâng mai prezintă raporturi cu: nervul laringeu recurent, ligamentul
arterial (leagă arcul aortei cu artera pulmonară stângă), esofagul.
69.Inima-aspect exterior si raporturi
- aparatul circulator este alcatuit din cord, cu rol de pompa centrala si dintr-un
sistem de tuburi: vasele sangvine (artere, capilare, vene) si vase limfatice (cu
functie de transport a lichidelor nutritive)
Cordul – este organul central al ap. circulator cu functie de pompa respingatoare
- este situat in torace, in etajul inferior al mediastinului anterior; 1/3 a cordului se
afla la dreapta liniei mediane. Iar 2/3 la stanga ei
- are forma unui con turtit (sau piramida triunghiulara), culcat pe diafragm iar
pozitia este variabila dupa conformatia toracelui, tip constitutional, etc
- dimensiunea sa este arpoximativ cit pumnul drept al persoanei respective
Conformatia externa a cordului:

- cordul prezinta: 3 feţe, o bază si un vârf
- fata exterioara a cordului: prezinta şanturi ce corespund împarţirii inimii in 4
cavitati:
- şanţul coronar (atrioventricular) este perpendicular pe axul mare si imparte
cele 3 feţe intr-un segment atrial si unul ventricular
- şanţul interventricular (iv) trece prin marele ax si prezinta 2 segmente:
şanţul interventricular anterior si şanţul interventricular posterior
- şanţul interatrial este plasat in acelasi plan ca si precedentul, dar este
vizibil doar la nivelul bazei inimii
Faţa sternocostală
- prin intermediul pericardului are raporturi cu:
- sinusurile pleurale costomediastinale anterioare
- plastronul sternocostal (spatiile 2-5)
- vasele toracice interne
- prezinta şanţul coronar anterior ce imparte aceasta fata in doua segmente:
- segmentul atrial, prezinta trunchiul a. pulmonare (AP) si aortei si se
prelungeste lateral cu urechiusa dr/stg, ce reprezinta prelungiri diverticulare ale
atriilor (cea dr se deschide in atriul drept(AD) si inconjoara la origine aorta
ascendenta, iar cea stg se deschide in atriul sting(AS) si inconjoara la origine a.
pulmonara (AP) )
- segmentul ventricular, prezinta şanţul interventricular anterior, ce separa in
suprafata ventriculul drept (VD) de ventriculul sting (VS)
Faţa diafragmatica
- este aproape orizontala
- are raporturi cu centrul tendinos al diafragmului si lobul stg al ficatului
- santul coronar imparte fata diafragmatica in:
- segment atrial
- segment ventricular, este strabatut de santul interventricular posterior, ce
delimiteaza VD de VS
Faţa pulmonara
- este laterala stg, vine in raport cu pleura mediastinala si fata respectiva a
plamanului stg, unde determina fosa cardiaca
- este traversata de nv frenic stg si vasele diafragmatice superioare
- santul coronar o imparte intr-un segment atrial (AS) si unul ventricular (VS)
Baza cordului
- este strabatuta de santul interatrial ce o imparte in:
- campul stg, ce corespunde fetei posterioare a AS si prezinta orificiile celor
4 vene pulmonare
- campul dr, ce corespunde fetei posterioare a AD si prezinta orificiile venei
cave superioare(VCS) si venei cave inferioare(VCI)
Vârful cordului
- corespunde VS, ajunge in spatiul 5 intercostal stg, pe linia medioclaviculara unde
pe viu se palpeaza socul apexian
70.Atriul drept
- are forma de cub cu 6 pereti
- peretele lat (dr) - prezinta trabecule carnoase de ordinul II si III
- peretele medial (stg) – este alcatuit din septul interatrial, care in partea mijlocie
este prevazut cu o depresiune denumita fosa ovala (embriologic fosa ovala este
locul unde se gasea in timpul vietii intrauterine canalul interatrial al lui Botallo,
care mai tirziu se va astupa)
- peretele superior – prezinta orificiul VCS, anterior de care se gaseste orificiul de
comunicare cu urechiusa dr iar intre acestea se afla nodulul sinusal
- peretele inferior – prezinta orificul VCI si orificiul sinusului venos coronar
- peretele posterior - prezinta crista terminala, o ridicatura intre marginile drepte
ale orificiilor VCS si VCI
- peretele anterior - prezinta orificiul A-V dr prevazut cu valva tricuspida
71.Atriul stang
- este situat posterior si la stânga de AD
- are forma de cub cu 6 pereti
- peretele lateral (stg) – prezinta orificiul de patrundere in urechiusa stg
- peretele medial (dr) – corespunde septului interatrial, si prezinta o depresiune
corespunzatoare fosei ovale
- peretele superior – este neted
- peretele inferior – este concav si îngust
- peretele posterior – prezinta orificiiile venelor pulmonare, in număr de patru: 2
vene pulmonare drepte si 2 vene pulmonare stângi
- peretele anterior - prezinta orificiul A-V stg prevazut cu valva bicuspida
(mitrala) ce prezinta o cuspa anterioara si una posterioara
72.Ventriculul drept
- are forma de piramida cu 3 pereti,o baza si un vârf
- peretele superior - prezinta trabecule carnoase
- peretele inferior – prezinta trabecule carnoase
- peretele medial – este alcatuit din septul interventricular
- vârful – prezinta numeroase trabecule de ordinul II si III
- baza prezinta 2 orificii:
- orificiul A-V drept, care este inchis de valva tricuspida cu 3 valvule
(anterioara, posterioara, interna)
- orificiul trunchiului pulmonar (AP), care este inchis de 3 valvule
semilunare (anterioara, dreapta si stângă)
73.Ventriculul stang
- este situat la stg si posterior fata de VD si are peretii cei mai dezvoltati:
grosimea peretelui său este de 3 ori mai mare decat a peretelui VD
- are forma de con turtit, si prezinta 2 pereti, 2 margini, o baza si un vârf
- peretele medial (dr) – este reprezentat de septul interventricular ce in 1/3
anterioara prezinta numeroase trabecule carnoase, iar in 2/3 posterioare este neted
- peretele lateral (stg) – prezinta muschi papilari anteriori si posteriori, de la care
pornesc cordaje tendinoase, ce se prind pe valvulele A-V stângi
- marginile anterosuperioara si posteroinferioara ale ventriculului stâng dau
insertie pentru muschii papilari anterior si posterior
- vârful - corespunde vârfului cordului si prezinta trabecule de ordinul II si III
- baza corespunde AS si prezinta 2 orificii:
- orificiul A-V stg, cu valva mitrală; valva mitrala este prevazută cu 2
valvule (valvula anterioara are forma triunghiulara, iar valvula posterioara are
forma patrulatera)
- orificiul aortic este situat anterior si la dreapta orificiului mitral si prezinta
3 valvule: posterioara, dreapta, stângă
74.Pericardul
La exterior, inima este cuprinsa intr-un sac fibros numit pericard.
 Pericardul fibros are forma junui trunchi de con cu baza la diafragma si
varful la nivelul vaselor mari de la baza inimii.
 Fetele laterale vin in raport cu fata mediastinala a plamanilor,
 fata anterioara cu sternul si coastele,
 fata posterioara cu organele din mediastinul posterior
El este fixat de organele vecine prin ligamente:
 ligamentele sterno-pericardice il fixeaza de stern,
 ligamentele vertebro-pericardice il fixeaza de diafragm
La interiorul pericardului fibros se afla pericardul seros, format din doua foite: una
interna, epicardul, care captuseste suprafata externa a miocardului, si una
externa, parietala, care tapeteaza suprafata interna a pericardului fibros. Cele
doua foite se continua una cu cealalta la nivelul vaselor mari de la baza inimii.
Intre cele doua foite ale pericardului seros se afla cavitatea pericardica virtuala, ce
contine o lama fina de lichid pericardic.
75.Aorta ascendenta
 Aorta ascendentă are o lungime de aproximativ 4-5 cm.
 Îşi are originea în ventriculul stâng, printr-o porţiune dilatată, numită bulbul
aortei (Bulbus aortae).
 Urmează un traiect oblic în sus, anterior şi spre dreapta, până la marginea
superioară a celui de-al doilea cartilaj costal drept.
 La nivelul orificiului aortic (Ostium aortae) de la baza ventricului stâng,
prezintă trei valvule semilunare: dreaptă, stângă şi posterioră, care
delimitează împreună cu peretele arterial sinusul aortei (Valsalva) (Sinus
aortae), format din trei compartimente în formă de cuib de rândunică,
poziționate în dreptul fiecărei valvule.
 Aorta ascendentă este situată aproape în totalitate în pericard împreună cu
trunchiul arterei pulmonare.
 Cele două vase mari urmează un traiect spiralat, trunchiul pulmonar trecând
iniţial anterior, apoi la stânga şi în final posterior faţă de aortă.
 Raporturi
 Având în vedere că cea mai mare parte a aortei ascendente este situată
în sacul pericardic, o putem diviza în două porțiuni: intrapericardică
și suprapericardică, foarte scurtă. Ea prezintă următoarele raporturi:
 anterior cu trunchiul pulmonar şi auriculul drept, fiind despărţită mai
sus de stern prin intermediul pericardului, pleurei drepte, marginii
anterioare a plămânului drept şi timusului la copil sau ţesutului celulo-
adipos cu insule de ţesut timic la adult. Auriculul drept își lasă
amprenta pe porțiunea inițială a aortei și formează patul auricular și
plica preaortică ;
 posterior cu fața anterioară a atriilor și sinusul transvers al
pericardului (Theille) şi artera pulmonară dreaptă;
 în partea dreaptă cu vena cavă superioară şi atriul drept;
 în partea stângă cu trunchiul pulmonar și pleura mediastinală și fața
mediastinală a plămânului stâng.
 Ramuri
- Singurele ramuri ale aortei ascendente sunt cele două artere
coronare dreaptă şi stângă, care asigură vascularizația arterială a
inimii. Ele iau naştere din porţiunea iniţială a aortei, respectiv
din bulbul aortic.
76.Arcul aortei
- ţine din VS(ventriculul stang) pana la flancul stang al T4
- are calibru inconstant si prezinta 2 dilatatii:
- bulbul aortei (sinusul lui Valsalva), care este locul de implantare al
valvulelor sigmoide
- sinusul aortei, situat intre portiunea ascendenta si cea transversala a arterei
aorta
- arcul aortic prezinta 2 portiuni:
- aorta ascendenta, cu un segment intrapericardic initial, continuat de un
segment extrapericardic
- crosa aortei - este portiunea orizontala, prezinta o curbura cu concavitatea
medial ce corespunde traheei si esofagului
Raporturi:
- anterolateral: nervul frenic, plexul cardiac anterior, nervul vag
- posteromedial: traheea, esofagul, plexul cardiac posterior, ductul toracic, lantul
simpatic toracic, nervul laringeu recurent stang
- inferior: pediculul pulmonar stang
- superior - fata superioara a crosei este convexa,iar de pe ea se desprind:
- trunchiul arterial brahiocefalic
- artera carotida comuna stanga
- artera subclaviculara stanga
1. Trunchiul arterial brahiocefalic

- cel mai voluminos ram al arcului aortic (Ø = 15 mm)
- se indreapta spre articulatia sternoclaviculara dreapta unde se bifurca in:
- a. subclaviculara dreapta
- a. carotida comuna dreapta
2. A. carotida comuna stanga

- irigă viscerele regiunilor superficiale si profunde cervicale si ale fetei, regiunile
superficiale ale capului si encefalul
3. A. subclaviculara stanga
- este mai lunga cu 3 cm decat a. subclaviculara dreapta
- se termina sub mijlocul claviculei unde se continua cu a. axilara stanga
Ramuri colaterale ale arterelor subclaviculare cu distributie toracica:

1.A. toracica interna (mamara interna)
- coboara de-a lungul margini laterale a sternului pana in spatiul 6 intercostal
- colaterale: arterele perforante (anterior), arterele mediastinale (posterior), arterele
sternale (intern), arterele intercostale anterioare (extern)
- terminale: artera musculofrenica, artera epigastrica superioara, artera intercostala
superioara
2.A.intercostala superioara
- are traiect descendent, incruciseaza gitul primei si celei de-a 2-a coaste si se
termina furnizind arterele intercostale superioare si posterioare ce se distribuie
muschilor spinali, maduvei spinarii si canalului vertebral
77.Aorta descendenta toracica

- continua arcul aortei de la nivelul T4 până la diafragm (T10-T11)
- se gaseste in mediastinul posterior, pe flancul stang al coloanei vertebrale (CV)
Colaterale
- aa. bronhice: una pentru plamanul drept, doua pentru plamanul stang; patrund in
hilul pulmonar
- aa. esofagiene se desprind de pe fata anterioara a aortei toracice si se indreapta
spre esofag
- aa. mediastinale pentru organele mediastinului posterior
- aa. intercostale posterioare – in numar de 8-10 perechi, destinate ultimelor 9
spatii intercostale; dau rr pentru corpii vertebrali
78.Trunchiul pulmonar
Trunchiul arterial pulmonar pleacă din ventricolul drept (sânge cu CO2), se bifurcă
în 2 artere pulmonare (dreaptă şi stângă), intră în plămân şi se ramifică similar
arborelui bronhic. Ultima ramificaţie este la nivelul capilarelor perialveolare. Apoi
se unesc ramuri în sens invers arterelor, formând arborele venos pulmonar, din care
rezultă venele pulmonare (câte 2 pentru fiecare pulmon), conţinând sânge oxigenat.
Acestea se termină în atriul stâng.
Arterele bronhice (de obicei 1 dreaptă şi 2 stângi) conţin sânge oxigenat. Ele iau
naştere din aorta descendentă toracică. Se formează apoi un nou arbore arterial
bronhic care se ramifică până la nivelul bronhiolelor respiratorii
Venele bronhice (2 drepte şi 2 stângi) se varsă: cele drepte în vena azygos, iar cele
stângi în vena hemiazygos accesorie.
79.Venele brahiocefalice si cava superioara

Venele brachiocefalice (stângă și dreaptă) (sau venele innominate) se formează
în zona superioară a pieptului prin unirea venelor jugulare interne cu venele
subclaviculare. Aceasta se află la nivelul articulației sternoclaviculare. Vena
brachiocefalică stângă este de obicei mai lungă decât cea dreaptă. Aceste vene se
contopesc pentru a forma vena cava superioară, un vas mare, posterior de
joncțiunea primului cartilaj costal al manubriului sternal. Venele brahiocefalice
sunt venele majore care aduc sângele în vena cavă superioară.
**Afluenții
Vena brachiocefalică este formată prin confluența venelor jugulare interne și a

venelor subclaviculare. În plus, primește drenaj de la:
+vena toracică internă stângă și dreaptă (numită și vene interne mamare): se varsă
în bordura inferioară a venei lor corespunzătoare.
+Venele tiroidiene inferioare stângă și dreaptă: se varsă în aspectul superior al
venelor corespunzătoare din apropierea confluenței.
+Venele vertebrale stângă și dreaptă.
+Vena intercostală superioară stângă: se drenează în vena brachiocefalică stângă.
Vena cavă superioară

ȋşi are originea la nivelul primei articulaţii condrocostale drepte, posterior de
aceasta, şi se formează prin unirea celor două vene brahiocefalice dreaptă respectiv
stângă. Prezintă un traiect vertical până la nivelul celei de-a treia articulaţii
condrocostale drepte, unde se varsă ȋn peretele superior al atriului drept.
Dimensiunea sa este de aproximativ 7 cm şi poate fi ȋmpărţită ȋn două segmene:
unul intrapericardic şi unul extrapericardic.
Raporturi cu ţesuturile din jur:

- la dreapta, cu nervul frenic drept, cu pleura şi cu pulmonul drept;
- la stânga, cu aorta ascendentă;
- anterior, cu cartilajele coastelor 1, 2, 3 şi cu auriculul drept.
La nivelul venei cave superioare se varsă şi vena azygos.
80.Vena Azygos
se formează prin unirea a două rădăcini:
- Una medială, alcătuită din vena lombară dreaptă ce provine din vena cavă
inferioară sau vena renală dreaptă şi
- Una laterală, alcătuită din unirea venei lombare ascendente drepte cu vena
subcostală dreaptă.
Prezintă un traiect vertical şi pătrunde la nivelul toracelui prin orificiului aortic al

diafragmului. Ajunsă la nivel toracal, aceasta urcă până la nivelul vertebrei toracale
T4, unde realizează crosa venei azygos şi se varsă ȋn vena cavă superioară.
La nivel toracal poate fi ȋmpărţită ȋn două segemente reprezentate de:

1. Un segment vertical ce intră ȋn raport cu:
- Anterior, cu esofagul;
- Posterior, coloana vertebrală prin intermediul corpilor vertebrelor T4-T12;
- La dreapta, cu pleura şi pulmonul drept;
- La stânga, cu ductul toracic şi aorta descendentă toracică.
2. Arcul venei azygos, ce intră ȋn raport cu:
- La dreapta, cu pleura şi mediastinul;
- La stânga, cu nervul vag, esofagul şi traheea;
- Inferior, cu pediculul pulmonului drept.
La nivelul venei azygos se varsă venele intercostale posterioare drepte, vena

intercostală superioară dreaptă, vena hemiazygos, vena hemiazygos accesorie,
venele esofagiene, venele pericardice, venele bronhice drepte.
81. Venele hemiazygos si hemiazygos accesorie
Vena hemiazygos
se fromează la nivelul cavităţii abdominale prin unirea a două radăcini:
1. Una medial, alcătuită din vena lombară stângă ce provine din vena renală
stângă;
2. Una lateral, ce se formează prin unirea venei lombare ascendente stângi cu vena
subcostală stângă.
Are un traiect vertical şi pătrunde la nivelul cavităţii toracice prin diafragm. La

nivel toracal se găseşte ȋn mediastinul inferior şi ajunge până ȋn dreptul vertebrei
toracale T8 de unde face o crosă la dreapta, vărsându-se ȋn vena azygos.
La nivel toracic prezintă două segmente:
- Unul vertical, ce intră ȋn raport cu coloana vertebrală posterior şi la dreapta şi cu
aorta descendentă toracică, anterior şi la stânga.
- Unul orizontal, ce intră ȋn raport anterior cu aorta descendentă toracică, ductul
toracic şi esofag, iar posterior cu vertebra T8.
La nivelul venei azygos se varsă venele intercostale posterioare stângi (ultimele

trei), venele esofagiene şi vena hemiazygos accesorie.
Vena hemiazygos accesorie

se formează prin unirea venelor intercostale posterioare stângi 5, 6, 7, 8, uneori şi
4, are un traseu vertical, paralel cu coloana verterbală, până la nivelul vertebrei T7,
unde face o curbă la dreapta şi se varsă ȋn vena azygos sau hemiazygos.
82.Ductul toracic
Ductul toracic este cel mai insemnat colector limfatic si are diametrul de 2-3 cm.
Originea sa este la nivelul lombar L2-L3. Este situat profund pe coloanal
vertebrala, posterior de aorta. Lungimea ductului toracic este de 25-30 cm. La
nivelul vertebrei toracale T3 se indreapta spre anterior si descrie un arc cu
lungimea de 4-5 cm. Se deschide in unghiul dintre vena jugulara interna stanga si
subclaviculara stanga.
In torace dreneaza nodurile limfatice parietale si viscerale.
• Nodurile parietale se impart in 3 grupe: frenice, sternocostale si
interrcostale.
• Nodurile viscerale se impart tot in 3: mediastinale anterioare si posterioare
si traheobronsice
83.Simpaticul toracic
Contine un numar de ganglioni aproape egal cu cel al nervilor spinali toracici, cel
mai frecvent fiind intalniti 11 ganglioni simpatici toracici, ocazional 12 si mai rar
10 sau 13.
• Aproape invariabil, primul ganglion toracic este fuzionat cu ganglionul
cervical inferior, formand ganglionul cervicotoracic (stelat), iar uneori si al
doilea ganglion toracic poate fi inclus in aceasta fuziune.
• Cu exceptia celui de-al doilea si a ultimilor doi sau trei, ganglionii toracici
raspund capetelor costale, posterior de pleura costala.
• Al doilea ganglion simpatic toracic este in mod obisnuit localizat in al doilea
spatiu intercostal, iar ultimii doi sau trei ganglioni se gasesc lateral de
corpurile vertebrelor corespunzatoare.
• Caudal, trunchiul simpatic toracic trece dorsal de ligamentul arcuat medial
(sau prin stalpul diafragmei) pentru a deveni trunchi simpatic lombar.

Ganglionii sunt mici si interconectati prin segmentele de trunchi intermediare. In
mod clasic se descriu doua ramuri comunicante, alb si censiu, ce conecteaza
fiecare ganglion cu nervul spinal corespondent, insa variatii ale acestui model
nu sunt deloc neobisnuite, sunt rareori bilateral simetrice si intalnite mai ales la
nivele toracice superioare. Ramuri ascendente si descendente suplimentare catre
nivele superioare si respectiv, inferioare, ies din al doilea ganglion simpatic (54%
si respectiv 46%), din al treilea ganglion simpatic (6% si respectiv 25%) si din al
patrulea ganglion simpatic (5% si respectiv 8%).
• Ramul ascendent din al doilea ganglion este uneori denumit nervul lui
Kuntz.
• Ocazional, ramurile comunicante alb si cenusiu fuzioneaza si formeaza un
ram “mixt”.
• Ramurile mediale de la primii cinci ganglioni furnizeaza filamente pentru
aorta toracica si ramurile sale, formand impreuna cu filamente din nervul
splanhnic mare un mic plex in jurul acesteia.
• Unele ramuri, provenite de la ganglionii 2 – 5 sau 6, se alatura plexului
pulmonar posterior, iar altele se termina in partea profunda a plexului
cardiac.
• Ramurile mediale provenite din ultimii sapte ganglioni sunt mai voluminosi,
se distribuie aortei si se unesc pentru a forma nervii splanhnici mare, mic si
inferior, din care ultimii doi nu sunt intotdeauna identificabili.
Nervul splanhnic mare consta in principal din eferente preganglionare mielinice
si fibre aferente viscerale si este format din ramuri din ganglionii toracici 5-9 sau
10. Descinde oblic pe corpurile vertebrelor, furnizeaza ramuri pentru aorta toracica
descendenta si perforeaza stalpul ipsilateral al diafragmului pentru a se termina, in
principal, in ganglionul celiac, precum si in ganglionul aorticorenal sau glanda
suprarenala. La majoritatea indivizilor se distinge pe nerv un ganglion care
raspunde vertebrelor T11 sau T12.
Nervul splanhnic mic este format din ramuri provenite din ganglionii toracici 9 si
10 (uneori 10 si 11) si din trunchiul dintre acestia. Nervul perforeaza diafragmul
impreuna cu nervul splanhnic mare si se alatura ganglionului aorticorenal.
Nervul splanhnic inferior (nervul renal) din ultimul ganglion toracic patrunde in
abdomen cu trunchiul simpatic si se termina in plexul renal.
84.Nervii vagi si frenici in torace

Nervul frenic (N. phrenicus)
Este cea mai importantă ramură a plexului cervical, destinată
pericardului si diafragmei.
Origine și traiect
• Ia naştere prin trei rădăcini provenite din ramurile anterioare ale celui de-al
treilea, al patrulea şi al cincilea nerv spinal cervical (C3, C4,C5).
• De la origine coboară, trecând între artera şi vena subclaviculară,
patrunde în torace unde dă ramuri colaterale pentru pleură şi pericard.
• Ramurile sale terminale ajung la diafragm.
Raporturi
• În torace, nervii frenici coboară acompaniaţi de vasele frenice
superioare şi vin în raport cu pleura mediastinală şi cu pericardul fibros.
• Nervul frenic drept mai intră în raport cu vena brahiocefalică dreaptă şi cu
venele cave superioară şi inferioară.
• Nervul frenic stâng vine în raport şi cu crosa aortei şi cu nervul vag stâng.
Ramuri
Ramurile colaterale ale nervului frenic sunt reprezentate de:
- ramuri timice;
- ramuri pleurale;
- ramuri vasculare (pentru vena cavă superioară);
- ramuri pericardice.
Ramurile terminale ale nervului frenic iau naștere deasupra diafragmei
și de obicei sunt în număr de trei:
- ramura anterioară este destinată părții costale anterioare a
diafragmei și se anastomozează prepericardic, pe linia mediană,
cu omoloaga sa contralaterală;
- ramura posterioară străbate diafragma și la nivelul feței sale
abdomonale dă naștere la ramuri colaterale mediale în jurul
hiatului esofagian și laterale pentru pilierul diafragmatic de
partea respectivă. De asemenea mai emit și filete nervoase
pentru plexul celiac, iar din ramura posterioară a frenicului drept
și pentru glanda suprarenală dreaptă;
- ramura laterală dă 2-4 ramuri care străbat diafragma și sunt
destinate părții costale anterioare a acesteia.
Nervii vagi
-sunt nervi micşti, cu cel mai lung traiect şi cu teritoriul de inervaţie cel mai
extins. Ei trimit ramuri la toate viscerele de la nivelul gâtului, toracelui şi
abdomenului. Fibrele motorii inervează musculatura laringelui și a
faringelui, fibrele senzoriale recepţionează sensibilitatea gustativă de la
bazarădăcinii limbii, iar cele parasimpatice asigură inervaţia viscerelor
toracoabdominale.
Origine
• Originea reală a nervului vag se găseşte la nivelul bulbului rahidian:
- Fibrele somato-motorii au originea în nucleul ambiguu –porţiunea inferioară.
- Fibrele viscero-motorii au originea în nucleul dorsal al vagului
(aripa cenuşie a triunghiului bulbar).
- Fibrele viscero-senzitive se termină în nucleul solitar.
- Fibrele somato-senzitive ajung în nucleul solitar – porţiunea
inferioară.
Nervul X are doi ganglioni anexaţi:
 superior (jugular) – la nivelul găurii jugulare;
 inferior – sub ganglionul jugular.
• Originea aparentă se găseşte la nivelul şanţului retroolivar, între
originile nervilor IX (superior) şi XI (inferior).
• Traiect şi raporturi
(De la origine, nervul vag se orientează anterior, superior si lateral către
gaura jugulară pe care o traversează şi coboară vertical la nivelul gâtului unde
intră în constituţia pachetului vasculo-nervos alături de vena jugulară internă și
de artera carotidă internă, inițial și de artera carotidă comună, ulterior.)
După ce străbat regiunea cervicală, nervii vagi pătrund în torace,
străbat mediastinul posterior, situaţi de o parte şi de alta a porţiunii toracice a
esofagului. În porţiunea inferioară a esofagului, nervul vag stâng trece anterior
de esofag, iar nervul vag drept posterior, iar ramurile lor se anastomozează
formând plexul esofagian care se continuă sub forma a două trunchiuri vagale,
anterior şi posterior.
Împreună cu esofagul, cele două trunchiuri vagale traversează hiatul
esofagian al diafragmei şi pătrund în abdomen.
• Ramuri
În functie de regiunile traversate, nervul vag prezintă ramuri
colaterale: intracraniene, cervicale și toracice.
(Ramurile colaterale intracraniene sunt:
- ramura meningee;
- ramura auriculară;
- ramura comunicantă cu nervul glosofaringian.
Ramurile colaterale cervicale sunt:
- ramura faringiană (R. pharyngeus);
- nervul laringeu superior (N. laryngeus superior);
- ramurile cardiace cervicale superioare (Rr. cardiaci cervicales
superiores);
- ramurile cardiace cervicale inferioare (Rr. cardiaci cervicales
inferiores);
- nervul laringeu recurent drept (N. laryngeus recurrens).)
Ramurile colaterale toracice sunt:
- nervul laringeu recurent stâng;
- ramurile cardiace toracice (Rr. cardiaci thoracici);
- ramurile bronşice (Rr. bronchiales);
- plexul esofagian (Plexus oesophageus) cu cele două porţiuni:
plexul esofagian anterior şi plexul esofagian posterior.
• Ramurile terminale sunt reprezentate de:
- trunchi vagal anterior (Truncus vagalis anterior);
- trunchi vagal posterior (Truncus vagalis posterior);
- ramurile renale (Rr. renales) care participă la formarea
plexului renal
85.Timusul
Glandă endocrină cu rol în creştere
Prezent în copilărie, atinge dezvoltarea maximă la 14-15 ani, după care involuează
şi va fi înlocuit treptat cu ţesut conjunctivo-grăsos
Are 2 segmente: cervical şi toracal (în etajul superior al mediastinului anterior)
Este format din 2 lobi uniţi prin ţesut conjunctiv, realizând forma literei „H”
Prezintă:
Corp-2 extremităţi:
Superioară – prezintă 2 coarne (drept şi stâng). Cornul stâng este mai lung şi poate
ajunge până la tiroidă
Inferioară – ajunge până la şanţul coronar anterior
Rapoarte:
Segmentul cervical:
Anterior:Tegument
Ţesut celular subcutanat
Muşchiul pielosul gâtului
Lamina superficială
Muşchii subhioidieni
Lamina pretraheală
Posterior – traheea
Lateral – pachetul vasculo-nervos al gâtului format din: Vena jugulară internă
Artera carotidă comună
Nervul vag
2. Segmentul toracal
Anterior: stern şi fundurile de sac pleurale anterioare
Posterior: pericard şi vasele mari de la baza inimii
Lateral: pleura mediastinală, feţele interne ale plămânilor şi nervii frenici
Vascularizaţie – ramuri din: Arterele tiroidiene inferioare
Arterele mamare interne
Trunchiul arterial brahiocefalic
Inervaţie: Ramuri din lanţul simpatic toracic
Nervul frenic stâng
86. Traheea
Limite:
- Superior – orizontala prin marginea inferioară a cartilajului cricoid și a lui C6 (aici
traheea continuă laringele)
- Inferior – corespunde marginii inferioare a lui T4, unde se bifurcă în 2 bronhii
principale
Segmente:
- Cervical (C6 – T2)
- Toracic (T2 – T4)
Traheea toracică
Raporturi:
• Posterior – esofagul
• Anterior:
- Arcul aortei și originea primelor 2 ramuri ale lui (trunchiul arterial brahiocefalic și
artera carotidă comună stângă)
- Trunchiul venos brahiocefalic stâng
- Timus
- Manubriu sternal
• Lateral dreapata:
- Vena cavă superioară
- Trunchiul arterial brahiocefalic
- Pleura și plămânul drept
• Lateral stânga:
- Arcul aortei și ultimele 2 ramuri ale lui (artera caroridă comună stângă și artera
subclaviculară stângă)
- Pleura și plămânul stâng
Structura traheei
• Formată din 16-20 de cartilaje traheale unite prin ligamente traheale.
• Peretele posterior este format de o membrană fibroelastică care conține musculatură
netedă ce formează mușchiul traheal
• La interior, traheea e acoperită de mucoasă ce conține glande traheale cu rol în
producerea mucusului și cili.
Bronhiile principale
- Limita superioară – marginea inferioară a lui T4
- Limita inferioară – se termină lângă hilul pulmonar împărțindu-se în bronhii lobare
(3 drepte și 2 stângi).
Hilul pulmonar – locul pe unde intră și ies din plămâni diferitele elemente anatomice
Pediculul pulmonar – toate elementele care intră sau/și ies din plămân prin hil (vase, nervi,
bronhii, vase de sânge și limfatice):
- Bronhia principală
- Artera pulmonară
- 2 vene pulmonare
- Artera bronhică
- 2 vene bronhice
- Plexul nervos pulmonar
- Vase și noduli limfatici bronhopulmonari
Raporturi pedicul pulmonar drept:
- Anterior – V.C.S.
- Posterior – vena azygos
- Superior – arcul venei azygos
Raporturi pedicul pulmonar stâng:
- Anterior – aorta ascendentă
- Posterior – aorta descendentă toracică
- Superior – arcul aortei
87.Esofagul
- Este turtit antero-posterior
- Prezintă porţiuni dilatate alternând cu porţiuni îngustate (strâmtori)
Există 3 strâmtori:
- Cricoidiană (gura esofagului)
- Aortico-bronşică (porţiunea orizontală a crosei aortei încrucişează esofagul)
- Diafragmatică (esofagul trece prin diafragm)
Limite:
- Superior – trece prin marginea inferioară a carilajului cricoid (C6)
- Inferior – corespunde orificiului cardia (T11)
Are 3 segmente:
- Cervical (C6 –T2)
- Toracal (T2 – T10) – orificiul esofagian al diafragmului
- Abdominal (T10 – T11)
Raporturile esofagului:
1. Segmentul cervical:
a. Anterior – traheea şi nervul recurent stâng
b. Posterior – spaţiul retro-faringo-esofagian şi coloana vertebrală
c. Lateral – lobii tiroidieni, pachetul vasculo-nervos al gâtului şi nervul
recurent drept
2. Segmentul toracal (T2-T10): - are 2 părţi în raport cu porţiunea orizontală a
traheei
a. Supraaortică (supraazygoaortică T2 – T4)
 Anterior – traheea şi bifurcarea ei
 Posterior – spaţiul retro-faringo-esofagian şi coloana vertebrală
 Lateral dreapata – la nivelul T4 esofagul este încrucişat de
crosa venei azygos; superior are raport cu pleura şi faţa internă
a plămânului drept.
 Lateral stânga – la nivlelul T4, esofagul este încrucişat de
porţiunea orizontală a cosei arotei;
 Deasupra – pleura şi faţa internă a plămânului stâng
b. Subaortică (T4 – T10):
 Anterior – vasele pulmonare drepte, artera bronşică dreaptă,
pericardul şi atriile
 Posterior – pe măsură ce coboară, aorta descendentă toracică
pătrunde între esofag şi coloana vertebrală şi rămâne la stînga.
Tot între esofag şi coloană se mai găsesc vena axygos şi canalul
toracic
 Lateral – pleura, feţele interne pulmonare şi nervii vagi.
3. Segmentul abdominal:
Dreapta – lobul stâng hepatic
Stânga – marea cubură a stomacului
Structura esofagului:
4 tunici:
- adventice,
- musculară,
- submucoasă,
- mucoasă
88.Compartimentarea cavitatii abdominale

