109.Atlas: prima vertebra cervicala, format din 2 mase laterale printr-un arc anterior si unul posterior.

Atlasul si-a pierdut

corpul, acesta sudandu-se de corpul celei de-a 2-a vertebre cervicale. Superior, pe masele laterale se gaseste o fata articulara
pentru articulatia cu condilii occipitali.Inferior are fata articulara pentru axis Lateral se gasesc apofizele transverse cu gaura
transversala la baza
Axis: pe fata superioara a corpului gasim dintele provenit din corpul atlasului. Anterior : dintele are o fateta articulara pt arcul
anterior al atlasului. Posterior dintele are o foita pt ligamentul transversEste o vertebra de rotatie

110.Sacrul : format din sudura celor 5 vertebre sacrale Are o fata anterioara , o fata dorsala, 2 fete laterale, o baza orientata
superior, varf orientat inf. Fata anterioara este concava , prezinta 4 creste ->linii transverse , corespund locurilor de sudura a
corpurilor vertebrelor, la marginile liniilor se gasesc gaurile sacrate anterioare, 4 perechi prelungite cu cate un sant prin care ies
ramurile anterioare ale nervilor sacrali. Fata dorsala este convexa , Pe mijloc fata dorsala , are o creasta ce rezulta din sudarea
apofizelor -> creasta sacrata mediana. Lateral se afla crestele formate de apofizele articulare numite creste sacrale
intermediare. Lateral de aceste creste se afla gaurile sacrale posterioare prin care trec ramurile post ale nervilor sacrali
Baza sacrului e orientata superior fiind formata de fata posterioara a primei vertebre , Varful sascrului se articuleaza cu baza
coccisului

111.Clavicula Este os lung , dezvoltarea ei depinde de miscarile de lateralitate ale membrului superior. Se formeaza prin
osificare desmala, formeaza linia intre gat si torace. Os lung , forma de S turtitAre 2 fete (sup si inf) , 2 margini si 2 extremitati
sternala si acromiala. Extremitatea sternala prezinta o fata articulara spre stern, iar extremitatea acromiala , spre acromion.

112.Sternul Os lat situat, situat median anterior pe torace, alcatuit din 3 parti : manubriul sternal, capul sternului si
apendicele xifoid. Are 2 fete : anterioara si posterioara, 2 margini laterale , o baza coresp manubriului , si un varf coresp
apendicelui xifoid. Pe fata sup a manubriului se gaseste o fata articulara pt clavicula.
Pe marginile laterale ale manubriului si corpului se gasesc incizurile costale pt articulatia cu cartilajele costaleLa om stabilind
locul coastei a 2 a , se pot numara celelalte coaste

113.Coastele Sunt 12 perechi de arcuri osoase , se situeaza intre coloana vertebrala si stern Are 2 portiuni , o portiune osoasa
si cartilajul costal , primele perechi de coasta se articuleaza direct cu sternul , celelalte sunt perechi de coaste false. Perechile a
8-a si a 9-a , a 10-a se leaga de stern cu ajutorul arcurilor cartilaginoase ale coastelor , perechile a 11 si a 12 se termina liber in
peretele abdomenului si se numesc coaste flotante. Coasta este un os lung , alcatuit din 3 portiuni:capul, gatul si corpul
coastei

114.Humerus Membru superior , os lung ,face parte din scheletul bratului. Format din corp :diafiza + 2 epifize, corpul are 3
fete: antero-laterala , antereo-mediala si posterioara si 3 margini. Epifiza superioara : are un corp articular (cat un sfert dintr-o
sfera) numit capul humeral , princ are se articuleaza cu scapula. Prezinta 2 tuberculi: tubercul mare (lateral) , tubercul mic
(anterior). Epifiza distala : lata transversal , lateral se articuleaza cu capul radiusului , pe mijloc se articuleaza cu ulna .

115.Radiusul Os lung , cu un corp si 2 epifize , impreuna cu ulna formeaza scheletul antebratului fiind asezata lateral. Corpul
superior este rotund iar inferior este ca o prisma triunghiulara cu 3 fete si 3 margini. Fata anterioara se gaseste cu cea
posterioara la nivelul marginii mediale cu care se leaga de ulna. Epifiza sup: asemanatoare cu o cupa (Capul radial) prin care se
articuleaza cu condilul humerus , prez si o zona de articulatie cu ulna. Epifiza inf: mult mai voluminoasa , se gasesc santuri prin
care trec tendoanele muschilor extensori ai degetelor +mainii
 116.Cubitus(Ulna) Este os medial al scheletului antebratului , format din corp si 2 epifize Prezinta 3 fete : anterioara ,
posterioara,mediala si 3 margini. Marginea laterala este ascutita , aici se prinde de radius. Epifiza sup : mai voluminoasa ,
scobita, are ant o fata articulara-> incizura trohleara, cu care se articuleaza de humerus. Epifiza inf: se numeste capul ulnei
mai mica decat epifiza sup, medial se prelungeste in jos cu apofiza stiloida

117.Femurul Cel mai lung os al corpului, formeaza scheletul coapsei, are un corp (diafiza) si 2 extremitati(diafize), una sup si
una inf. Epifiza sup: cuprinde un cap articular , care formeaza articulatia coxo-femurala.Femurul diafiza: are o fata ant rotunjita
si 2 fete laterale care se intalnesc si formeaza linia aspra a femurului Linia aspra a femurului sup se trifurca, inf se bifurcaEpifiza
distala: are 2 proeminente , condilii femurali, condilii se articuleaza cu patella, inferior condilii se artiiculeaza cu tibia formand
articulatia genunchiului
118.Tibia os lung, situat in partea mediala a scheletului gambei fiind principalul os de sprijin al gambei. Epifiza sup: mai
voluminoasa cu 2 condili :medial si lateral, pe partea laterala si inferioara a condilului lateral se gaseste fata articulara pntr
capul fibulei. Diafiza are forma de prisma cu 3 fete : mediala , laterala, posterioara si 3 margini: anterioara (proemina sub
piele , ascutita ), mediala , laterala (mai rotunjita).