1 . Diviziunea anatomo-clinică a pereților antero-laterali
Se realizează prin trasarea a două linii verticale și două orizontale.
Liniile verticale sunt reprezentate de liniile medioclaviculare.
Linia orizontală superioară se trasează prin marginea inferioară a
coastelor X.
Linia orizontală inferioară se trasează prin spinele iliace anterosuperioare.
Prin trasarea celor patru linii rezultă nouă regiuni:

 Epigastrul – regiunea superioară de pe linia mediană;
 Mezogastrul – regiunea mijlocie de pe linia mediană;
 Hipogastrul – regiunea inferioară de pe linia mediană;
 Hipocondrul drept și stâng – regiunile superioare din zona laterală;
 Flancul drept și stâng – regiunile mijlocii din zona laterală;
 Fosa iliacă dreaptă și stângă – regiunile inferioare din zona laterală.
2. Diviziunea anatomo-chirurgicală
Se realizează prin trasarea a trei linii orizontale
Linia superioară se trasează prin baza apendicelui xifoid.
Linia mijlocie se trasează prin marginea inferioară a coastelor X.
Linia inferioară se trasează prin spinele iliace anterosuperiore.
Prin trasarea celor trei linii rezultă trei regiuni:
 Regiunea toraco-abdominală – situată între linia superioară și cea mijlocie;
 Regiunea abdominală propriu zisă sau mijlocie – situată între linia mijlocie și cea
inferioară;
 Regiunea abdomino-pelvină – situată sub linia inferioară.
3. Diviziunea anatomo-patologică
Este realizată de către colonul și mezocolonul transvers care împart
cavitatea abdomino-pelvină în două etaje:
 Supramezocolic – situat superior față de colonul și mezocolonul
transvers;
 Inframezocolic – situat inferior față de colonul și mezocolonul
transvers.
89.Muschii anterolaterali ai abdomenului

Oblic extern (oblicul mare) (m.obliquus externus abdominis) - este situat cel
mai superficial
- ultimele 7-8 coaste; se incruciseaza superior cu dintatul anterior si
inferior cu marele dorsal
- buza externa creasta iliaca 3/5 anterioare
Inervatie:
-nervii iliohipogastric, ilioinghinal si intercostali inferiori
2. Oblic intern (oblicul mic) (m.obliquus abdominis internus)

- interstitiul crestei iliace 2/3 anterioare, spina iliaca antero-superioara
(SIAS), ligamentul inghinal 1/3 lat
- coaste 10-12, pubis, funiculul spermatic
3. Transvers abdominal (m. transversus abdominis) – este situat profund
- ultimele 6 coaste pe fata lor interna
- apofizele costiforme ale vertebrelor lombare
- prin unirea cu fibrele inferioare ale oblicului intern, se termina formând:
- tendonul conjunct
- muschiul cremaster (intern)
Inervatie:
-nervii intercostali inferiori, iliohipogastric si ilioinghinal
4. Dreptul abdominal (m.rectus abdominis)

- cartilajele costale 5-7 si fata anterioara apendice xifoid
- fascicul lateral - creasta pubis, spina simfiza pubiana
- fascicul medial - simfiza pubiana
Inervatie:
-nervii intercostali VII-XII si nervii iliohipogastric si ilioinghinal
5. Piramidalul (m.pyramidalis)
- are forma triunghiulara cu baza la pubis si varful la linia alba
- dubleaza muschiul drept abdominal in partea sa inerioara fiind continut in teaca
acestuia
Inervatie:
- nervii intercostali VII-XII si nervii iliohipogastric si ilioinghinal
90.Omenturi- epiploane
Leaga doua organe digestive
Epiploanele – formaţiuni peritoneale între foiţele căruia se conţine ţesut

celuloadipos reţele vasculare şi limfatice plexiforme. Se disting, epiploonul mic şi
epiploonul mare.
• Micul epiploon (omentum minus) este constituit din două ligamente: lig.
hepatogastric ce se întinde de la hilul hepatic spre curbura mică a
stomacului şi ligamentul hepatoduodenal situat între hilul hepatic şi partea
superioară a duodenului. Ultimul conţine în sine pediculul hepatic format
din ductul coledoc, vena porta, artera hepatică proprie. Micul epiploon se
dezvoltă din mezogastriul anterior, parte componentă a mezoului primar
ventral.
• Marele epiploon (omentum maius) se formează din mezogastriul posterior,
porţiune a mezoului primar dorsal, în rezultatul rotirii stomacului în luna a
doua de viaţă intrauterină. Acesta are aspectul unui şorţuleţ ce coboară de la
curbura mare a stomacului separând faţa posterioară a peretelui anterior a
abdomenului de ansele intestinului subţire. El este constituit din 4 foiţe
peritoneale, grupate în două lamele: anterioară şi posterioară. Cea
anterioară coboară de la curbura mare a stomacului, iar cea posterioara de
pe colonul transvers. Ambele foiţe fac coalescenţa pe colonul transvers
închizând din inferior bursa omentală. Mica porţiune a lamele anterioare
dintre curbura mare a stomacului şi colonul transvers poartă denumirea de
ligament gastrocolic. Marele epiploon posedă particularităţi individuale şi de
vârsta. La copil el este subţire şi transparent, făcând vizibile reţelele
vasculare din interiorul lui. • La adult el conţine o cantitate mai mare de
ţesut celuloadipos vase sanguine, vase şi ganglioni limfatici. Gradul de
dezvoltare a ţesutului celuloadipos depinde de gradul de obezitate al
individului. Variază de asemenea şi dimensiunile marelui epiploon. El poate
fi scurt, având doar câţiva centimetri, sau poate fi lung, ajungând până la
intrarea în micul bazin. De gradul de dezvoltare depinde şi mobilitatea
epiploonului, care poate stopa un proces inflamator prin deplasarea lui spre
plagă, blocând răspândirea infecţiei.
91.Mezenterul
- Reprezintă organul de hrănire, susţinere şi mobilitate al jejuno-ileonului
- Are formă de trapez cu 2 baze (mare şi mică) şi 2 feţe (dreaptă şi stângă)
o Baza mică (marginea posterioară sau rădăcina):
 Se prinde pe peretele abdominal posterior
 Lungime de 15-18 cm
 Se întinde de la unghiul duodeno-jejunal (la stânga
lui L2) până la niveul articulaţiei sacro-iliace
drepte
 Are o direcţie oblică în jos şi spre dreapta,
descriind mai multe curburi
 Încrucişează de sus în jos:
 Capul pancreasului
 D3
 V.C.I.
 Artera iliacă comună dreaptă
 Vasele genitale drepte
 Ureter drept
 Muşchiul psoas drept
o Baza mare (marginea anterioară) – se găseşte la nivelul anselor
o Faţa dreaptă – ia parte la delimitarea spaţiului mezenterico-
colic drept
o Faţa stângă – ia parte la delimitarea spaţiului mezenterico-colic
stâng
- În grosimea mezenterului găsim: grăsime, vase de sânge (vasele mezenterice
superioare şi ramurile lor), limfatice şi nervi.
92.Mezocolonul transvers
- duodenul prezinta 4 portiuni despartite de 3 flexuri:
- I portiune (DI) (partea superioara) se imparte intr-un segment stang, mobil,
intraperitoneal si un segment drept, fix, retroperitoneal; cele doua segmente sunt despartite de
artera gastroduodenala
- a II-a portiune (DII)(partea descendenta) este impartita de radacina mezocolonului
transvers in doua segmente: supra/submezocolic
- a III-a portiune (DIII)(partea orizontala) este impartita de radacina mezenterului in
portiune dreapta si o portiune stinga
- a IV-a portiune (D IV)(partea ascendenta) este submezocolica
93.Aorta abdominala
- continua aorta toracica de la nivelul T10-T11
- coboara pe fata anterioara a coloanei vertebrale (CV)
- lungimea aortei abdominale este de aproximativ 15-18 cm, calibru este
descrescator (datorita emergentei unor ramuri colaterale voluminoase) - Ø scade de
la 15-18 mm la 12-13 mm
- se termina intre L4 si L5 unde se imparte in:
- 2 artere iliace comune (stanga si dreapta)
- a. sacrata mijlocie (reprezinta segmentul atrofiat al aortei terminale)
- aortei abdominale i se disting 3 portiuni:
- portiunea supraduodenopancreatica (celiaca) – este situata la nivelul T12-
L1 si se afla in raport cu bursa omentala; da artera frenica inferiora si trunchiul
celiac
- portiunea retroduodenopancreatica – tine pana la L3; da a. mezenterica
superioara
- portiunea subduodenopancreatica - tine pana la L4-L5; da a. mezenterica
inferioara
Ramuri colaterale ale aortei abdominale:

A.Ramuri parietale
- arterele frenice inferioare (stanga si dreapta) – dau ramuri pentru esofagul
abdominal, stalpii diafragmului, marea tuberozitate a stomacului si rr pt pancreas,
ficat si glandele suprarenale
- aa. lombare (5 perechi) pentru masa musculara sacrolombara
B. Ramuri viscerale
- trunchiul celiac
- deserveste organele supramezocolice
- Ø = 1 cm, se desprinde de pe fata anterioara a aortei abdominale
- se termina prin:
- a. gastrica stanga pentru mica curbura a stomacului, da a.
hepatica stanga, rr cardioesofagiene anterioare, rr gastrice anterioara si
posterioara
- a hepatica comuna, da a. hepatica proprie (din care iau nastere a.
gastrica dreapta, a. hepatica dreapta, a. cistica, a. hepatica stanga) si a.
gastroduodenala
- a. splenica, da rr. cardiotuberozitare posterioare, a.
pancreatica mare, gastroepiploica stanga, aa. gastrice scurte
- a. mezenterica superioara
- da rr pentru duoden si pancreas
- vascularizeaza tot intestinul subtire si 1/2 dreapta a colonului
- se desprinde la 1 cm sub trunchiul celiac
- a. mezenterica inferioara
- vascularizeaza 1/2 stanga a colonului si rectul
- se desprinde la 4 cm deasupra terminarii aortei abdominale
- da rr colaterale: a. colica stanga superioara, aa. sigmoidiene si a. rectala
superioara
- a. suprarenala mijlocie
- se desprinde lateral, la nivelul a. mezenterice superioare
- a. Renala(stanga si dreapta)
- se desprinde lateral de aorta abdominala
- colaterale: a. suprarenala inferioara, aa. ureterale
- rr terminale: aa. renale, pătrund in hilul renal
- a. testiculara
- se desprinde de pe fata anterioara a aortei abdominale, inferior de arterele
renale
- se distribuie testiculului
- a. ovariana
- se distribuie ovarului
94.Vena cava inferioara

Vena cavă drenează sângele de la toate structurile situate sub nivelul
diafragmului şi îl conduce până la nivelul atriului drept. Vena cavă inferioară
se formează prin unirea celor două vene iliace comune, anterior de capul
vertebrei L5 şi se orientează ascendent, anterior de coloana vertebrală.
Perforează porţiunea tendinoasă a diafragmului şi apoi parenchimul fibros, se
curbează şi se varsă la nivelul porţiunii anteroinferioare a atriului drept printrun
orificiu prevăzut cu valvele semilunare ale venei cave inferioare.
Raporturi:
La nivelul abdomenului
 Anterior
o Artera iliacă comună dreaptă (la originea venei cave
inferioare);
o Rădăcina mezenterului cu vasele şi nervii pe care le conţine;
o Artera testiculară (sau ovariană) dreaptă;
o Capul pancreasului;
o Porţiunea superioară a duodenului (de care este separată prin
ductul biliar şi vena portă);
o Peritoneul peretelui posterior al găurii epiploice o separă de
marginea dreaptă a omentului mic şi de conţinutil său;
o Ficatul.
 Posterior
o Corpul ultimelor trei vertebre lombare;
o Ligamentul longitudinal anterior;
o Muşchiul psoas mare drept;
o Trunchiul simpatic drept;
o A treia şi a patra arteră lombară;
o Artera renală dreaptă, artera suprarenală dreaptă şi artera
frenică inferioară.
 Lateral dreapta
o Ureterul drept;
o Porţiunea descendentă a duodenului;
o Marginea medială a rinichiului drept;
o Lobul drept al ficatului.
 Lateral stânga
o Aorta;
o Lobul caudat al ficatului.
Venele tributare cavei inferioare sunt: iliacele comune (din a căror
unire, practic, se formează cava inferioară), venele frenice inferioare, venele
lombare, vena lombară ascendentă, venele hepatice, venele renale, vena
suprarenală dreaptă şi vena testiculară sau ovariană dreaptă.
95.Trunchiul celiac
-ramura viscerala a aortei abdominale
- deserveste organele supramezocolice
- Ø = 1 cm, se desprinde de pe fata anterioara a aortei abdominale
- se termina prin:
- a. gastrica stanga pentru mica curbura a stomacului, da a. hepatica
stanga, rr cardioesofagiene anterioare, rr gastrice anterioara si posterioara
- a hepatica comuna, da a. hepatica proprie (din care iau nastere a.
gastrica dreapta, a. hepatica dreapta, a. cistica, a. hepatica stanga) si a.
gastroduodenala
- a. splenica, da rr. cardiotuberozitare posterioare, a. pancreatica
mare, gastroepiploica stanga, aa. gastrice scurte
96.Artera mezenterica superioara

- da rr pentru duoden si pancreas
- vascularizeaza tot intestinul subtire si 1/2 dreapta a colonului
- se desprinde la 1 cm sub trunchiul celiac
97.Artera mezenterica inferioara