119.Peroneul (Fibula) Os lung si subtire situat in partea laterala a gambei. Epifiza sup: se numeste capul fibulei , prezinta
articulatie cu tibia in partea mediala formand articulatia tibio-proximala. Diafiza: are 3 fete ca tibia, mai turtita transversal ,
prezinta o creasta proeminenta pe mijlocEpifiza distala: pe mijloc se afla o fata articulara prentru tibie iar posterior prezinta o
depresiune pt insertii de ligamente.

120. Muschii centurii scapulare: enumerare, actiune, insertii

M. centurii scapulare sunt muschi perechi: deltoidul, supraspinosul, subspinosul/infraspinosul, marele rotund, micul rotund,
subscapularul. a)Deltoidul: cel mai voluminous, are originea pe clavicula, acromion si spina scapulei; insertia pe
tuberozitatea deltoidiana humerala. Proiecteaza bratul inainte, inapoi, real. abductia. b)Supraspinos: originea in fosa
supraspinoasa a scapulei, insertia pe tuberculul mare al humerusului; real. cu deltodiul abductia. c)Infraspinos: are originea in
fosa infraspinoasa a scapulei; insertia pe tuberculul mare humeral; realizeaza rotatia in afara a humerusului. d)Micul rotund:
originea pe marginea laterala a scapulei; insertia pe tuberculul mare humeral; real. rotatia in afara a humerusului. e)Marele
rotund: originea pe marginea laterala a scapulei; insertia pe tuberculul mic al humerusului sip e creasta lui; real. rotatia
inauntru a bratului si miscarea de adductie. f)Subscapular : originea in fosa subscapulara anterioara; insertia pe tuberculul mic
humeral; real. rotatia inauntru(pronatie) a bratului si adductia lui.
121. Muschii bratului: enumerare, actiune, insertii.
Muschii bratului se impart in m. regiunii anterioare si posterioare. M. reg. ant. Sunt:
a)Biceps brachial: originea pe scapula; insertia pe tuberozitatea radiusului; face miscarea de supinatie si adductie
b)Coracobrahial: originea pe procesul coracoid al scapulei; insertia pe corpul humerusului; proiecteaza bratul inainte si
miscarea de adductie
c)Brahial: originea pe corpul humerusului, sub tuberozitatea deltoidiana; insertia pe procesul coronoid al ulnei; este flexor al
antebratului pe brat
M. reg. post. Sunt: Tricepsul brachial: originea pe cavitatea glenoida a scapulei si pe fata posterioara a humerusului; insertia pe
olecran; extensor al bratului
122. Muschii antebratului: enumerare, insertii, actiune
M. antebratului se impart in: m. reg ant si m. reg. post. Muschii regiunii anterioare sunt: rotund pronator, flexor radial al
carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului, flexor superficial al degetelor, flexor profund al degetelor, flexor lung al policelui,
patrat pronator. Acestia au originea pe epicondilul medial al humerusului si fata anterioara a radiusului si ulnei. Insertia est epe
radius, metacarpiene,osul pisiform, aponevroza palmara si falange. Acestia indeplinesc miscari de flexie, abductee, adductie si
determina pozitia mainii. Muschii regiunii posterioare sunt: extensor al degetelor, extensor al degetului mic, extensor ulnar
al degetului mic, anconeu, abductor lung al policelui, extensor scurt al policelui, extensor lung al policelui, extensor al degetului
II. Acesti muschi au originea pe humerus si ulna siinsertia pe ulna, metacarpiene, falange; indeplinesc miscari de extensie,
abductie. Muschii regiunii laterale : brahioradial, lung extensor radial al carpului, scurt extensor radial al carpului, supinator.
Acestia au originea pe marginea laterala a humerusului, epicondilul lateral al humerusului si ulna. Au insertia pe radius sic el de-
al doilea metacarpian. Indeplinesc miscari de supinatie, extensie, flexie, abductie.

(urmatoarea pagina mai detaliat de la Alexandra :*)

Muschii antebratului: Anterior: Rotund pronator, flexor radial al carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului, florxor
superficial al degetelor, flexor lung al policelui, patratul pronator; Posterior: extensor al degetelor, anconeu, extensor al degetului
mic.
Rotund pronator (Lateral al radiusului )Insertie: pe fata laterala a radiusului Actiune: miscarea de pronatie a mainii , flexor al
antebratului pe brat.
Flexor ulnar al carpului : Insertie pe osul pisiform Actiune: slab flexoral al antebratului pe brat , slab abductor al mainii.
Palmarul lung: Orig pe epicondilul medial al humerusului Insertie: pe aponevroza palmara Actiune: slab flexor al mainii si
antebratului. Flexor superficial al degetelor: Insertie pe falanga medie a degetelor: 2,3,4,5 Actiune:flexeaza degetele pe
mana , flexeaza falanga medie pe cea proximala. Flexor profund al degetelor : se insera pe fiecare tendon al degetelor 2 3 4
5 , pe falanga distala Actiune: flexeaza falanga distala pe medie , medie pe proximala , degetele pe mana , mana pe antebrat.
Flexor lung al policelui : Orig pe fata ant a radiusului Insertie : pe falanga distala a policelui Actiune: flecteaza falanga distala
pe cea proximala , policele pe antebrat. Extensor al degetelor: Insertie: ramura aponevrotica mediana se leaga de falanga
medie a degetelor 2-5 iar ramurile aponevrotice laterale de falanga distala Actiune: extensor al falangei distale pe cea medie , al
falangei medii pe cea proximala , a degetelor pe metacarp si al mainii pe antebrat
Extensor al degetului mic: Insertie pe ultimele 2 falange ale degetului mic

M.bazinului: Anterior(m.Iliopsoas(m.psoas mare;m.iliac)-n.flural si plaxul lombar;m.psoas mic) Posterior(m.gluteul mare-

n.gluteu inferior; m.gluteul mijlociu-n.gluteu superior; m.gluteu mic-n.gluteu superior; m.tensor al fasciei late-n.gluteu superior;
m.piriform-n.plexul sacrat; m.obturator intern-n.obturator intern; m. gemen sup si inf-n.plaxul sacrat; m.patrat femural-n.plaxul
sacrat; m.abturator extern-n.obturator)

123.125. MUSCHII ANTERO-LATERALI AI TORACELUI

MUSCHIUL MARELE PECTORAL : ORIGINE prin 3 fascicule: clavicular de pe clavicula. sterno-costal de pe fata anterioara a
sternului si a primelor 6 cartilaje costale. abdominal din teaca muschiului mare drept abdominal. INSERTIE: pe humerus, pe
creasta marelui tubercul. ACTIUNE: a)cand ia punct fix pe torace, apropie bratul b)cand ia punct fix pe humerus, intervine
miscarea de catarare.
MUSCHIUL MICUL PECTORAL: Origine :pe procesul coracoid al scapulei Insertie : pe coastele 2-4-5 Actiune este un muschi
accesor inspirator, trage coastele in sus. Inervatie: din plexul brahial.
MUSCHIUL SUBCLAVICULAR Origine: pe fata inferioara a claviculei. Insertie pe coasta 1. Actiune: a)cand ia punct fix
pe clavicula - accesor inspirator - trage coasta 1 in sus.b)cand ia punct fix pe coasta 1, coboara clavicula.
MUSCHIUL MARELE DINTAT: Origine:pe primele 10 coaste. Insertie:pe marginea interna a scapulei. Actiune: a)cand ia punct
fix pe torace, duce scapula inainte si lateral.b)cand ia punct fix pe scapula, ridica coastele.
MUSCHII INTERCOSTALI EXTERNI: Origine: pe buza externa a marginilor superioare ale coastelor. Insertie pe buza exerna
ale marginilor coastelor subiacente. Actiune: ridica coastele, sunt muschi accesori inspiratori. Sunt compusi din fibre oblice,
orientate de sus in jos si dinapoi-inainte. Inervatie din nervii intercostali.
MUSCHII INTERCOSTALI INTERNI Origine: pe buza interna a marginilor superioare ale coastelor.Insertie: pe buza externa a
santului subcostal. Actiune: coboara coastele, ocupand partea anterioara a spatiului intercostal.Inervatie: din nervii intercostali.
DIAFRAGMUL
Are o componenta centrala, fibroasa, anume centrul tendinos al diafragmului; o componenta musculara, spre periferie, formata
din 3 fascicule:fasc. lombar cu origine pe primele 3 vertebre lombare, prin 2 stalpi (STALPII DIAFRAGMULUI) : DREPT- mai
puternic;STANG mai slab. fasc. costal cu originea pe ultimile 6 coaste.fasc. sternal cu originea pe apendicele xifoid.
Diafragmul este strabatut de o serie de formatiuni care trec dinspre torace spre abdomen:esofagul;cei 2 nervi vagi;artera
aorta;nervii splacnici;lanturile simpatice toracale. care trec dinspre abdomen spre torace: vena cava inferioara , canalul toracic.

126. Canalul inghinal: delimitare, pereti, strucuri de intarire, continut

Canalul inghinal are traiect la nivelul peretelui antero-inferior al peretelui abdominal si este traversat de funiculul spermatic la
barbat si de ligamentul rotund al uteruluila femeie. Este situate deasupra ligamentului inghinal. Canalul inghinal este alcatuit din
orificii, pereti si continut. Are 4 pereti: 1. Superior- repr de m. oblic intern, m. transvers abdominal si ligamentul conjunct.
2.Inferior- repr de ligamentul inghinal si ligamentul lacunar. 3. Anterior-repr de aponevroza m. oblic extern si fascia sa
superficiala. 4.Posterior- repr. De fascia transversal. Continutul la femei cuprinde ligamentul rotund al uterului, ramura genital
din nervul genito-femural. Continutul la barbate cuprinde elementele funiculului spermatic, artera testiculara, artera diferentiala
si plexul venos pampiliform. Structuri de intarire: stalpul lateral, stalpul medial, stalpul posterior.