- vascularizeaza 1/2 stanga a colonului si rectul
- se desprinde la 4 cm deasupra terminarii aortei abdominale
- da rr colaterale: a. colica stanga superioara, aa. sigmoidiene si a. rectala
superioara
98.Vena porta
– rezulta din confluarea a 3 trunchiuri venoase aferente :
- vena mezenterica superioara – aduna singele de la: jejunoileon, cec,
apendice vermiform, colonel ascendent, ½ dreapta a colonului transvers
- vena splenica – aduna singele venos de la: splina, mare curbura gastrica,
omentul mare, pancreas si de la o parte din duoden
- vena mezenterica inferioara – aduna singele venos de la: ½ stinga a
colonului transvers, colonul descendent, colonul sigmoid si rect
99.Plexul celiac-solar
- denumit astfel datorita fibrelor sale care ies in toate directiile, asemenea razelor solare,
este cel mai mare plex al sistemului nervos simpatic.
- Este considerat creierul abdominal datorita localizarii anatomice si functiei sale, de a
primi si furniza impulsuri nervoase catre viscerele abdominale. Alaturi de componenta
parasimpatica el influenteaza activitatea acestora, implicate in special in prelucrarea
nutrimentelor prin care se pune la dispozitie organismului principiile alimentare necesare
proceselor existentiale de catabolism si anabolism.
- Plexul celiac este constituit din doi ganglioni uniti printr-o retea densa de fibre nervoase,
care se localizeaza la nivelul partii superioare a primei vertebre lombare, unde se dispune
in jurul trunchiului celiac si a radacinii arterei mezenterice superioare.
- La acest nivel se gaseste posterior de stomac si bursa omentala, anterior de stalpii
diafragmatici si portiunea incipienta a aortei abdominale si intre glandele suprarenale. Ca
aferente ale plexului celiac pot fi considerati nervii splanchnici mare si mic si cateva
filete nervoase din nervul vag drept, iar eferentele sale se organizeaza in numeroase
plexuri secundare ce insotesc arterele din vecinatate.
- Astfel, plexul celiac da nastere plexului frenic, hepatic, splenic, mezenteric superior,
suprarenal, renal si gonadal.
- Ganglionii celiaci sunt doua mase de forma neregulata, plasati de-o parte si de alta a
trunchiului celiac, medial de glandele suprarenale si anterior de pilierii diafragmatici.
Ganglionul celiac drept este situat posterior de vena cava inferioara, iar ganglionul celiac
stang se gaseste posterior de originea arterei splenice. In partea superioara a fiecarui
ganglion ajunge nervul splanchnic mare ispilateral, iar in partea inferioara se constituie o
subdiviziune distincta, denumita ganglion aorticorenal, ce primeste nervul splanchnic mic
ipsilateral si emite cea mai mare parte din plexul renal de aceeasi parte.
- Plexul frenic se desprinde ca o extensie superioara din ganglionul celiac si se aranjeaza in
jurul arterei frenice inferioare pe stalpul diaframei. Primeste de obicei una sau doua
ramuri de la nervul frenic. Plexul frenic stang furnizeaza ramuri pentru glanda
suprarenala stanga si orificiul cardia al stomacului. Pe parte dreapta, nervul frenic se
alatura plexului frenic, formand un mic ganglion frenic care distribuie ramuri venei cave
inferioare, glandei suprarenale drepte si plexului hepatic.
- Plexul hepatic este cea mai mare retea de fibre care deriva din plexul celiac. Acesta
primeste si ramuri de la trunchiurile vagale anterior si posterior. Acompaniaza artera
hepatica si vena porta, precum si ramurile intrahepatice ale acestora, furnizand fibre
pentru vase si arborele biliar. De asemenea, din plexul hepatic se desprind multiple
filamente ce ajung direct la ductul hepatic comun si la vezicula biliara unde formeaza un
mic plex cistic.
- Nervii care se formeaza din plexul hepatic insostesc ramurile componentei arteriale
hepatice a trunchiului celiac pentru a inerva sau pentru a contribui la inervarea unor
segmente de viscere din apropiere. Astfel, de-a lungul arterei gastrice drepte ajung filete
nervoase la pilor, de-a lungul arterei gastroduodenale ajung ramuri la pilor si prima
portiune a duodenului, iar de-a lungul arterei gastroepiploice drepte filetele nervoase
provenite din plexul hepatic contribuie, intr-o mai mica masura, la inervarea partii drepte
a stomacului si a marii curburi. Extensia situata de-a lungul arterei pancreaticoduodenale
superioare inerveaza portiunea descendenta a duodenului, capul pancreatic si portiunea
intrapancreatica a ductului coledoc.
- Splina este inervata de plexul splenic ce acompaniaza artera splenica. Este constituit din
fibre cu originea in plexul celiac, ganglionul celiac stang, precum si din fibre ce ajung la
acest nivel din nervul vag drept. Fibrele, in principal simpatice, ajung pana in
musculatura neteda a capsulei splinei si in trabecule.
- Plexul gastric superior acompaniaza artera gastrica stanga in lungul curburii mici a
stomacului si se impleteste cu ramuri din vagul stang.
- Plexul suprarenal se interpune, pe fiecare parte, intre aspectul medial al glandei
suprarenale si ganglionii celiac si aorticorenal. Este alcatuit in principal din fibre
simpatice preganglionare, originare din segmentele spinale toracice inferioare, care ajung
aici prin intermediul nervului splanchnic mare si a plexului celiac. Aceste fibre fac
sinapsa la nivelul celulelor cromafine medulare, care pot fi considerate astfel omoloage
neuronilor simpatici postganglionari.
- Ramuri din plexul celiac, ganglionul aorticorenal, nervul splanchnic inferior, primul nerv
splanchnic lombar si ramuri din plexul aortic formeaza o retea densa de fibre autonomice
sub forma plexului renal, dispus in jurul arterei renale. Se disting mici ganglioni in plexul
renal, iar cel mai mare dintre acestia se situeaza posterior de originea arterei renale.
Plexul se continua in rinichi in jurul ramurilor arteriale, asigurand inervatia vaselor si a
glomerulilor renali. Axonii din plexurile din jurul arterelor arcuate inerveaza arteriolele
eferente juxtaglomerulare si vasele drepte, care controleaza fluxul de sange dintre
regiunea corticala si medulara a rinichiului, fara sa influenteze circulatia glomerulara. De
asemenea, axoni din plexul nervos renal intra in constituirea plexurilor ureteric si gonadal
- Nervii testiculari se formeaza prin intermediul plexurilor renal si aortic abdominal din
segmentele spinale toracale 10 si 11 si acompaniaza arterele testiculare pana la nivelul
testiculului unde filetele nervoase catecolaminergice formeaza mici plexuri in jurul
vaselor si printre celulele interstitiale.
- In cazul plexului ovarian, doar partea superioara a acestuia se formeaza din plexurile
renal si aortic abdominal, cea inferioara primind fibre din plexurile hipogastrice superior
si inferior. Plexul ovarian se angajeaza impreuna cu artera ovariana prin ligamentul
suspensor al ovarului si se distribuie ovarului, trimitand si cateva ramuri pentru fundul
uterului.
- Plexul mezenteric superior se gaseste in tesutul conjunctiv preaortic, posterior de
pancreas, in jurul originii arterei mezenterice superioare. Reprezinta o continuare
inferioara a plexului celiac si include filete nervoase provenite din trunchiul vagal
posterior. Acompaniaza artera mezenterica superioara si se divide in plexuri secundare,
care insotesc ramurile arterei. In plexul mezenteric superior se gaseste si un ganglion,
mezenteric superior, situat de obicei deasupra originii arterei mezenterice superioare.
- Plexul intermezenteric sau aortic abdominal se afla anterior si pe flancurile aortei
abdominale, intre originile arterelor mezenterica superioara si mezenterica inferioara si se
continua superior si inferior cu plexurile ce insotesc arterele respective. Se compune din
4-12 nervi intermezenterici conectati intre ei prin ramuri oblice. De asemenea, primeste
ramuri din primul si al doilea nervi splanchnici lombari.
- Plexul mezenteric inferior se afla in jurul originii arterei mezenterice inferioare, iar din el
deriva plexuri secundare in jurul ramurilor arterei. Este format predominant din plexul
aortic si din primul si al doilea nervi splanchnici lombari, realizand conexiuni si cu plexul
hipogastric superior.
100.Ficatul- aspect exterior si raporturi

- Se găseşte în etajul supramezocolic al abdomenului, în loja hepatică
- Este situat pe peretele abdominal antero-lateral, corespunzător hipocondrului
drept, părţii superioare a epigastrului şi unei mici porţiuni a hipocondrului
stâng.
Conormaţie externă şi raporturi
- Prezintă 3 feţe:
o Antero-superioară
o Posterioară
o Inferioară
- 3 margini:
o Anerioară
o Posterio-superioară
o Postero-inferioară
- 2 poli:
o Drept
o Stâng
Faţa antero-superioară:
- Este convexă, acoperită de peritoneul visceral
- Faţa diafragmatică are raport cu diafragmul de care este degată prin
ligamentul falciform
- Este împărţită de ligamentul falciform în 2 părţi:
Dreaptă – corespunde lobului drept
Stângă – corespunde lobului stâng
- Între această faţă şi diafragm, există spaţiul subfrenic, care este împărţit de
ligamentul falciform în două:
Spaţiul subfrenic drept
Spaţiul subfrenic sâng
Faţa inferioară:
- Priveşte în jos, înapoi şi la stânga
- Este acoperită de peritoneu
- Este numită şi faţa viscerală
- Prezintă 3 şanţuri:
2 longitudinale (drept şi stâng) unite printr-un
Şanţ transversal realizând astfel forma literei „H”
- Şanţul longitudinal drept:
În partea anterioară stă vezicula biliară
În partea posterioară trece V.C.I.
- Şanţul longitudinal stâng:
În partea anterioară stă ligamentul rotund
În partea posterioară stă ligamentul venos Arantius
- Şanţul transvers – corespunde hilului hepatic
Şanţurile longitudinale împart faţa inferioară în 3 zone:
- Zona dreaptă:
Corespunde lobului drept
Prezintă 4 amprente date de organele cu care are raporturi:
 Anterioară (colică) – unghiul colic drept
 Mijlocie (renală) – rinichiul drept
 Posterioară (suprarenală) – glanda suprarenală dreaptă
 Internă (duodenală) – duoden
- Zona stângă:
Corespunde lobului stâng
Prezintă amprenta gastrică
- Zona mijlocie:
Este împărţită de şanţul transvers în două:
 Anterioară – corespunde lobului pătrat
 Posterioară – corespunde lobului caudat Spiegel
Lobul pătrat – raport cu colonul transvers şi duodenul
Faţa posterioară:
- Este concavă în sens transversal
- Nu este acoperită de peritoneu
- Este cuprinsă între cele două foiţe (superioară şi inferioară) ale ligamentului
coronar
- Prezintă 2 şanţuri longitudinale:
Drept – se găseşte V.C.I.
Stâng – se găseşte ligamentul venos
- Aceste şanţuri împart faţa psoterioară în 3 zone:
Dreaptă – corespunde lobului drept – raport cu diafragmul
Stângă – corespunde lobului stâng – raport cu esofagul şi nervul vag stâng
Mijlocie – corespunde lobului caudat
Marginea anterioară:
- Prezintă 2 şanţuri:
Drept – incizura vezicală – proemină fundul vezicii biliare
Stâng – incizura ombilicală – prin care trece ligamentul rotund
Marginea postero-superioară: - corespunde foiţei superioare a ligamentului
coronar
Marginea postero-inferioară: - corespunde foiţei inferioare a ligamentului coronar
Organizara ficatului:
- Prezintă 4 lobi: drept, stâng, pătrat, caudat
- Împărţirea medico-chirurgicală: segmente, formate la rândul lor din lobuli

Structura ficatului: peritoneul, capsula fibroasă, parenchim
1. Peritoneul – acoperă feţele antero-superioară şi inferoară şi se reflectă pe
diafragm sau pe organele vecine, formând ligamente, respectiv epiploane:
Ligamentul coronar
Ligamentele triunghiulare
Ligamentul falciform
Ligamentul gastrohepatic
Ligamentul hepato-colic
Ligamentul cistico-colic
Ligamentul coronar
- Se formează prin reflectarea peritoneului de pe cele două feţe (antero-
superioară şi inferioară) şi la nivelul celor două margini, pe faţa inferioară a
diafragmului.
- La extremităţi, cele două foiţe se unesc, formând ligamentele triunghiulare
drept şi stâng.
Ligamentul falciform
- Se formează prin reflectarea peritoneului de pe faţa antero-superioară a
ficatului, pe faţa inferioară a diafragmului.
- Are formă triunghiulară cu:
Latură superioară – se întinde de la ombilic în sus pe linia albă a abdomenului,
apoi merge pe faţa inferioară a diafragmului, până lângă V.C.I.
Latură inferioară – este pe faţa antero-superioară a ficatului
Bază – are în grosimea ei ligamentul rotund, format prin obliterarea venei viteline
şi se întinde de la ombilic până la incizura ombilicală
1. Capsula – acoperă cele 3 feţe ale ficatului, la nivelul hilului pătrunde în ficat
şi se împarte în teci care vor împărţi ficatul în lobi şi segmente.
2. Parenchimul:
- Este alcătuit din celule epiteliale hepatice care formează lobulii hepatici
- Spaţiile lui Viernann (separă lobulii între ei) sunt formate din:
ţesut conjunctiv
ramificaţii ale venei porte şi arterei hepatice
canalicule biliare
- Lobulul hepatic are în centru vena centrolobulară care se continuă cu venele
suprahepatice şi apoi cu V.C.I.
- De jur împrejurul venei centrolobulare se găseşte o reţea de capilare
sinusoide (ultimele ramificaţii ale venei porte şi ale arterei hepatice). Pe
acest schelet vascular (capilarele sinusoide) se dispun radiar, în jurul venei
centrolobulare, cordoanele de celule hepatice. Între aceste cordoane se
găsesc nişte spaţii – capilarele biliare.
101.Pediculul hepatic
Totalitatea elementelor vasculare, ductale și nervoase care intră sau ies din ficat la
nivelul hilului hepatic formează pediculul hepatic. Elementele pediculului hepatic
pot fi grupate într-un pedicul inferior aferent, care cuprinde artera hepatică, vena
portă, vasele și nodurile limfatice, ductele biliare și ramurile plexului hepatic și un
pedicul superior eferent, care cuprinde venele hepatice.
102. Caile biliare extrahepatice
Extrahepatice: principale şi accesorii
A) Căile biliare principale
- Canalul hepato-coledoc se împarte în 2 segmente: hepatic şi coledoc.
- Canalul coledoc prezintă 4 segmente:
o Supraduodenal
o Retroduodenal
o Retropancreatic
o Intraduodenal (în grosimea peretelui intern al D2)
- Coledocul împreună cu canalul pancreatic principal (Wirsung) se deschid la
nivelul peretelui intern al lui D2 prin ampula lui Water prevăzută cu
sfincterul Oddi.
B) Căi extrahepatice accesorii (vezicula biliară şi canalul cistic)
- Vezicula biliară:
o Rezervor pentru bilă care se acumulează în perioadele interdigestive,
pentru ca în perioadele digestive sa fie eliminată în D2.
o Are 3 segmente:
 Fund – proemină în incizura vezicală de pe marginea anterioară
a ficatului
 Corp – prezintă 2 feţe: superioară care aderă la faţa postero-
inferioară a ficatului şi inferioară, acoperită de peritoneu
 Gât – se continuă cu canalul cistic.
- Canalul cistic – se varsă în canalul hepato-coledoc, are aspect boselat.
103.Stomac
Conformatie exterioara:
-descriptiv stomacul prezinta:
- 2 pereti(anterior si posterior)
- 2 margini(curbura mare si curbura mica)
- 2 orificii(cardia si pilorul)
Peretele anterior
-poate fi impartit din punct de vedere al raporturilor intr-un segment toracic si intr-
un segment abdominal
- segmentul toracic – corespunde celor 2/3 superioare din portiunea verticala a
stomacului si are raporturi cu diafragmul si ficatul;
 prin intermediul diafragmului segmentul toracic vine in raport cu recesul
pleural costodiafragmatic, cu baza plaminului sting si cu pericardul; - zona
situata in partea anteroinferioara stinga a toracelui si care corespunde pungii
cu aer din tuberozitatea mare a stomacului se numeste spatiul semilunar a
lui Traube (la acest nivel, in clinică se percepe prin percutie o zona de
hipersonoritate, loc unde stomacul se gaseste in contact cu peretele toracic)
 raportul cu ficatul – intre diafragm si fata anterioara a stomacului se
interpune lobul sting al ficatului, ce acopera un segment sin fundul
stomacului, cardia si partea superioara a curburii mici a stomacului
- segmentul abdominal – corespunde 1/3 inferioare din portiunea verticala a
stomacului si portiunii orizontale in intregime; vine in raport direct cu peretele
abdominal anterior, pe o suprafata denumita triunghiul lui Labée, delimitat de:
 superior – o linie dusa de la virful coastei a IX-a drepte pina la al VII-lea
cartilaj sting
 superior sting – de la al VII-lea cartilaj sting la al IX-lea cartilaj sting
 latura inferioara – de la virful coastei a IX-a drepte la virful coastrei a IX-a
stingi
- acest triunghi este important din punct de vedere chirurgical pentru ca aici se
efectueaza gastrostomiile pentru alimentarea artificiala, in cazul in care
esofagul este blocat de un proces patologic
Peretele posterior
-are raporturi cu peretele abdominal posterior si cu organele de la acest nivel prin
intermediul bursei omentale
-peretele posterior poate fi impartit in 3 segmente: segmentul gastrofrenic,
segmentul supramezocolic si segmentul mezocolic
- segmentul gastrofrenic – corespunde 1/3 superioare a portiunii verticale a
stomacului
- segmentul supramezocolic – corespunde peretelui posterior al bursei omentale
mari, prin intermediul careia are raport cu corpul si coada pancreasului, artera
splenica, splina, rinichiul sting si glanda suprarenala stinga (bursa omentala
reprezinta un diverticul al cavitatii peritoneale, aflat posterior de epiplonul mic, de
fata posterioara a stomacului si de ligamentul gastrocolic; este o cavitate ce
comunica cu cavitatea mare peritoneala prin intermediul hiatusului lui Winslow;
epiplonul mic este un derivat al mezogastrului ventral, intins intre stomac si ficat)
- segmentul mezocolic – este situat inferior marginii inferioare a pancreasului,
superior de mezocolonul transvers(prin intermediul caruia vine in raport cu a 4-a
portiune a duodenului), unghiul duodenojejunal si primele anse jejunale
Curbura mare
-este convexa si are circa 40 cm; pleaca de la incizura cardiotuberozitara si ajunge
la pilor; prezinta un segment vertical si un segment orizontal
Curbura mica
-este marginea dreapta a stomacului
-este concava, groasa
-prezinta un versant anterior si un versant posterior
-are 15 cm lungime
-prezinta 2 segmente: un segment vertical si un segment orizontal, intre care
delimiteaza incizura angulara
- curbura mica a stomacului da insertia omentului(epiplonului) mic
Cardia si esofagul abdominal
-cardia este orificiul superior al stomacului, prin care esofagul abdominal
comunica cu stomacul si are rol de sfincter; deschiderea esofagului in stomac se
face oblic, inferior de fundul stomacului formind incizura cardiaca a lui Hiss
- esofagul abdominal se intinde de la orificiul diafragmatic al esofagului pina la
cardia si are 2-3 cm lungime
- anterior esofagul abdominal este acoperit de peritoneu, sub care se afla trunchiul
nervului vag sting si ramurile arterei ezocardiotuberozitare anterioare
- posterior de esofagul abdominal se lipeste peritoneul si se uneste de peretele
abdominal posterior prin tracturi conjunctive, ce alcatuiesc mezoesofagul posterior,
nivel la care se afla trunchiul vagului drept si ramurile arterei ezocardiotuberozitare
posterioare; prin intermediul mezoului esofagian posterior vine in raport cu stipul
sting al diafragmului, artera aorta, iar spre dreapta cu lobul caudat al ficatului
Pilorul
-este orificiul inferior al stomacului, prin care stomacul comunica cu prima
portiune a duodenului; este situat paravertebral, pe flancul drept al primei vertebre
lombare(L1)
- anterior de pilor se gaseste lobul patrat al ficatului
- posterior corespunde arterei gastrice dreapte si venei porte
- superior – are raport cu artera gastrica dreapta
- inferior – este insertia epiplonului mare, unde se afla si vasele gastroepiploice
drepte
Peretii stomacului sunt alcatuiti din 4 tunici dinspre exterior spre interior:
- Tunica seroasa – este reprezentata de peritoneul visceral, ce acopera
stomacul aproape in intregime
- Tunica musculara – constitue aparatul motor al stomacului; este alcatuita din
3 straturi:
 Stratul longitudinal – continua fibrele stratului extern al musculaturii
esofagului; se condenseaza de-a lungul curburilor
 Stratul circular – este mijlociu; la nivelul pilorului formeaza sfincterul
piloric, de grosime 5-8 mm
 Stratul oblic – constitue stratul intern profund, situat numai in
portiunea verticala a stomacului
- Tunica submucoasa
- Tunica mucoasa
Vascularizatia stomacului:
Arterele ce vascularizeaza stomacul provin din trunchiul celiac
- a. gastrica dreapta, ram din trunchiul celiac, ram din aorta abdominala
- a. gastrica stinga(a.pilorica), ram din artera hepatica proprie, ram din a.
hepatica comuna, ram din trunchiul celiac, ram din aorta abdominala
- a. gastroepiploica dreapta, este ramul terminal al arterei gastroduodenale,
ram din artera hepatica comuna, ram din trunchiull celiac, ram din aorta
abdominala
- a. gastroepiploica stinga, ram din artera splenica
- a. splenica, ram din trunchiul celiac, ram din aorta abdominala
Venele dreneaza in:
- v. gastrica dreapta si stinga; ambele se varsa in vena porta
- v. splenica, conflueaza in vena porta
- v. gastroepiploica dreapta, se varsa in vena mezenterica superioara, care
conflueaza in vena porta
- v. prepilorica
- venele cardiotuberozitare, se varsa in venele diafragmatice, ce conflueaza in vena
cava inferioara
Inervatia
- plexul celiac (simpatic)
- nervii vagi drept si sting (parasimpatic)
- Nervul vag sting – trece anterior de esofagul abdominal si cardia, nivel la
care constitue o tesatura nervoasa din care pleaca mai multe ramuri spre fata
anterioara a stomacului, 2 dintre ele fiind principale:
 ramura principala anterioara a curburii mici, din care pornesc filete
nervoase pentru portiunea verticala si orizontala a stomacului, cu
aspect de „evantai”
 ramura principala gastrohepatica, care patrunde in portiunea
condensata a omentului mic si se indreapta spre pediculul hepatic
(pedicul=formație anatomică (lungă și îngustă) care leagă un organ
sau o parte a corpului de restul organismului), de unde se bifurca intr-
o ramura ascendenta ce va merge spre ficat si o ramura descendenta
care va ajunge la duoden si pilor
- Nervul vag drept – se plaseaza posterior de esofagul abdominal si cardia,
dupa care se bifurca in:
 o ramura principala, care este nervul principal posterior al curburii
mici, care da 4-5 ramuri pentru curbura mica a stomacului si pentru
fata posterioara a stomacului
 o ramura mai subtire, ce se imparte in 2 filete, dintre care unul merge
catre cornul medial al ganglionului semilunar drept, iar celalalt catre
cornul medial al ganglionului semilunar sting, din care pornesc ramuri
eferente ce se indreapta spre regiunea pilorica si duodenala
104.Partile superioara si descendenta ale duodenului
- Porţiunea superioară (subhepatică sau bulb duodenal)
- Are 3-4 cm şi ţine de la pilor până la flexura superioară.
- Raporturi:
Anterior şi superior – lobul pătrat al ficatului; corpul vezicii
biliare
Inferior – corpul pancreasului
Posterior – este împărţit de artera gastro-duodenală în două
segmente: stâng şi drept
 Segmentul stâng (mobil):
 Intraperitoneal (acoperit de peritoneu)
 Raport cu spaţiul retrogastric
 În sus – micul epiplon
 Segmentul drept (fix):
 Legat de peretele abdominal prin
fascia Treitz
 Raport cu canalul coledoc şi vena
portă
- Porţiunea descendentă
- Se întinde de la flexura superioară la flexura inferioară (de la L1 la L4)
- Lungime de 10-11 cm
- Raporturi:
Anterior:
 Este încrucişată de rădăcina mezocolonului transvers care o împarte în
două segmente:
 Superior – situat în etajul supramezocolic, are raport cu lobul drept
al ficatului
 Inferior – situat în etajul submezocolic, are raport cu ansele
intestinale
Posterior:
 Legat de peretele abdominal posterior prin fascia Treitz
 Rinichiul drept
 Pediculul renal drept
Dreapta: colonul ascendent
Stânga: corpul pancreasului
105.Partile orizontala si ascendenta ale duodenului