127. Muschii fesieri

Se impart in : m. fesier mare, m. fesier mijlociu, m. fesier mic. M. fesier mare: insertie-pe fata post a trohanterului mare;
actiune- extensor al coapsei, mentine poz verticala a corpului; vasc-vena si artera femurala; inerv-plexul sacrat. M. fesier
mijlociu: insertie-pe fata laterala a trohanterului mare; actiune- extensie si rotatie inafara a coapsei, flexie si rotatie inauntru;
inervatie-plexul sacrat. M. fesier mic: insertie- fata ant a trohanterului mare; actiune- extensie, flexie, rotatie inafara si
inauntrul coapsei; inervatie- plexul sacrat.
128. Muschii pelvi-trohanterieni
M. piriform- se insera pe varful trohanterului mare, este rotator inafara si abductor al coapsei; inervat de plexul sacrat. M.
obturator intern- se insera pe fata mediana a trohanterului mare; rotator in afara a coapsei;inervat de plexul lombar. M.
obturator extern-se insera pe fosa trohanterica; rotator inafara a coapsei; inervar de plexul lombar. M. gemeni-se insera pe
fata mediana a trohanterului mare; rotesc coapsain afara;inervati de plexul sacrat. M.tensor alfasciei lata- se insera pe
tractul iliotibial; flexor si abductor al coapsei; inervat de plexul sacrat. M. patrat femural- se insera pe creasta trohanterica;
rotator in afara al coapsei; inrvat de plexul lombar.
129. Muschii anteriori ai coapsei : M tensor al fasciei lata, m croitor, M cvadriecps femoral.
M tensor al fasc lata: Insertie pe tractul ilio-tibial Actiune abductia coapsei, extensia genunchiului,contribuie la pozitie vertical
Inervatie: nerul fesier sup
M croitor: cel mai lung muschi al corpului Insertie: impreuna cu tendonul muschiului semitendinos si m gracilis pe fata medial
a tibiei unde form laba de gasca Actiune: flexia coapsei pe bazin, rotatia laterala , flexia gambei pe coapsa Inervatie:
nervul femoral
M cvadriceps femoral : Insertie cele 4 capete( dreptul femoral, vastul medial, vastul lateral ,vastul intermediar ) se unesc si se
termina pe un tendon puternic care inglobeaza rotula numit tendon rotulian , prin care se insera pe tuberozitatea tibiei. Actiune:
extensia gambei pe coapsa , rol in statica si mers Inervatie: de nervul femural din plexul lombar.
Muschi mediali ai coapsei : M gracilis, M pectineu, M adductor mare, M adductor mic,
M gracilis :Insertie pe fata medial a tibiei prin laba de gasca Actiune: adductie a coapsei , flexia gambei pe coapsa Inervatie:
nervul obturator (plexul lombar)
M pectineu: Insertie pe linia pectinee a femurului Actiune: adductie , flexia coapsei pe bazin Inervatie: nervul obturator
femoral din plexul lombar
M adductor mare: cel mai profund si mai puternic adductor Insertie pe buza mediala a liniei aspre a femurului Actiune :
adductor Inervatie : n obturator
130. M posteriori ai coapsei : m biceps femural , m semitendinos, m semimembranos
M biceps femural : Insertie pe capul fibulei Actiune: extensia coapsei pe bazin , flexia gambei pe coapsa , rotatia laterala a
gambei Inervatie: nervul tibial , fibular. M semitendinos : Insertie pe tibie formand planul profund al labei de gasca ,
tendonul sau de insertie este foarte lung Actiune: flexia coapsei pe bazin , rotatia laterala + mediala , Insertie : n tibial din n
ischiotic (plex sacrat). M semimembranos : Insertie pe condilul medial al tibiei Actiune: flexia gambei pe coapsa.

131. M posteriori ai gambei : Muschii planului superficial : m triceps sural + musch plantar. M triceps sural este cel
mai puternic muschi al gambei , impartit in m gemeni si m solear: M gemeni(gastroecnemieni) se insera in zona tendonului lui
Achile , pe calcaneu. M solear fibrele musculare se ingusteaza mult si se insera pe tendonul muschiului. M plantar se insera pe
tuberozitatea calcaneului.
Muschii planului profund: M popliteu, tibial post, m flexor lung al degetelor , m flexor lung al halucelui. M popliteu insertia pe
linia poplitee a tibiei. Inervatia este data de nervul tibial . Actiunea totala este flexia plantara a piciorului , flexia degetelor , flexia
gambei. M flexori ai degetelor : Insertie prin 4 tendoane pe falangele terminale ale degetelor 2-5 Act : flexia degetelor , flexia
plantara a piciorului , abductie. M flexor lung al halucelui : Insertie pe falanga distala a halucelui Actiune: flexia halucelui ,
flexia plantara a piciorului.
132.Muschii laterali ai gambei : M peronier lung si M peronier scurt Inervatie n fibular superficial ramura din n fibular
comun Actiune : pronatia piciorului , abductie , flexie plantara. M peronier lung se insera la baza primului metatarsian si
ajuta la mentinerea boltii piciorului. M peronier scurt : Se insera la baza metatarsianului 5 Actiune face pronatia , flexia si
abductia piciorului

134.Vascularizatia arteriala a membrului sup : 1 Artera axilara : porneste de sub clavicula pana la marginea musch
pectoral mare si devine artera brahiala ; da ramuri toracale si subscapulare.2Artera brahiala: continua ramura axilara de la
marg inf a pectoralului mare pana la linia de flexie a cotului unde se bifurca in 2 ramuri : ulnara si radiala. 3 Artera radiala:
este una din ramurile terminale ale arterei brahiale . De la origine merge lateral si vine pe muschiul flexor al degetelor si patratul
pronator. Aici se gaseste santul pulsului unde se poate masura pe viu artera.. 4 Artera ulnara : a 2 a ramura a arterei brahiale .
Aceasta trece mai profund pe sub muschii antebratului ,ulnei, palmei, si a degetelor pe care le si hraneste.

137.Plexul brahial: se form prin anostomozarea ramurilor ant ale nervilor cervicali : 5, 6 ,7,8 si toracal 1. El se gaseste la
gat in unghiul dintre clavicula si mush sternocleidomast apoi se ramifica si intra in axila unde unde se divide in ram sale
terminale . Plexul brahial se imparte in ramuri care se subimpart pe 2 teritorii: nervii centurii scapulare si nervii membrului sup
liber. Ramurile colaterale: supraclaviculare cu orig in radacini. Supraclaviculare cu orig in trunchiuri. Infraclaviculare cu orig in
fascicule. Nervii reprezentanti sunt : n dorsal al scapulei, n toracal respirator , n toracali ant , n subclavicular, n subscapular
138.Plexul lombar este alc din unirea ramurilor ant ale nervilor lombari 1,2,3 ,partial4 si nervul toracal12. El este situat
pe laturile corpurilor vertebrelor.
Ramuri colaterale: ramurile musculare (ptmusch patrat lobar, psoas), n iliohipogastric: inerveaza musch oblici , drept abdominal
si zona suprapubiana
Nerv ilioinghnal: , nerv genitofemural, nerv femural cutanat.Ramuri terminale: ramurile sunt : nervul femural, obturator,
obturator accesor. Inerveaza: muscular: muschii obturatori , pe ctineu, gracilis , artc soldului, croitorul si cvadricepsul. Cutanat:
coapsa, zona halucelui
139.Plexul sacrat format din unirea nervilor lombari 4,5 si sacrali 1,2 si 3 . Se afla in pelvis pe langa musch piriform
.Ramurile se impart in : nervii centurii pelviene si nervii extremitatii inferioare. Ramurile colaterale : nervii muschilor pelvi-
trohonterieni care actioneaza asupra articulatiei coxo-femurale: gemenul sup, gemenul inf, piriformul, patratul femural, fesierul
sup si inf. Ramuri terminale: Doar nervul sciatic, cel mai gros nerv din organism. Pleaca din regiunea musch piriform ajunge in
spatiul popliteu si se divide terminal in nervul peronier comun si tibial.Inerveaza bicepsul femural, semitendinosul,
semimembranosul si adductorul mare.
141. Artera femurala
Este principal artera a membrului inf. Se intinde de la ligamentul inghinal pana la nivelul inelului tendinos al adductorului mare,
prin care se trece in reg. poplitee, transformandu-se in a. poplitee. A. femurala trece inainte m. adductori, are lateral nervul
femural, medial vena femurala si este acoperita de m. croitor. Ramurile arterei femurale sunt: A. epigastrica superficiala-
vasc. abdomenul inferior. A. circumflexa iliaca superficiala- iriga tegumentele abdominale. Arterele rusinoase externe-
iriga scrotul la barbat si labile la femeie. A. ganglionare inghinale- iriga ganglionii inghinali. A. femurala profunda- iriga
artera coxo-femurala si m. posterior al coapsei. Arterele musculare- iriga m. ant ai coapsei. A. descendenta a
genunchiului- iriga articulatia genunchiului.

142. Artera poplitee

Trece pe sub arcul tendinos al solearului si da 2 ramuri terinale: a. tibiala post si a. tibiala ant. Artera poplitee se afla in regiunea
poplitee si are raporturi cu vena si nervul tibial. Ramurile ei sunt: Arterele superiare ale genunchiului, arterele inf ale
genunchiului,a. medie a genunchiului, arterele surale. Ele contribuie la vasc. articulatiei genunchiului, a muschilor gemeni si la
formarea retelei vasculare a genunchiului.

151-153. Glanda mamara: topografie, raporturi, struct.anatomica, vasc, inervatie

Gl. Mamara face partedin glandele cutanate. Este situata pe peretele toracic in regiunea mamara. Are o forma emisferica,
prevazuta cu un relief numit mamelon. Constitutia sa este moale sau renitenta in functie de varsta. Volumul este redus pana la
pubertate, cand creste brusc, iar la menopauza scade din nou. In perioada graviditatii si menstruatiei volumul creste. La partea
mijlocie, tegumentele sunt modificate fiindprezente areola si mamelonul. Areola este o regiune circular care inconjoara
mamelonul, avand o coloratie bruna care cuprinde glande sebacee si sudoripare. Mamelonul este o proeminenta in mijlocul
areolei, pe al carui varf se deschis 12.20 orificii ale canalelor galactofore. Gl. mamara este neregulata si are o serie de
prelungiri, este formata din 12-20 lobi despartiti prin septuri conjunctive. Vine in raport cu pectoralul mare, dintatul ant,
ligamentele lui Cooper, fascia pectorala. Gl mamara este vasc de ramuri din a. toracica interna, a. toracala laterala, a.
intercostale si venele cu acelasi nume. Limfaticele se varsa in ggl axilari, supraclaviculari, toracici, interni si mediastinali ant.
Inervatia e data de n. intercostali 4,5,6, de ramurile supraclaviculare ale plexului tracheal side simpaticul toracal.

154. Axila doar a. axilara.

Artera axilara
Origine-artera subclavie Limite: -limita proximala; -marginea laterala a coasteib. limita distala;- marginea inferioara a
muschiuluipectoral mare.Traiect artera axilara strabate in esarfa axila, in raport cu peretele anterior, dinspre supero-medial
inspre infero-lateral. In functie de pozitia sa fata de muschiul pectoralmic, artera axilara are trei portiuni:portiunea prepectorala
Pb;portiunea retropectorala Rc;portiunea lateropectorala L.Ramurile :-art.toracicocuprema-toraco-acromiala-toracica laterala-
subscapulara -circumflexa humerala ant-circumflexa humerala post.

155. Traheea si bronhiile mari

Traheea este un organ tubular cu struct fibro-cartilaginoasa si structural. Are o lungime de 10-12 cm si un calibru de 1.5-2 cm.
Este alc din 15-20 inele cartilaginoase incomplete posterior,ce permit trecerea bolului alimentar prin esofag; membrane traheala
e alc din tes. conjunctiv mechanic; musculature traheala e repr de m. tracheal,care contractandu-se micsoreaza calibrul traheei;
mucoasa este bogata in glande. Pe traiectul ei apar 2 neregularitati numite depresiuni: tiroidiana(la niv cervical) si aortica(la niv
toracal). Vine in raport post cu esofagul, anterior cu sternul,timusul si lat. cu plamanii. Este inervata de fibrele simpatico ake
regiunii cervicale si fibrele parasimp ale nervului vag. Este vasc.de a. bronsice, iar venele dreneaza in vena Azygos. Limfaticele
conduc limfa in ggl traheali si traheo-bronsici. Se intinde dela niv. vertebrei C6 pana la T4, unde se bifurca in 2 bronhii ppale dr si
stg. Bronhiile sunt alc din inele fibrocartilaginoase(5-7 dr si 9-11 stg). Bronhia dreapta este mai scurta si se afla in poz
verticala, iar cea stanga este mai lunga, in poz. Orizontala. Bronhia stg este inconjurata de crosa aortica iar cea dreapta de
crosa venei Azygos. Vasculatizatia este data de arterele bronsice; sangele venos dreneaza in venele bronsice si mai departe in
vena Azygos. Bronhiile patrund in plamani prin hil, unde se ramifica si formeaza arborele bronsic. Traheea are 2
portiuni:cervicala si toracica. Limita dintre ele reprez. Orificiul sup al toracelui.