- Porţiunea orizontală (prevasculară, prevertebrală)
- La nivelul L4
- Lungime de 8-9 cm
- Raporturi:
Anterior:
 Este încrucişată de rădăcina mezenterului în care se găsesc
vasele mezenterice superioare
 Rădăcina mezenterului împarte D3 în două segmente:
 Drept – situat în spaţiul mezenterico-colic
drept
 Stâng – situat în spaţiul mezenterico-colic
stâng
Posterior:
 Fascia Treitz
 Aorta abdominală
 Vena cavă inferioară
 Vasele genitale drepte
 Ureter drept
Inferior: anse intestinale
Superior: capul pancreasului
- Porţiunea ascendentă (juxtaaortică – urcă în stânga aortei)
- Merge de la L4 la L2-L3
- Lungime de 6 cm
- Raporturi:
Anterior: anse intestinale
Posterior: vase renale şi genitale stângi
Dreapta: aorta abdominală
Stânga: rinichi stâng
106.Jejuno-ileonul
INTESTINUL SUBŢIRE
- Se întinde de la unghiul duodeno-jejunal până la orificiul ileo-cecal, unde se
continuă cu colonul ascendent
- Se găseşte în etajul supramezocolic al cavităţii abdominale, în cadrul colic
- Este format din 15-16 anse intestinale care se împart în două grupe:
Superior şi la stânga, ansele sunt orizontale – anse jejunale
Inferior şi la dreapta, ansele sunt verticale – anse ileale
- Raporturi:
Posterior: peretele abdominal posterior pe care găsim:
- Partea submezocolică a duodenului
- Corpul pancreasului
- Vase mari: V.C.I. şi aorta abdominală
- Rinichi, vase genitale, uretere
Anterior:
- Porţiunea mobilă a marelui epiplon
- Peretele antero-lateral al abdomenului
Superior:
- Colon transvers
- Stomac, ficat, splină
Inferior:
- Colon sigmoid
- Rectul
- Vezica urinară
- Uter şi ligamente largi la femei
Dreapta: colon ascendent şi peretele antero-lateral abdominal
Stânga: colon descendent şi peretele antero-lateral abdominal
Structura: 4 tunici
1. Peritoneul:
Înveleşte complet ansele intestinale
La nivelul merginii concave ale anselor, cele 2 foiţe peritoneale se alătură, formând
mezenterul.
2. Tunica musculară: are fibre longitudinale la suprafaţă şi circulare în
profunzime
3. Tunica submucoasă
4. Tunica mucoasă – prezintă valvule conivente şi vilozităţi intestinale, dar pe
măsură ce ne apropiem de valvula ileo-cecală, ele se răresc şi dispar
107.Cecul si apendicele
1. Cecul:
- Fund de sac cu deschiderea în sus
- Se găseşte sub orizontala dusă prin partea inferioară a orificiului ileo-cecal
- Pe peretele lui intern, sub orificiul ileo-cecal, se implantează apendicele vermiform
- Pe suprafaţa cecului există 3 tenii
- Raporturi:
o Anterior: peretele antero-lateral al abdomenului
o Extern: spaţiul parieto-colic drept şi peretele antero-lateral abdominal
o Intern: anse intestinale şi apendicele
o Posterior: peretele abdominal posterior (fosa iliacă dreaptă)
2. Apendicele:
- Lungime de 7-8 cm
- Se implantează pe peretele intern al cecului în partea inferioară
- Prezintă mezou – mezoapendicele
- Orificiul de deschidere al apendicelui în cec este prevăzut cu valvula Gerlach
- Proiecţia locului de implantare pe cec (punctul Lanz) – linia bispinală antero-superioară,
la unirea 1/3 drepte cu 2/3 stângi
- Punctul dureros (MacBurney) – la mijlocul liniei SIAS dreaptă – ombilic
108. Colonul ascendent, transvers si descendent

Colonul ascendent:
- Începe deasupra orizontalei dusă prin partea inferioară a orificiului ileo-cecal
- Merge până la unghiul colic drept (nivelul C10 drept)
- Pe peretele intern se găseşte în partea inferioară orificiul ileo-cecal prevăzut cu valvula
ileo-cecală
- Raporturi:
o Anterior: peretele antero-lateral abdominal
o Extern: spaţiul parieto-colic drept şi peretele antero-lateral abdominal
o Intern: anse intestinale
o Posterior: peretele abdominal posterior de care e legat prin fascia Toldt
dreaptă
4. Unghiul colic drept (unghiul hepatic):
- Se găseşte la nivelul C10 drept
- Este legat de diafragm prin ligamentul freno-colic drept
- Raporturi:
o Superior: lobul drept al ficatului
o Posterior: D2 şi rinichiul drept
Colonul transvers:
- Se întinde de la unghiul colic drept (C10 drept) până la unghiul colic stâng (C8 stâng)
- Lungime de 50 cm
- Formă variabilă (S, V, U, W, T)
- Raporturi:
o Superior: stomacul
o Inferior: anse intestinale

o Posterior: D2, capul pancreasului, D3, D4, rinichiul stâng
- În funcţie de D2, colonul transvers se împarte în 2 segmente:

o Drept: scurt, fix
o Stâng: lung, mobil
- Colonul transvers este legat de peretele abdominal posterior prin mezocolonul transvers
care prezintă 2 margini (anterioară şi posterioară) şi 2 feţe (superioară şi inferioară)
o Marginea anterioară: pe colonul transvers
o Marginea posterioară (rădăcina): pleacă de pe peretele abdominal posterior.

Rădăcina încrucişează diferite organe:
- D2
- Capul pancreasului
- Unghiul duodeno-jejunal (trece pe deasupra lui)
- Trece pe sub capul pancreasului
- Se termină pe diafragm
o Faţa superioară: formează peretele inferior al bursei omentale
o Faţa inferioară: se sprijină pe ansele intestinale
- 6. Unghiul colic stâng (unghiul splenic):

- Corespunde C8 stângă
- Reprezintă cel mai înalt punct al colonului
- Este mai îndepărtat de linia mediană decât unghiul colic drept
- Este legat de diafragm prin ligamentul freno-colic stâng
- Raporturi: superior – splina
- În grosimea mezocolonului transvers, se găseşte arcada arterială a lui Riolan
Colonul descendent:
- Se întinde de la unghiul colic stâng până la nivelul crestei iliace stângi unde se continuă
cu colonul sigmoid
- Raporturi:
o Extern: spaţiul parieto-colic stâng şi peretele antero-lateral abdominal
o Posterior: peretele abdominal posterior de care este legat prin fascia de acolare
Toldt stângă
o Intern: rinichiul stâng
109.Splina- aspect exterior si raporturi

- Rolurile splinei:
o Producere de globule albe
o Producere de globule roşii (în viaţa intrauterină)
o Distrugerea globulelor roşii (hemoliza)
o Rol în metabolismul fierului şi bilirubinei
o Funcţie antitoxică
o Rol endocrin
o Rezervor pentru o parte din cantitatea de sânge
- Se găseşte în partea stângă a etajului supramezocolic al cavităţii abdominale, în loja
splenică
- Loja splenică – pereţi:
o Anterior – diafragm
o Superior – diafragm
o Posterior – diafragm
o Extern (stâng) – diafragm
o Inferior – unghiul colic stâng
o Intern (drept) – rinichi stâng, suprarenala stângă, stomac şi coada pancreasului
o Pe peretele anterolateral abdominal corespunde hipocondrului stâng
- Mijloace de fixare şi susţinere:
o Presiunea abdominală şi tonicitatea muşchilor abdominali
o Pediculii vasculo-nervoşi ai splinei
o Consola antero-viscerală formată de:
- Coasta XI stângă
- Rinichi stâng
- Suprarenala stângă
- Stomac
o Formaţiuni peritoneale:
- Epiplonul gastro-splenic
- Epiplonul pancreatico-splenic
- Ligamentul freno-colic stâng
- Conformaţie externă şi raporturi:

o Formă ovoidală, cu axul lung orientat înainte şi în jos
o Prezintă:
- 3 feţe (uneori 4):
- Externă
- Postero-internă
- Antero-internă
- Inferioară (colică)
- 3 margini:
- Superioară
- Inferioară
- Internă
- 2 extremităţi (poli):
- Anterior
- Superior (posterior)
- Faţa externă:
o Concavă
o Se numeşte faţă renală
o Raport cu rinichiul stâng şi suprarenala stângă
o Faţa antero-inernă:
o Prezintă la 1 cm înaintea marginii interne, hilul splinei
o Se numeşte faţă gastrică
o Este împărţită de hil în 2 segmente:
- Prehilar – raport cu stomacul
- Posthilar – raport cu spaţiul retrogastric şi coada pancreasului
- Marginea superioară – ascuţită şi crenelată, are importanţă în palparea
splinei
- Polul posterior – raport cu coloana şi gâtul coastei XI
- Polul anterior – raport cu unghiul colic stâng
- Faţa colică (când e prezentă) – corespunde polului anterior
Structura splinei:
1. Peritoneul – acoperă complet splina, iar la nivelul hilului se continuă cu
epiploane: pancreatico-splenic şi gastro-splenic
2. Capsula (tunica fibroasă) – acoperă complet splina, trimite la interior tracturi
care împart parenchimul în spaţii areolare
3. Parenchimul – pulpa roşie şi pulpa albă
110.Pancreasul
- este o glanda mixta exocrina si endocrina ce participa la digestie si metabolismul
glucidelor
- are forma alungita transversal, cu 4 portiuni:
- capul pancreasului, cuprins in cadrul duodenal
- gâtul pancreasului, face legatura intre cap si corp si prezinta superior
şanţul duodenal si inferior şanţul mezenteric
- corpul pancreasului, inconjoara flancul sting al coloanei vertebrale
- coada pancreasului, ajunge in hilul splinei
- este un organ profund, retroperitoneal, plasat transversal la nivelul abdomenului
posterior, cu capul orientat spre dreapta, in potcoava duodenala
- pancreasul se gaseste in loja pancreatica, delimitata astfel:
- superior: plan ce trece prin extremitatea anterioara a coastei a VIII-a
- inferior: plan ce trece la 2 cm deasupra ombilicului
- dreapta: plan vertical trasat la 4 cm de linia mediana
- stanga: plan vertical la 2 cm de linia medioclaviculara stinga
- scheletotopic capul pancreasului corespunde vertebrelor L2-L3
- pancresul are forma unui „ciocan cu mâner”, turtit anteroposterior si prezinta o
curbura cu concavitatea posterioara ce imbratiseaza lordoza coloanei vertebrale
lombare
- are lungime de 15-20 cm, 4-5 cm inaltime, 2-3 cm grosime, si greutatea de 60-70
g
- are culoare alb-rozie spre roz intens
- consistenta este mai scazuta decat a ficatului si prezinta aspect extern lobulat
Mijloace de fixare
- potcoava duodenala
- vasele sangvine: trunchiul celiac si a. mezenterica superioara
- fasciile de acolare:
- retroduodenopancreatica dreapta si stinga
- preduodenopancreatica supra si submezocolica
- retromezogastrica
- peritoneul parietal posterior
- capul pancreasului, cuprins in potcoava duodenala prezinta 2 fete si 3