156. Mediastinul. Topografie

Dpdv topografic, toracele este impartit intr-o regiune mediana numita mediastin si 2 regiuni laterale numite regiuni pleuro-
pulmonare. Mediastinul este o portiune median ace desparte cele 2 regiuni pleuro-pulmonare. Antero-posterior se margineste cu
stern,cartilaje costale si coloana vertebrala, iar supero-inferior cu orificiul superior al toracelui si diafragm. Are forma ovoidala
neregulata si prezinta 5 pereti: peretele anterior repr de stern si cartilaje costale; peretele post repr de coloana vertebrala;
peretii laterali repr de pleurele mediastinale;peretele inf repr de diafragma; peretele superior lipseste, astfel mediastinul
comunicand cu regiunea cervicala. In plan frontal conventional, mediastinul se imparte intr-un mediastin anterior si unul
posterior. Mediastinul anterior repr 2/3 si are un etaj superior unde se afla venele de la baza inimii, timusulla copiisi un etaj
inferior unde se afla inima si pericardul. Mediastinul posterior repr 1/3 si aici se afla esofagul, traheea, venele Azygos.

157. Plamanii. Configuratie ext, raporturi

Plamanii sunt organelle principale ale sistemului respirator. Sunt in numar de 2 dr si stg. Au o grutate de 1000-1300 g si un
volum de 4000-5000 cm3. Sunt sub forma de trunchi de con cu baza in joss pre diaphragm si cu varful in sus. Sunt asezati
simetric fata de mediastin. Plamanul drept e alc din 3 lobi:sum, mijl, inf; plamanul stand e alc din 2 lobi:sup si inf. Pe suprafara
plamanilor se obs santuri num. scizuri interlobare, una la plamanul stg si 2 la dreptul. Fiecare plaman are 2 fete, 3 margini, o
baza si un varf. Fata costala e convexa si vine in rap direct cu peretele thoracic. Pe aceasta fara se evidentiaza scizura mare
interlobara,unica pt plamanul stand, iar la cel drept mai apare si o scizura accesorie. Fata mediastinala este concave si prez la
niv sau hilul pulmonar prin care intra si ies venele pulmonare, artera, bronhiile. Pe aceasta fata se evidentiaza impresiuni date
de organele cu care vin in contact (impresiunea cardiaca).Marginea anterioara este convexa spre dreaptasi concava spre
stanga, din cauza incizurii cardiace. Marginea post este mai rotunjita. Marginea inf reprez circumferinta bazei si se
margineste cu diafragmul. Baza e concava si triunghiulara iar varful se afla deasupra coastei a 2a, avand forma rotunjita, in rap
cu pediculul pulmonar.
158. Plamanii. Struct. Int.
Ca structura interna, plamanii sunt alc din arborele bronsic dr si stg si lobuli pulmonari, alc la randul lor din alveole pulmonare.
Arborele bronsic se imparte in dreapra in 3 bronhii lobare(sup, mijl si inf) iar in stg in 2 bronhii lobare(sup si inf). Bronhiile lobare
se divid in bronhii segmentare, care asigura aeratia segmentelor. Plamanul dr are 10 segmente iar plamanulstg 9. Bronhiile
segmentare se divid in bronhiole lobulare care deservesc lobulii pulmonari. Lobulii pulmonari sunt unitatile morfo-funct si
fiziologice ale plamanilor. Are o forma piramidala si sunt alc din alveole pulmonare. Alveolele au forma unor saculeti mici cu
pereti subtiri,adaptati schimburilor de gaze. In jurul alveolelor pulmonare se gaseste o bariera alveolo-capilara, formata din
epieliul alveolar, membrana fibro-elastica alveolara si membrana bazala capilarului. Laniv acestei bariere au loc schimburile de
gaze. Segmentele plamanilor: drept- apical, post, ant,lateral, medial, apical sau superior, medio-bazal, antero-bazal, latero-
bazal, postero-bazal; stang- apical, post, ant, sup, inf, ...
Bronhiile : rezulta la niv vertebrei T4 prin bifurcatia traheei. Ele patrund in plamani prin hil , si se ramifica intrapulmonar
formand arborele bronsic .Ca si traiect bronhia dreapta e aproape vertical si cea stanga orizontala.Cea stanga e mai lunga , in
schimb cea dreapta are calibre mai mare .Bronhia stanga e inconjurata de crosa aortei iar cea dreapta de crosa venei Azygos.
Bronhiile sunt formate din inele fibriocartilaginoase incomplete posterior 9-11 stanga si 5-7 dreapta. Vascularizatia este data
de arterele bronsice , sangele venos dreneaza in venele bronsice apoi in vena Azygos . Limfa dreneaza in ggl traheo-bronsici si
mediastinali.
159. Plamanii-vasc si inervatie
La niv plamanilor exista 2 circulatii sanguine, una functionala si alta nutritiva. Vascularizatia functionala este reprezentata de
mica circulatie a sistemului circulator. Sangele din VD, prin a. pulmonara vine la plaman, incarcat cu CO2 si ia sange oxigenat,
car eprin venele pulmonare ajunge in AS. Deci artera pulmonara transfera sange neoxigenat, iar venele pulmonare transporta
sange oxigenat. Vascularizatia nutritiva e repr de marea circulatie. La plamani vine sange oxigenat cu subst nutritive prin a.
bronsice, ramuri ale aortei. Sangele se intoarce prin venele bronsice care se varsa in vena Azygos apoi in vena cava superioara.
Limfa este colectata de ggl din hilul pulmonar. Inervatia este data de fibrele simpatice ale lantului simpatic cervical si toracal si
fibrele parasimpatice ale nervului vag.
 160. Pleura :config ext, raporturi; 161. Recesuri. Ligamentul triunghiular.
Plamanii sunt inveliti intr-o foita seroasa numita pleura.Aceastaare rolul de a usura miscarile plamanilor prin alunecare. Fiecare
plaman poseda cate o pleura, formata din 2 foite: una parietala si una viscerala, intre care se afla o lama fina de lichid, care
mentine dilatat plamanul. Pleura viscerala inveleste plamanul si patrunde in scizuri. Vine in rap cu elem pediculului pulmonar.
Pleura parietala inveleste peretii toracelui pe interior si prez. 3portiuni: pleura costala- vine in rap cu fata post a sternului;
pleura diafragmatica- inveleste fata sup a diafragmei; pleura mediastinala- acopera organele mediastinului de fiecare
parte. Lacul reflexiei celor 2 foite se prelungeste printr-un ligament num. lig. Triunghiular al plamanului. Acesta leaga fata
mediastinala a plamanului de mediastin. Are forma triunghiulara cu varful la pedicul si baza pe diafragma. Locurile de unire a
portiunilor pleurei parietale formeaza 4 sinusuri/ recesuri: costo-mediastinal sup, costo-mediastinal ant, costo-mediastinal post,
costo-diafragmatic(stratul superficial, stratul subpleural)

162. Pericard fibros: raporturi, structura

Pericardul este un sac fibro-seros care contine inima si radacinile vaselor mari. Are forma unui trunchi de con cu baza la
diafragma si varful la niv. vaselor mari. Este sustinut de catre lig. pericardic, precum si de aderenta la centrul frenic al
diafragmei. Pericardul fibros are o fata anterioara care vin in raport direct cu pleura, plamani, stern si coaste; o fata post care
vine in rap cu aorta toracica, esofag, bronhii, are 2 margini laterale, o baza la niv vaselor mari, pe care se rasfrange partial si
o baza in raport cu diafragmul. Pericardul fibros e alc dintr-o membrana conjunctiva care contine si multe fibre elastic dispuse in
retea.

163. Pericardul seros: sinusurile pericardice

Pericardul seros e alc din 2 foite, una parietala si una viscerala. Intre cele doua se gaseste o lama fina de lichid pericardic. Cele
doua foite se intalnesc la niv vaselor mari, formand 2 tunele vasculare: unul arterial si unul venos. Prin reflexia pericardului
seros iau nastere sinusurile pericardice, cele mai importante fiind sinusul transvers Theile situate intre artera pulmonara,
aorta si vena cava sup pe de-o parte si cutia dintre venele pulmonare stangi si drepte pe de alta parte; Sinusul oblic al inimii-
sit pe fata diafragmatica a inimii, intre cutia dintre venele pulmonare drepte si stangi si vena cava inf. Pericardul seros este
acoperit de un strat de celule cubice sau turtite numite mezoteliale.

164. Configuratia externa a cordului, raporturi

Inima este unul dintre cele mai imp organe ale corpului uman, care distribuie sange prin functia sa de pompa aspire-
respingatoare in intreg organismal. Inima are 2 fete: anterioara/sterno-costala; inferioara/diafragmatica. 2 margini: dreapta si
stanga, o baza, un varf. Fata anterioara este convexa si are rap cu peretele thoracic ant, sinusurile pleurale si plamanii, pe
aceasta fata se afla 2 santuri(unul transversal atrio-ventricular/coronar;
unul longitudinal/interventricular). Fata diafragmatica este plana si vine in rap cu diafragma. Marginea stanga este rotunjita
si vine in rap cu fata mediastinala a plamanului stang. Marginea dreapt este n raport direct cu pleura i cu faa medial a
plamanului drept. Baza e num si fata post si e formata de AS si pe o mica intindere de AD. Intre cele 2 atrii se evid santul
interatrial. Varful apartine VS.
165. Atriul Stang
Are forma aproape cuboidala si un perete mai gros decat AD, fiind mai mare decat acesta. Are 4 pereti: ant-prez orif A-V cu
valvula bicuspida; post-prez cele 4 orif ale venelor pulmonare, fiecare cu un diam. de 15mm si prevaz cu valve semilunare;
medial-este reprez. De septul interatrial usor bombat in dreptul fosei ovale; lateral- prez. Orif de comunicarecu auriculul stang;
sup si inf nu prez. elem. anatomice importante.
166.Atriul drept
Are forma de cub neregulat si prez. 4 pereti: ant- cu m. pectinati in forma de dinti depieptene; post-este sp interatrial si prez o
zona subtiata-fascia ovala, rest al tubului primitive embrionar; sup-are orif de deschidere a VCS; inf- prez la niv sau orif VCI, ce
are o valve rudimentara; lat-are o muscul. Cu directive perpendiculara, repr de m. pectinati; medial- prez. Orif A-V drept, cu
valvula tricuspida

167.Ventriculul stang
Este cea mai mare cav a cordului , avand asp unui con. Peretii sai sunt orientate astfel: ant/septal; post/pulmonar; inf-
diafragmatic. Orif A-V stag e prevaz cu valvula bicuspida alc din 2 cuspide ant si post. Acestea sunt legate de m. papilari prin
cordaje. Din VS pleaca orif aortei prevaz cu 3 valvule semilunare. Septul interventricular formeaza peretele anterior al
ventriculului posterior si in cea mai mare parte este muscular.
168. Ventriculul drept
Are forma unei piramide triunghiulare cu baza catre septul A-V si varful la incizura apicala. Suprafata sa interna este neregulata.
Baza prezinta 2 orificii: orif. A-V drept cu valvula ricuspida; orif a. pulmonare prevaz. cu 3 valvule sigmoide. Peretii VD sunt:
ant, post, medial- prevazuti cu coloane musculare de ordinul I, II, III. Peretele posterior este neregulat si prez trabecule
carnoase de ordin II si III si unul de ordin I repr de m. papilar. Peretele anterior este neregulat si prez. numeroase trabecule de
ord I reprezentate de m papilar anterior. Peretele medial e reprezentat de septul interventricular si de asemenea prez
trabecule carnoase de ordinul II si III si doar unul de ordin I repr de m. papilar septal. Orificiul A-V este prevaz cu valvula
tricuspida alc din 3 cuspide. Din VD pleaca trunchiul a. pulmonare. Acesta e prevazut cu 3 valvule semilunare/sigmoide. In
timpul diastole ventriculare coloana de sange impinsa in a. pulm. e impiedicata sa se intoarca in ventricul dat. apropierii valvelor
care inched orificiul.
169. Miocardul
Inima e alcatuita din 3 straturi: intern(endocard), mijlociu(miocard), extern(epicard). Miocardul este alcatuit dintr-o retea de fibre
musculare cu o structura striata. Miocardul prezinta miocardul contractil (care executa contractile ritmice prin care sangele e
pus in circulatie) si un sistem excito-conductor (are rol in generarea si transmiterea impulsurilor automatismului cardiac).