margini:
 fata anterioara vine in raport cu: radacina mezocolonului transvers,
artera pancreaticoduodenala dreapta superioara, artera gastroepiploica
dreapta, artera colica dreapta superioara
 fata posterioara are rapoarturi cu: arcadele duodenopancreatice, ductul
coledoc, ductele pancreatice, vena porta, vena cava inferioara, vasele
renale drepte, pilierii diafragmului si corpii vertebrelor lombare II si
III
 marginea superioara are raporturi cu: portiunea superioara a
duodenului
 marginea dreapta vine in raport cu: portiunea descendenta a
duodenului
 marginea inferioara – trimite spre stinga o prelungire, denumita
procesul uncinat sau pancreasul mic a lui Winslow
-
- colul pancreasului(istmul), face legatura dintre cap si corp si este cuprins
intre portiunea superioara a duodenului, superior, si vasele mezenterice
superioare, inferior ; prezinta 2 fete:
 fata anterioara – este retroperitoneala, corespunde peretelui posterior
al bursei omentale, prin intermediul careia vine in raport cu pilorul
 fata posterioara – corespunde venei mezenterice superioare si originei
venei porte
- corpul pancreasului, are forma unei prisme triunghiulare si prezinta 3 fete si
3 margini:
 fata anterioara – este retroperitoneala, corespunde peretelui posterior
al bursei omentale
 fata posterioara – are raporturi cu vena splenica, vena mezenterica
inferioara
 fata inferioara – este situata deasupra radacinii mezocolonului
transvers, a unghiului duodenojejunal si a arterei pancreatice
inferioare a lui Testut
 marginea superioara –este in raport cu trunchiul celiac, cu plexul
solar(ganglionul semilunar sting) si cu artera splenica
- coada pancreasului – este mobila, situata in epliplonul pancreaticosplenic;
are raport cu vasele splenice, plasate pe fata anterioara a cozii si cu hilul
splinei
Vascularizatie
- trunchiul celiac, ram din aorta abdominala
- a mezenterica superioara, ram din aorta abdominala
- aa pancreaticoduodenale superioare si inferioare
Venele au aceeasi dispunere ca si arterele: v. pancreticoduodenala superioara, v.

pancreticoduodenala inferioara, vv pancreatice
Inervatia
- este vegetativa, din plexul celiac
111.Rinichiul
Configuraţie externă şi rapoarte
• 2 feţe: anterioară şi posterioară
• 2 margini: externă şi internă
• 2 poli: superior şi inferior
A) Faţa anterioară
- Rinichiul drept:
- intern – DII,
- extern – lobul hepatic drept,
- inferior – unghiul colic drept
Raporturile anterioare ale rinichiului drept
1. ficatul;
2. glanda suprarenala dreapta;
3. rinichiul drept;
4. flexura colica dreapta;
5. mezocolonul transvers;
6. capul pancreasului;
7. duodenul 1;
8. duodenul 2;
9. ansele intestinale;
10. vezica biliara
- Rinichiul stâng:
- mijloc – pancreasul,
- extern – splina,
- infrior – unghiul colic stâng şi anse intestinale,
- supero-intern – stomacul
Raporturile anterioare ale rinichiului stâng
1. glanda suprarenala stângă;
2. splina;
3. artera splenică;
4. rinichiul stâng;
5. pancreasul;
6. flexura colică stânga;
7. mezocolonul transvers;
B) Faţa posterioară încrucişată de coasta XII care o împarte în 2

porţiuni:
- Segmentul superior (diafragmatic) – raport cu
diafragmul
- Segmentul inferior (lombar) – raport cu m.psoas şi
m.pătrat lombar
• La nivelul segmentului diafragmatic se găseşte hiatusul
diafragmatic (infecţia de la rinichi se poate transmite spre pleură).
Raporturile posterioare ale
rinichilor
1. muschiul patrat lombar;
2. muschiul psoas mare;
3. nervul subcostal;
4. nervul iliohipogastric;
5. nervul ilioinghinal;
6. coasta a XI-a;
7.coasta a XII-a;
8. hiatusul esofagian al diafragmei;
9. hiatusul aortic al diafragmei;
10. diafragma;
11. nervul femural cutanat lateral;
12. nervul femural;
13. pilierii diafragmei;
c) Marginea externă (convexă): la dreapta – ficatul şi colonul ascendent, la stânga
– splina şi colonul descendent
D) Marginea internă (concavă): la mijloc – hilul renal, superior hilului – glanda
suprarenală, inferior hilului – pelvisul renal şi ureterul
• Dacă pătrundem în rinichi prin hilul renal, se ajunge într-o cavitate – sinusul
renal – a cărei pereţii prezintă numeroase preoeminenţe – papile renale –
reprezentate de vârfurile piramidelor lui Malpighi
E) Polul superior – glanda suprarenală
F) Polul inferior – se găseşte la 4-5 cm deasupra crestelor iliace
• Elementele pediculului renal: vena – anterior, artera renală – la mijloc,
vârful bazinetului şi începutul ureterului – inferior
• Vascularizaţie+inervaţie: artera şi vena renală, plexul solar
112.Glanda suprarenala
• Se găseşte la polul superior al rinichiului
• Formă de virgulă
• Prezintă: 2 feţe (anterioară şi posterioară), 2 margini (externă şi internă), 2
poli (superior şi interior)
• Faţa anterioară:
- prezintă hilul glandei
- rapoarte: dreapta – VCI, ficatul (lobul drept); stânga – pancreas,
stomac, splină
• Faţa posterioară: rapoarte cu peretele abdominal posterior
• Marginea internă: rapoarte cu aorta abdominală (stânga) şi cu VCI
(dreapta)
• Marginea externă: rapoarte cu rinichiul
• Polii: superior – se pierde pe polul superior al rinichiului; inferior – raport
cu pediculul renal
• Artere: 3 perechi de artere suprarenale:
- superior – a.diafragmatică inferioară
- la mijloc – aorta abdominală
- inferior – arterele renale
• Vene: dreapta – VCI, stânga – vena renală stângă
• Inervaţia – plexul solar
113.Colonul si mezocolonul sigmoid

8. Colonul sigmoid (colon ileo-pelvin):
- Se întinde de la nivelul crestei iliace stângi până la S3, unde se continuă cu
rectul
- Prezintă 2 segmente: fix (iliac) şi mobil (pelvin)
- Limita dintre cele 2 segmente este marginea internă a muşchiului psoas
stâng
Segmentul iliac: fix, pentru că e legat de peretele abdominal
posterior prin fascia Told stângă
Segmentul pelvin:
 mobil, legat de peretele abdominal posterior prin
mezocolonul sigmoid.
 Are formă de unghi
 Prezintă 2 rădăcini:
 Verticală – merge de la promontoriu
la S3
 Oblică – merge de la promontoriu la
marginea internă a muşchiului psoas
stâng.
114.Rectul
- este segmental terminal al aparatului digestiv, situat in pelvisul osos
- rectul prezinta 2 segmente: rectul pelvin si rectul perineal
- este situat in continuarea colonului sigmoid, la nivelul celei de-a 3-a vertebre
sacrale, terminindu-se la anus
- de la origine rectul coboara anterior de concavitatea sacrococcigiana; descrie
mai intii o curbura cu concavitatea anterioara, pina la virful coccigelui unde
se recurbeaza si devine oblic inferior si posterior
a.Rectul pelvin
- se mai numeste ampula rectala; are o lungime de 9-13 cm si un diametru
de 4-5 cm in stare de plenitudine
b.Rectul perineal
- continua rectul pelvin; are o lungime de circa 3 cm si o circumferinta de 5
cm
Mijloacele de fixare ale rectului:

- sunt impartite in mijloace de suspensie si mijloace de sustinere
- mijloacele de suspensie sunt reprezentate de continuare cu colonul pelvin si
de peritoneul pelvin
- mijloacele de sustinere sunt reprezentate de muschiul levator anal si de
aparatul sfincterian anal
1. rectul pelvin prezinta 2 segmente: rectul pelvin peritoneal si rectul pelvin
subperitoneal
a. rectul pelvin peritoneal este acoperit anterior pe partile laterale de
foita seroasa pelvina, prin intermediul careia are raporturi :
 anterior – cu fundul de sac peritoneal rectogenitovezical(la
barbat) si rectouterin(la femeie)
 lateral – cu ulucele peritoneale laterorectale ale lui Waldeyer
 posterior – cu spatial retrorectal,in partea superioara a caruia
se gaseste mezorectul
b. rectul pelvin subperitoneal se afla in spatiul pelvisubperitoneal, este
lipsit de peritoneu si prezinta urmatoarele raporturi:
 anterior – prostata, veziculele seminale, portiunea terminala a
ductelor deferente si segmentul retrotrigonal al vezicii
urinare, elemente separate de rectul pelvin subperitoneal
printr-o lama fibroasa, denumita fascia prostatoperitoneala a
lui Denonvilliers (la barbat)
-peretele posterior al vaginului
 lateral – cu partea posterioara a lamelor
sacrorectogenitopubiene
 posterior spatiul retrorectal
2.rectul perineal are urmatoarele raporturi:
 anterior – bulbul spongios al uretrei, muschiul transvers superficial,
uretra membranoasa, virful prostatei si fibrele pubourectale ale
muschiului levator anal(la barbat)
-peretele posterior al vaginului, care este separat de rectul
perineal prin spatiul rectovaginal, unde se gaseste centrul tendinos al
perineului(la femeie)
 lateral – vine in raport cu grasimea, vasele si nervii care se gasesc la
acest nivel
 posterior se afla muschiul levator anal, rafeul anococcigian( rafeu = linie
de joncțiune a două jumătăți simetrice ale unei formații anatomice) si
glomusul coccigian(glomus=mică anastomoză între venă și arteră)
Vascularizatia rectului:
- arterele rectului provin din 3 surse:
 artera rectala(hemoroidala) superioara – este artera principala a
rectului pelvin, ram terminal al arterei mezenterice inferioare
 artera rectala(hemoroidala) mijlocie – este un ram al arterei iliace
interne
 artera rectala(hemoroidala) inferioara – este un ram al arterei
pudendale interne
- venele rectului se indreapta in 2 directii:
 venele rectale(hemoroidale) superioare – colecteaza singele venos din
partea superioara a rectului perineal si ajung in vena
mezentericainferioara si apoi in vena portă
 venele rectale(hemoroidale) mijlocii si inferioare – se varsa in venele
iliace interne si ajung in vena cava inferioara
Inervatia rectului:
- este asigurata de filete vegetative de origine simpatica si parasimpatica,
respectiv din simpaticul lombosacrat si parasimpaticul sacral pentru rectul
pelvin; si plexul sacral pentru rectul perineal
115.Ureterul
• Lungime – 25 cm
• Se întinde de la vârful bazinetului până la vezica urinară
• Direcţie: în jos şi înăuntru (extremitatea superioară se găseşte la o distanţă
de 8 cm una de alta, iar cea inferioară la 2 cm una de alta)
• Calibru: neuniform, prezintă 2 dilataţii: iliacă şi pelvină, 2 strâmtori: iniţială
şi marginală
• Prezintă 4 segmente: lombar, iliac, pelvin (parietal) şi vezical (visceral).
Primele 2 porţiuni sunt abdominale, ultimele 2 sunt pelvine
• Segmentul lombar:
• Posterior – perete abdominal posterior şi m.psoas
• Anterior
• dreapta: DII, acoperit de peritoneu şi încrucişat de vasele
iliace drepte şi de cele genitale drepte
• stânga: acoperit de peritoneul parietal posterior,
încrucişat de vasele colice stângi şi de cele genitale stângi
• Extern:
• dreapta – partea subhilară a rinichiului; colon ascendent
• stânga – partea subhilară a rinichiului; colon descendent
• Intern:
• dreapta – VCI,
• stânga – aorta abdominală
2) Segmentul iliac
• Posterior:
- Dreapta – încrucişează artera iliacă externă dreaptă la 1,5 cm sub
bifurcarea arterei iliace comune drepte
- Stânga – încrucişează artera iliacă comună stângă la 1,5 cm deasupra
bifurcării ei
• Anterior:
- Dreapta – încrucişat de rădăcina mezenterului
- Stânga – încrucişat de rădăcina mezenterului şi colon
3) Segmenul pelvin – prezintă 2 părţi: verticală şi orizontală
• Porţiunea verticală:
- Posterior – artera iliacă externă
- Anterior – peritoneul parietal, anse intestinale, sigmoid, iar la sexul
feminin – ovar
• Porţiunea orizontală:
- La bărbaţi – canalul deferent, trece înaintea veziculei seminale
- La femei – intră în baza ligamentului larg şi se încrucişează cu artera
uterină, apoi trece pe lângă fornixurile vaginale laterale
4) Segmentul vezical – se găseşte în grosimea pereţilor vezicii urinare
116.Vezica urinara
• Forma: plină – globuloasă; goală – formă de cupă
• Forma globuloasă prezintă: 4 feţe (anterioară, posterioară şi 2 laterale), o
bază şi un vârf
• Rapoarte:
- Faţa anterioară:
Spaţiul prevezical Retzius
Simfiza pubiană
Fund de sac prevezical
- Faţa posterioară
la bărbaţi: fund de sac vezico-vezical, anse
intestinale şi faţa anterioară a rectului
la femei: fund de sac vezico-uterin, faţa anterioară
a uterului
- Feţele laterale:
partea postero-superioară a feţelor latero-vezicale
în care se găsesc ansele intestinale
partea antero-inferioară – raport cu peretele lateral
al bazinului, iar la bărbaţi şi canalul deferent
- Baza:
la bărbaţi – prostata, veziculele seminale, canal
deferent (ampula), sept vezico-rectal
la femei – sept vezico-vaginal, faţa anterioară a
vaginului
117.Uretra la barbat
• aproximativ 16 cm lungime
• se întinde de la colul vezical, la meatul urinar din vâfrul glandului penian
• prezintă 4 segmente: preprostatică, prostatică, membranoasă şi spongioasă
• calibru neuniform, 3 dilataţii separate de 4 strâmtori
a) Dilataţiile:
- Prostatică
- Fundul de sac bulbar
- Foseta naviculară
b) Strâmtorile:
- Colul vezical
- Strâmtoarea membranoasă
- Strâmtoarea spongioasă
- Meatul uretral
- Uretra prostatică
- Pătrunde în baza prostatei, la unirea 1/3 anterioare cu 2/3 posterioare
- Iese puţin înapoia vârfului prostatei
- Se deschid în uretra prostatică:
- canalele ejaculatoare
- canalele excretoare ale prostatei
- Este înconjurată de sfincterul neted al uretrei
- Sfincterul striat al uretrei înconjoară prostata complet numai în partea
inferioară
- Uretra membranoasă – se găseşte în grosimea perineului
- Uretra spongioasă – se găseşte în corpul spongios; în ea se deschid canalele
excretoare ale glandelor May-Cowper
118.Uretra la femeie
• Lungime – 3 cm
• Se întinde de la colul vezical la meatul urinar (la nivelul vulvei)
• Prezintă 2 segmente: pelvin şi perineal (membranoasă)
- Segmentul pelvin: raport anterior cu simfiza pubiană şi posterior
cu vaginul
- Segmentul perineal – situat în grosimea perineului
119.Ovarul
• Situate posterior de ligmentele largi şi trompele uterine, anterior de rect
A) Mijloace de fixare
• Mezoovarium – mezoul ovarului care îl leagă de ligamentul larg
• Logamentul utero-ovarian – îl leagă de cornul uterin
• Ligament tubo-ovarian – îl leagă de pavilionul trompei
• Ligamentul suspensor al ovarului (ilio-ovarian) – îl leagă de peretele lateral
al pelvisului
B) Conformaţie externă şi rapoarte
• Formă de ovoid turtit lateral, cu axul lung orientat aproximativ vertical
• Prezintă:
- două feţe: externă şi internă
- două margini: anterioară şi posterioară
- două extremităţi (doi poli): superior şi inferior
Faţa externă (laterală)
• raport cu o depresiune a peritoneului de pe peretele lateral al pelvisului la
nulipare – foseta ovariană Krause. Pe aici trec vasele şi nervul obturator.
• la multipare, ovarul coboară şi va avea raport cu fosa subovariană a lui
Claudius
Faţa internă
• raport cu pavilionul trompei şi ansele intestinale
• la dreapta – cecul şi apendicele
• la stânga – colonul sigmoid
Marginea anterioară – de la nivelul ei, pleacă mezoovarul şi aici se găseşte hilul
ovarului
Marginea posterioară – raport cu ansele intestinale
Polul superior – aici se prind ligamentele suspensor al ovarului şi tuboovarian
Polul inferior – aici se prinde ligamentul utero-ovarian
Structura ovarului
1. epiteliul ovarian
2. albugineea
3. parenchimul care are două zone:
a) centrală (medulara) – prezintă vase şi nervi
b) periferică (corticala) – prezintă foliculi ovarieni în diferite stadii de
evoluţie
Vascularizaţie şi inervaţie
Artere:
• ramuri din artera ovariană provenită din artera genitală şi
aceasta din aorta abdominală
• ramuri din artera uterină
Vene: la dreapta – VCI, la stânga – vena renală stângă
Nervi: ramuri din plexul solar şi hipogastric
120.Tuba/trompa uterine
• sunt două conducte musculo-membranoase ce se întind de la coarnele
uterine, la faţa internă a ovarelor.
• se găsesc în marginea superioară a ligamentelor largi în mezosalpinge.
• au 10 – 12 cm lungime
• roluri:
- de a capta ovulul şi de a-l vehicula
- în fecundarea ovulului
- în migrarea oului
• prezintă 4 segmente:
- infundibulum (pavilionul trompei)
- ampula
- istmul
- segmentul uterin
• Segmentul uterin – se găseşte în grosimea peretelui uterin
• Segmentul istmic – cel mai subţire
• Segmentul ampular – cel mai lung, se îngroaşă pe măsură ce se apropie de
ovar
• Pavilionul:
• formă de pâlnie cu o bază şi un vârf
• prezintă la nivelul bazei, 10-15 franjuri (fimbrii) cu o lungime de 10-
15 mm fiecare; unul din ei este mai lung şi se continuă cu ligamentul
tubo-ovarian.
• vârful – aici se găseşte orificiul abdominal al trompei uterine – face
legătura cu cavitatea abdominală
Trompa utrină prezintă două orificii:
• orificiul abdominal – se găseşte la nivelul pavilionului şi face comunicarea
cu cavitatea abdominală
• orificiul uterin – face comunicarea cu cavitatea uterină
Vascularizaţie: 2 artere tubare: una externă din artera ovariană şi alta internă din
artera uterină
Inervaţie: plexul solar şi hipogastric
121.Uterul
Conformaţie externă şi rapoarte
a) Corpul uterin – prezintă:
• Faţa anterioară – acoperită de peritoneu; raport cu fundul de sac vezico-
uterin şi faţa posterioară a vezicii urinare
• Faţa posterioară – acoperită de peritoneu; raport cu fundul de sac Douglas şi
faţa anterioară a rectului
• Marginile laterale – nu sunt acoperite de peritoneu; reprezintă hilul uterului
• Extremitatea superioară – fundul uterului, acoperit de peritoneu; rapoarte cu
ansele intestinale şi colonul pelvin
b) Coarnele uterine – la ele ajung trompele uterine, iar de la ele pleacă ligamentele
rotunde
c) Istmul uterin – se găseşte între col şi corp
d) Colul uterin:
• formă cilindrică
• pe suprafaţa lui externă se inseră vaginul după o linie oblică în jos şi înainte,
formând la locurile de inserţie, fundurile de sac vaginale
• în funcţie de inserţia vaginului pe el, are trei segmente:
- supravaginal
- vaginal – corespunde inserţiei vaginului pe col
- intravaginal – situat în vagin
• segmentul supravaginal are raporturi:
- anterioare cu septul vezico-vaginal şi vezica urinară
- posterioare cu fundul de sac utero-vagino-rectal şi cu rectul
• segmentul intravaginal – la vârf prezintă un orificiu extern al colului care
face legătură între cavitatea uterină şi cea vaginală
1. Peritoneu
2. Tunica musculară – miometru format din 3 straturi:
• extern – fibre longitudinale
• mijlociu – fibre musculare plexiforme cu rol în pensarea elementelor
vasculare – ligaturile vii ale lui Pinard
• intern – fibre circulare
• la nivelul colului, nu există stratul plexiform, dar sunt tot 3 straturi: extern-
longitudinal, mijlociu-circular, intern-longitudinal
3. Tunica mucoasă – endometru cu un strat profund (bazal) şi altul superficial
(suferă transformări ciclice)
Cavitatea uterină
a) Cavitatea corpului uterin:
• formă triunghiulară, baza superior şi vâfrul inferior
• unghiurile superioare comunică cu trompele
• unghiul inferior comunică cu cavitatea colului prin orificiul
intern al colului
b) Cavitatea colului – fuziformă, prezintă 2 orificii: intern (comunică cu cavitatea
uterină) şi extern (comunică cu vaginul)
Vascularizaţie:
• Arterele uterine din hipogastrice
• Ramuri din arterele ovariene
Inervaţie: - plexul hipogastric
122.Ligamentele largi
• Ligamentele largi (drept şi stâng) sunt formate din două foiţe peritoneale şi
se întind de la marginile uterului la peretele lateral pelvin. Au formă
patrulateră, două feţe (antero-inferioară şi postero-superioară), patru margini
(internă, externă, superioară şi inferioară).
- faţa antero-inferioară: raport cu vezica urinară, ansele
intestinale şi prezintă un repliu determinat de ligamentul rotund,
numit aripioara anterioară
- faţa postero-superioară – raport cu pavilionul trompei, rectul,
colonul sigmoid, ovarul şi ansele intestinale. Prezintă
mezoovarium (aripioara posterioară) ce leagă marginea
anterioară a ovarului de foiţa posterioară a ligamentului larg.
- marginea superioară – la acest nivel, cele două foiţe peritoneale
trec pe deasupra trompei uterine şi se continuă una cu cealaltă
formând astfel mezosalpingele sau aripioara superioară
- marginea inferioară – pe măsură ce coborâm, cele două foiţe
peritoneale se desfac cuprinzând între ele un spaţiu plin cu ţesut
celulo-grăsos, vase şi nervi. Foiţa anterioară se va reflecta pe
vezică, iar cea posterioară se va reflecta pe rect.
- marginea internă – corespunde marginii externe uterine unde
cele două foiţe peritoneale (anterioară şi posterioară) ale
ligamentului se vor continua cu peritoneul de pe faţa uterului.
- marginea externă – se găseşte pe peretele lateral al pelvisului.
Cele două foiţe peritoneale ale ligamentului larg se desfac,
continuându-se cu peritoneul parietal.
123.Vaginul
• rolul: copulaţie, trecerea spermatozoizilor, expulzia fătului, permite trecerea
lichidului menstrual
• conduct musculo-membranos care se întinde de la uter până la vestibulul
vulvarre direcţie oblică în jos şi înainte
• formă de cilindru turtit antero-posterior cu două excepţii:
- la nivelul orificiului vulvar (inferior) unde este turtit lateral
- la nivelul inserţiei pe col inde este aproape rotund
• cavitatea vaginului este în mod obişnuit un spaţiu virtual
• prezintă două segmente: pelvin şi perineal
a) Segmentul pelvin – raporturi:
• Anterior: sept vezico-vaginal, vezica urinară şi uretra
• Posterior: are două părţi:
- superioară – peritoneală – raport cu fundul de sac vagino-rectal şi
rectul
- inferioară – neacoperită de peritoneu – raport cu septul vagino-rectal
şi rectul
• Lateral: muşchii ridicători anali şi prelungirea anterioară a foselor ischio-
rectale
b) Segmentul perineal – se găseşte în grosimea perineului – anterior-uretra,
posterior-rectul, lateral-bulbii vaginali şi glandele Bartholin
• Vaginul prezintă două orificii:
• Superior – se prinde pe colul uterin după o linie oblică în jos şi înainte,
formând fundurile de sac vaginale
• Inferior – formă de fantă transversală cu direcţie antero-posterioară
Vascularizaţie şi inervaţie: arterele uterine prin ramurile lor – arterele vaginale;
plexul hipogastric – nervii ruşinoşi interni.
124.Vulva
• spaţiul dintre cele 2 labii mici (în mod normal, este un spaţiu virtual, ca şi
vaginul)
• delimitat:
- anterior de clitoris
- lateral de faţa internă a micilor labii
- posterior de meatul uretral şi orificiul inferior al vaginului
• în el se deschid: uretra, vaginul şi glandele vestibulare
• Vascularizaţia: artera ruşinoasă internă, ram din hipogastrică şi ruţinoasă
externă, ram din femurală; limfaticele drenează în ggl inghinali
• Inervaţia: somatică din plexul lombar şi sacrat, vegetativă, din plexul
hipogastric
-constitue componenta perineala a organelor genitale feminine
- ocupa perineul anterior, numit si regiunea urogenitala

- vulva prezinta:
 2 repliuri tegumentare, numite labiile mari
 2 repliuri mai mici, numite labiile mici(nimfele)
 o deschizatura anteroposteriora numita fanta vulvara
Conformatie externa:
- labiile mari sunt 2 repliuri anteroposterioare, simetrice ce prezinta:
 o fata laterala, cutanata
 o fata mediala, corespunde santului interlabial
 o margine inferioara
 o margine superioara
 o extremitate anterioara – se indreapta spre muntele lui Venus
 o extremitate posteriora
- labiile mici(nimfele) – sunt 2 repliuri orientate anteroposterior
- vestibulul vaginal – este un spatiu triunghiular delimitat anterior de clitoris,
lateral de fetele mediale ale labiilor mici, iar posterior de orificiul inferior
vaginal
- clitorisul – reprezinta unul dintre organele erectile feminine
- bulbul vestibulului – in numar de doi, sunt formatiuni spongioase asezate de
o parte si de alta a fantei vulvare, deasupra marginii superioare a labiilor
mici
- orificiul ureteral extern(meatul urinar)- se gaseste situate la 4 cm deasupra
si anterior de tuberculul genital si indaratul glandului clitoridian
- glandele vestibulare mici( a lui Bartholin) – sunt situate de o parte si de alta
a jumatatii posterioare a orificiului vaginal
- orificul vaginal inferior – se gaseste in partea posterioara a vestibulului
vaginal
Vascularizatia:
- vascularizatia superficiala este asigurata de arterele pudendale externe,
ramuri din artera femurala comuna; si artera perineala superficiala, ram
din artera pudendala interna; vascularizatie venoasa superficiala este
asigurata de venele superficiale ce merg prin venele pudendale externe spre
vena safena interna; si prin venele perineale catre venele pudendale interne,
venele labiilor mici
- vascularizatia profunda – este asigurata de arterele pudendale interne prin
ramurile sale: bulbara, cavernoasa si dorsal clitorisului; venele profunde
merg spre plexul venos a lui Santorini si spre venele pudendale interne
Inervatia:
- nervii superficiali sunt reprezentati de filete genitale ale nervilor:
genitofemurali, iliohipogastrici si ilioinghinali; nervii profunzi isi au
originea in nervul pudendal intern, care da nervul dorsal al clitorisului si in
plexul hipogastric inferior, care furnizeaza filete vegetative, ce ajung la
vulva pe vasele sanguine
125.Testicul
- este glanda sexuală masculina cu rol in secretia testosteronului
- impreuna cu epididimul alcatuieste complexul epididimotesticular
- este un organ pereche, ce prezinta 2 fete (fata mediala si fata laterala), 2
margini (marginea anterioara si marginea posterioara) si 2 extremitati
(extremitatea superioara si extremitatea inferioara)
- testiculii sunt situati in burse, dependinţe ale perineului anterior, situatie pe
care o capătă dupa coborirea lor completa
- testiculii au forma ovoidala, cu lungimea de 4-5 cm, largimea de 2,5 cm si
grosimea de 3 cm; greutatea lor este de 18-20 grame fiecare
- au o culoare alba-sidefie, datorita invelisului lor exterior denumit albuginee
- consistent testiculului este ferma
Mijloace de fixare:
- funiculul spermatic
- tunicile de invelis
- ligamentul scrotal
Extremitatea superioara – este voluminoasa si vine in raport cu epididimul
Extremitatea inferioara – este mica si are raport cu coada epididimului, nivel la
care se gaseste si ligamentul scrotal, ce solidarizeaza testiculul de tunicile sale de
invelis
Marginea anterioara – este neteda, rotunjita, libera, in raport cu seroasa vaginala
Marginea posterioara – este in raport cu corpul epididimului, cu care are lagaturi
strinse de aderenta
Fata mediala – prezinta raport cu marginea corespunzatoare a epididimului si cu
vasele sanguine
Fata laterala – vine in raport cu seroasa vaginala, care formeaza, intre testicul si
epididim, un fund de sac, numit sinusul epididimar sau epididimotesticular
- testiculii sunt organe parenchimatoase, cu structura glandulară, adaptata

pentru functia externa cit si pentru cea interna
- la exterior testiculul prezinta un invelis, denumit albugineea, iar la interior
prezinta parenchimul testicular
Albugineea – este un invelis alb-sidefiu, gros, lucios si putin elastic; in

partea posterioara prezinta o ingrosare numita mediastinul testicular sau
corpul lui Highmore, de la care pornesc, catre periferia testiculului, septurile
testiculului, care impart parenchimul in 200-500 de lobuli testiculari;
- continutul fiecarui lobul testicular este reprezentat de:
 1-3 tubi seminiferi contorţi(canelele seminifere)
 ţesutul interstiţial
× tubii seminiferi contorţi reprezinta componenta exocrină a
testiculului
- fiecare tub are lungimea de 0,9 metri , ceea ce face ca lungimea totala a
tubilor seminiferi contorti pentru un testicul sa fie de aproximativ 800 de
metri
- interiorul tubilor seminiferi contorti este ocupat de celulele sexuale
masculine, in diferite etape ale spermatogenezei, iar peretii tubilor sunt
altcatuiti din celulele lui Sertoli
× tesutul interstitial reprezinta componenta endocrina a testiculului, cu
rol in secretia testosteronului
- tubii seminiferi contorti, la iesirea lor din lobulii testiculari se continua cu
tubii seminiferi drepti, care dupa un scurt traiect, ajung la reteaua
testiculara a lui Haller;
- calea spermatica este reprezentata de ductele eferente testiculare, sau
conurile eferente testiculare, care se deschid in epididim
Tunicile testiculului:
- testiculul, epididimul, ductul deferent si portiunea incipienta a funiculului
spermatic sunt invelite in mai multe paturi suprapuse, care constitue tunicile
(bursele) de invelis
- tunicile sunt elemente component ale peretelui abdominal anterolateral,
mobilizate o data cu coborirea testiculului
- tunicile se gasesc plasate inferior penisului si regiunii pubiene si anterior de
perineul anterior
De la suprafata spre profunzime se descriu urmatoarele tunici

1).Scrotul – sau pielea burselor
- este subtire
- prezinta pe linia mediana rafeul scrotal
2).Dartorsul – este un strat foarte subtire, alcatuit din fibre musculare netede
- are culoare alb-rozie
- este aderent pe fata profunda a scrotului
- pe linie mediana formeaza septul scrotal
- anterior fibrele septului scrotal se continua cu ligamentul suspensor al
penisului, iar posterior cu ligamentul suspensor al scrotului
3).Fascia spermatica externa - este o foita subtire alcatuita din tesut celular
lax, care inlesneste alunecarea planurilor superficial pe cele profunde
4).Muschiul cremaster(eritroideea) – este constituit din fibre musculare
striate si are strinse legaturi cu muschiul oblic intern
5).Fascia spermatica interna (fibroasa) - este alcatuita din tesut conjunctiv
care inveleste testiculul si inconjura funiculul spermatic
6).Tunica vaginala a testiculului – este un invelis seros al testiculului si
epididimului
126.Epididimul
- este o componenta a cailor spermatice, plasata pe marginea posterioara a
testiculului, in continuarea ductelor eferente testiculare
- este o formatiune de aspect neregulat, care prezinta:
 capul epididimului
 corpul epididimului
 coada epididimului
- este situate de-a lungul marginii posterioare a testiculului si este plasat in
interiorul tunicilor, care invelesc testiculul si funiculul spermatic
- are forma de “virgulă” , cu marea extremitate orientata aterosuperior; are o
lungime de 5 cm si o grosime de 1-1,2 cm
- are o culoare alb-rozie
- consistenta este moale, elastica si depresibila
Mijloace de fixare:
- funiculul spermatic
- tunicile de invelis, ce invelesc si testiculul
- 2 ligamente epididimare (superior si inferior) care il solidarizeaza la testicul
- epididimul prezinta raporturi diferite pentru cele 3 segmente ale sale
 capul epididimului – este asezat deasupra extremitatii superioare a
testiculului, in raport cu mediastinul testicular si cu ductele eferente
ale testiculului, fiind legat prin ligamentul epididimar superior
 corpul epididimului – este triunghiular pe sectiune, aderent la
marginea posterioara a testiculului, si separate de aceasta margine in
partea laterala prin sinusul epididimotesticular
 coada epididimului – ajunge la extremitatea inferioara a testiculului,
de care este legata prin ligamentul epididimar inferior; de la acest
nivel calea spermatica(ductul) se recurbeaza, devine ascendenta si se
continua cu ductul deferent
- epididimul este inconjurat la exterior de o capsula conjunctiva, care se afla
in continuitate cu albugineea testiculara; capsula conjunctiva este mai putin
groasa decit albugineea
Vascularizatia complexului epididimotesticular:

- circulatia arteriala este asigurata de 1 artera principala si 2 artere accesorii:
 artera testiculară(spermatica)
- este un ram colateral al aortei abdominale;
- locul sau de emergenta se afla sub originea arterelor renale;
- are traiect descendent si ajunge la fata mediala a epididimului, in
apropierea capului epididimului;
- se termina pe marginea posterioara a testiculului
- aproape de extremitatea inferioara a testiculului, artera testiculara
se termina prin bifurcare si da: un ram medial si un ram lateral
- ramurile terminale patrund in parenchimul testicular
 artera deferenţială – este un ram colateral al arterei vezicale
inferioare; la nivelul epdidimului se anastomozeaza cu ramuri din
artera testiculara
 artera funiculară – se desprinde din artera epigastrica inferioara
profunda; merge pina la coada epididimului, unde se anastomozeaza
cu arcada arteriala formata de artera testiculara si artera deferentiala
- circulatia venoasa isi are originea in capilarele testiculare, prin venele scurte
care converg catre mediastinul testicular, numite venele centrale
- in funiculul spermatic venele se dispun in 2 pachete:
 pachetul venos posterior, care merge la vena epigastrica
inferioara profunda
 pachetul venos anterior numit si pachetul spermatic, ce se
varsă in vena cava inferioara(la dreapta) si in vena rectala
stinga(la stinga) (terminarea pachetului venos spermatic sting
in vena renala stinga explica dilatarea frecventa a acestor vene,
denumita varicocel)
Inervatia complexului epididimotesticular:
- provine din: plexul spermatic situat la nivelul aortei abdominale si din plexul
deferential, care se distribuie epididimului si canalului deferent
127.Ductul deferent si ejaculator
Ductul deferent
- este portiunea din caile spermatice care se intinde de la coada epididimului
pina la ductul ejaculator
- lungimea este de 40-45 cm, iar diametrul canalicular este de 0,5 mm
- are aspect regulat, consistent ferma
- prezinta 4 segmente:
 segmentul epididimotesticular
 segmentul funicular
 segmentul pelvin
 segmentul retrovezical
a. Segmentul epididimotesticular – se afla pe partea superomediala a
epididimului, de la coada spre capul epididimului si are o lungime de
aproximativ 2-3 cm
b. Segmentul funicular – este cuprins in grosimea funiculului spermatic
intre pachetul venos anterior si artera testiculare(situate anterior), si
pachetul venos posterior(situat posterior)
Vascularizatia:
- vascularizatia arteriala este asigurata de artera vezicala inferioara, artera
testiculara, artera deferentiala si artera funiculara
- vascularizatia venoasa se distribuie plexului venos prostatic si seminal
Inervatia:
- provine din plexul hipogastric inferior
Ductul ejaculator
- ductele ejaculatorii sunt organe canaliculare infundibuliforme, care iau
nastere din unirea veziculelor seminale si ampula ductului deferent
- se varsa in uretra prostatica, la nivelul verului montanal (veru montanum = mic
relief al peretelui posterior al uretrei prostatice, unde se deschid canalele ejaculatoare)
- se gasesc in grosimea prostate
128.Veziculele seminale si glandele bulbouretrale

Veziculele seminale
- reprezinta depozitul spermatozoizilor, maturati si expulzati din testicule
- se afla intre vezica urinara si rect, superior prostatei, lateral de ampulele
ductelor deferente
- scheletotopic veziculele seminale se proiecteaza posterior pe laturile
coccigelui
- veziculele seminale au forma de “pară”; capacitatea fiziologica este de 2 ml
- mijloacele de fixare sunt reprezentate de continuarea veziculelor seminale cu
canalele ejaculatorii si prin alipirea de rect si sprijn pe baza prostatei
- prezinta raporturi cu:
 anterior - cu vezica urinara
 posterior – cu fata anterioara a rectului pelvin subperitoneal
 inferior – cu baza prostate
 superior – cu fundul de sac vezicorectal si cu ductul deferent
- vascularizatia – este asigurata arterial din artera rectala mijlocie si artera
vezicala inferioara; vascularizatia arteriala se indreapta spre plexurile
vezicale si prostatice
- inervatia – este asigurata de plexul hipogastric inferior
129.Prostata
- este o glanda anexa a organelor genitale masculine
- este situata dedesubtul veziculei urinare , in partea anteroinferioara a
pelvisului, inaintea si dedesubtul cailor spermatice, anterior de rect si
deasupra diafragmului urogenital, ocupind loja prostatica
- loja prostatica este limitata de:
 anterior – simfiza pubiana
 posterior – rectul pelvin subperitoneal
 lateral – muschiul obturator intern si diafragmul pelvin
 superior – ligamentele pubovezicale, colul si trigonul vezical
 inferior – diafragmul urogenital
- are forma unei “castane” sau a unui con cu baza in sus, turtit anteroposterior
- are o lungime de 3-4 cm, o grosime de 2,5 cm, si o largime la nivelul bazei
de 4 cm
- are culoare alb-galbuie, este neteda si prezinta o consistent elastic
- mjloacele de fixare se datoreaza formatiunilor fibroase care delimiteaza loja
prostatica
- prostata prezinta o baza, un virf si 4 fete(anterioara, posterioara si 2 fete
inferolaterale)
Baza
- este aderenta de partea anterioara de vezica urinara, la nivelul colului vezical
Virful
- ajunge la 0,5 cm sub planul inferior al simfizei pubiene, la 2 cm indaratul ei;
are raport inferior cu diafragmul urogenital
Fata anterioara
- vine in raport superior cu fibrele sfincterului striat al uretrei, iar inferior cu
plexul venos a lui Santorini si simfiza pubiana
Fata posterioara
- are raport cu ductele deferente si veziculele seminale
Fata inferolaterala
- are raport cu segmentul anterior al tecilor sacrorectogenitopubiene, cu
plexurile venoase periprostatice si cu fascia de invelis a muschiului levator
anal
- prostata are o structura glandulara, alcatuita la periferie dintr-o capsula
fibromusculoelastica proprie, iar in profunzime de parenchimul glandular,
constituit din acini glandulari, dispusi in lobi
- prostata prezinta 4 lobi: anterior, mijlociu si 2 lobi laterali
 lobul anterior se numeste lob priuretral
 lobul mijlociu se numeste lobul prespermatic
 lobii laterali sunt in numar de 2, situati indaratul uretrei si a ductelor
ejaculatorii
Vascularizatia:
- arterele prostatei provin din artera iliaca interna prin arterele vezicale
inferioare si rectale mijlocii, ce dau ramuri vezicoprostatice
- venele formeaza plexuri periprostatice, ce comunica anterior cu venele
uretrale, vezicale si cu plexul lui Santorini, iar posterior cu venele rectale
mijlocii; toate venele se indreapta spre venele iliace interne
Inervatia:-provine din plexul hipogastric inferior
130.Cordonul- funiculul spermatic

Funiculul spermatic (cordonul spermatic)
– este o formatiune cilindroida, care se intinde de la extremitatea
superioara a testiculului, pina la orificiul inghinal profund; in
componenta funiculului spermatic intra: ductul deferent, artera
testiculara, artera diferentiala, artera funiculara, pachetul venos testicular
anterior, pachetul venos testicular posterior, ligamentul Cloquet, vasele
limfatice si fibre nervoase somatic si vegetative. Aceste elemente sunt
cuprinse intr-o teaca conjunctiva, denumita fascia spermatica interna
c.Segmentul pelvin – tine de la orificiul inghinal profund si pina la fata
laterala a vezicii urinare
d.Segmentul retrovezical – tine de la marginea latera a vezici urinare
pina la nivelul prostatei; inconjura marginea laterala a veziculei seminale,
devine mai gros si mai neregulat, se apropie de cel de pe partea opusa,
delimitind triunghiul interdeferential cu virful inferior(la prostata) si baza
superior(la vezica urinara)
131.Scrotul
Tunicile testiculului:
De la suprafata spre profunzime se descriu urmatoarele tunici:
1).Scrotul – sau pielea burselor
- este subtire
- prezinta pe linia mediana rafeul scrotal
2).Dartorsul – este un strat foarte subtire, alcatuit din fibre musculare netede
- are culoare alb-rozie
- este aderent pe fata profunda a scrotului
- pe linie mediana formeaza septul scrotal
- anterior fibrele septului scrotal se continua cu ligamentul suspensor al
penisului, iar posterior cu ligamentul suspensor al scrotului
3).Fascia spermatica externa - este o foita subtire alcatuita din tesut celular
lax, care inlesneste alunecarea planurilor superficial pe cele profunde
4).Muschiul cremaster(eritroideea) – este constituit din fibre musculare
striate si are strinse legaturi cu muschiul oblic intern
5).Fascia spermatica interna (fibroasa) - este alcatuita din tesut conjunctiv
care inveleste testiculul si inconjura funiculul spermatic
6).Tunica vaginala a testiculului – este un invelis seros al testiculului si
epididimului
132.Penisul
- reprezinta organul copulatiei la barbat
- prezinta 2 parti:
 o parte posterioara, perineala, fixa, orientata oblic anteroposterior
 o parte anterioara, libera sau penisul propriu-zis, alcatuita din corpul si
glandul penisului
- este situat in partea anterioara a perineului
- in stare de flaciditate, partea anterioara a penisului este moale, descendenta
vertical
- in starea de erectie, partea anterioara a penisului este turgescenta, mai lunga
si mai voluminoasa
Mijloace de fixare:
- partea posteriora constituie singura portiune fixa, ancorata prin insertia
corpilor cavernosi la ramurile ischiopubiene si a ligamentului suspensor al
penisului, care se insera pe simfiza pubiana
- penisul prezinta o extremitate posterioara, o extremitate anterioara si un corp
cu 4 fete
Extremitatea posterioara
- este in continuare cu radacina corpilor cavernosi, fixata la simfiza pubiana
prin ligamentul suspensor al penisului
Corpul
- prezinta 4 fete:
 fata dorsala – este usor aplatizata si corespunde fetelor superioare ale
corpilor cavernosi
 fetele laterale – sunt rotunjite si corespund corpilor cavernosi
 fata inferioara(uretrala) – prezinta proeminenta corpului spongios al
uretrei
Extremitatea anterioara(glandul penian)

- are forma conica si prezinta la virf un orificiu vertical, denumit meatul
uretral
Organele erectile:
- sunt reprezentate de corpii cavernosi si corpul spongios
Corpii cavernosi
- sunt in numar de 2, situati simetric, bilateral, cu o lungime de 15 cm in stare
de flaciditate si 20 cm in stare de turgescenta
- - fiecare corp prezinta o extremitate posterioara sau radacina, o portiune
mijlocie si o extremitate anterioara
Corpul spongios
- este o formatiune erectila, asezata in jurul uretrei, in santul inferior al
corpilor cavernosi cu o lungime de 14-16 cm si este impartit in 3 parti:
 bulbul penisului – este extremitatea posterioara a corpului spongios
penian
 corpul corpului spongios – este strabatut de uretra
 glandul penisului – reprezinta extremitatea anterioara a corpului
spongios
Vascularizatia:
- arterele provin din artera pudendala interna
- venele merg spre vena dorsala profunda a penisului
Inervatia:
- filete senzitive si motorii provenite din nervul pudendal intern si de la plexul
vegetativ hipogastric inferior
133.Vasele iliace commune

-Ramuri terminale ale aortei abdominale
- de la L4 se indreapta lateroinferior formand un unghi de 60 grade
- lungime 4-7 cm
- colaterale: pentru marele psoas, iliac, ureter
- rr terminale:
- a iliaca externa (dă urmatoarele colaterale: a. ureterala inferioara., a
epigastrica inferioara, a circumflexa iliaca profunda)
- a. iliaca interna (a hipogastrica) ce da rr intrapelvine (a. iliolombara, aa. sacrate
laterale, a. ombilicala, a. vezicala inferioara,. a rectala mijlocie, a. uterina, a.
vaginala) si rr extrapelvine (obturatorie, fesiera sup/inf, rusinoasa interna)
134.Arterele iliace externe

-ram terminal din iliaca comuna
- a iliaca externa (dă urmatoarele colaterale: a. ureterala inferioara., a
epigastrica inferioara, a circumflexa iliaca profunda)
135.Arterele iliace interne

-ram terminal din iliaca comuna
- a. iliaca interna (a hipogastrica) ce da rr intrapelvine (a. iliolombara, aa. sacrate
laterale, a. ombilicala, a. vezicala inferioara,. a rectala mijlocie, a. uterina, a.
vaginala) si rr extrapelvine (obturatorie, fesiera sup/inf, rusinoasa interna)

Anato 12 Complet

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anato 12 Complet

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

CARACTERE GENERALE VERTEBRE ADEVARATE

3). pediculi vertebrali – reprezinta puntea ce uneste extremitatea arcului vertebral

2.Caractere regionale vertebre cervicale

3.Caractere regionale vertebre toracale

- virful sacrului – prezinta o suprafata articulara pentru coccis

- extremitatea externa (laterala, acromiala)

- faţa anterioara (costala)

- faţa posterioara (dorsala)

- marginea interna(mediala) - este orientata spre coloana vertebrala; pe marginea

2.- epifiza proximala

3.- epifiza distala

- marginea anterioara - incepe la apofiza coronoida si se termina la apofiza

- este formata din 2 apofize in unghi de 90º

13. Oasele carpiene si metacarpiene

Semilunarul (os lunatum)

Piramidalul (os triquetrum)

Trapezul (os trapezium)

Trapezoidul (os trapezoideum)

Osul cu carlig (os hamatum)

Caractere generale oase metacarpiene:

- oasele metacarpiene sunt oase lungi si perechi

Caractere proprii ale oaselor metacarpiene:

Metacarpianul II – este cel mai lung; baza se articuleaza cu trapezul, trapezoidul

Metacarpianul III – baza are un proces stiloidian indreptat in lateral si se

Metacarpianul IV – baza se articuleaza cu osul capitat si cu osul cu carlig,

Metacarpianul V – baza se articuleaza cu osul cu carlig, respectiv metacarpianul

14. Coxal- margini si unghiuri

Pubele (os pubis)

Coxalul - prezinta 2 feţe, 4 margini si 4 unghiuri

Marginea superioară (creasta iliaca)

Unghiul anterosuperior – este reprezentat de spina iliacă anterosuperioara

Unghiul posterosuperior – este reprezentat de spina iliacă posterosuperioara

Unghiul anteroinferior - este reprezentat de unghiul pubelui

Unghiul posteroinferior – este reprezentat de tuberozitatea ischiatica

15. Coxal fete

Pubele (os pubis)

Coxalul - prezinta 2 feţe

Fata laterala (externa)

Cavitatea cotiloidă ( acetabulul)

Aripa iliaca (fata externa)

Fata mediala (interna)

Fata superioară – este alcatuită din 2 suprafete articulare ce corespund

Eminenţa intercondilară ( spina tibiei)

20. Talusul- astragalul

Astragalul prezinta 6 feţe :

- prezinta din anterior spre posterior 3 feţişoare articulare pentru calcaneu :

- faţa calcaneana anterioara

- între fata calcaneana posterioara si fata calcaneana mijlocie se afla santul

Faţa mediala – este neregulata si da insertiile unor ligamente

22. Oasele tarsiene si metatarsiene

Caractere generale oase metatarsiene:

Metatarsianul II – este cel mai lung metatarsian; baza metatarsianului II se

Metatarsianul III – baza se articuleaza cu cuneiformul lateral, respectiv

Metatarsianul IV – baza se articuleaza cu cuboidul si cu cuneiformul lateral,

Metatarsianul V - baza se articuleaza cu cuboidul si metatarsianul IV; baza

Oasele tarsiene ( tarsul )

Astragalul prezinta 6 feţe :

Faţa mediala – este neregulata si da insertiile unor ligamente

Faţa anterioară ( articulară cuboidală)

Navicularul (scafoidul tarsian)

Fata superioara (dorsala)

Fata inferioara (plantara)