170. Sistemul excite-conducator

E alc din celule miocardice cu prorpietati specific precum automatismul si conducerea impulsului. Automatismul e generat in
anumiti centri. In mod normal in inima exista 3 centri de automatism cariac: Nodulul sinoatrial: sunt celule din peretele AD.
Fiecare contractie a celulelor nodulului sinoatrial genereaza un impuls electric, care este transmis apoi nodulului a-v. Nodulul
atrioventricular repr un grup de tesut nodal situate in planseul AD. Celulele nodulului isi initiaza prorpiile contractii si vor
transmite impulsuri cu o cadenta mai mica daca nu sunt stimulate de nodulul sinoatrial. Impulsurile de la nodulul a-v sunt
transmise prin ventricule de catre reteaua purkinje si fasc Hiss. Reteaua Purkinje si fasciculul Hiss repr un centru ce poate
comada inima numai in cazul intreruperii conducerii atrioventriculare, imprimand inimii ritmul idio-ventricular. Excitabilitatea
repr proprietatea celulei musculare cardiace de a raspunde la un stimul printr-un potential de actiune propagat. Inima
prezparticularitatea de a fi excitata numai in faza de relaxare(diastole) di inexcitabila in faza de contractie(sistola).
Conductibilitatea repr propr miocardului de a propaga excitatia la toate fibrele sale. Viteza de conducere difera: este de 10 ori
mai mica prin reteaua purkinje si fasc hisss decat prin miocardul atrial si ventricular.

171. Aparatul valvular al inimii

E alc din 4 valvule: v A-V dreapta(tricuspida), v A-V stanga(bicusp), v pulmonara si v aortica. Orif A-V drept are forma circular si
este prevaz cu v tricuspida. Fetele cuspidelor sunt netede. Fetele parietale ale acestora servesc pentru insertia cordajelor
tendinoase ale m. papilari. Cuspida ant este cea mai voluminoasa si are forma patrulatera. Cea inf este triunghiulara iar cea
septala este cea mai mica cu forma semilunara. Orif A-V stang are forma circular, are un diametru mai mic decat cel drept.
Este aproape in poz verticala. Cuspida ant este aprox de 2 ori mai mare deca cea post. Orif arterei pulmonare e alc din 3
valvule sigmoide(2 post 1 ant), ambele fete ale valvulei fiind netede. Prez nodulul fibros Morgagni, care real inchiderea portiunii
central a valvei. Orificiul arterei aorta e asemanatoar celui pulmonar. Valvele aortice sunt 2 ant si 1 post. Prez nodulii fibrosis
Arantius. Aici se formeaza sinusul Valsalva, din care pleaca cele 2 artere coronare.

172. Scheletul fibros al cordului

Repr formatiunile conjunctive dure dispuse in jurul orificiilor A-V si arteriale. Scheletul fibros e alc din: inele fibroase- sunt f din
fibre colagenice si de elastina; inconjoara orif arteriale precum si orif A-V; ele servesc la insertia vaselor si valvulelor; trigonuri
fibroase- unul drept mai mare si unul stang mai mic, intre inelele fibroase ale orif A-V si cele ale orif aortic; portiunea
membranoasa a septului interventr- septul interventr formeaza peretele ant al ventriculului post. In cea mai mareparte e
muscular. La unirea partii membranoase cu cea musculara se formeaza orif interventricular Panizza; tendonul conului
pulmonar e o banda fibroasa ce solidarizeaza fata post a inelului pulmonar cu inelul aortic.
173. Vascularizatia si inervatia inimii
Inima e hranita de cele 2 a. coronare stg si dr. Artera coronara stanga ia nastere din aorta si dupa un traiect de 1 cm se divide in
2 ramuri: a. interventriculara ant si a. circumflexa. Aceasta itiga AS, VS si septul interventricular. Artera coronara dreapra pleaca
tot din aorta si iriga AD, VD, septul interventricular sio parte a VS. Venele: sangele trecut prin capilare colecteaza urm vene:
vena mare, interventriculara post si vena coronara mica. Cea mai mare parte a sangelui venos se varsa in AD prin intermediul
sinusului coronar, care se afla in santul coronar stang. Limfaticele se varsa in ggl bronsici. Inervatia inimii e asig de nervii
simpatico sip s ale caror ramuri se impletesc si formeaza plexul vegetativ cardiac.

AORTA
Este cea mai mare artera din corp care transporta sangele de la inima catre toate organele din corp.Porneste din ventricolul
stang.Urca de la inima, se arcuieste spre stanga, apoi coboara spre trunchi.Are prezente mai multe ramnificari din ea.Partea
ascendent, scurt, din care se desprind arterele coronare crja aortic, din care se desprind: -trunchiul brahio-cefalic (artera
carotid comun dreapt, artera subclavicular dreapt); -artera carotid comun stang; -artera subclavicular stang. Partea
descendent -aorta toracic (din care se desprind artere bronice, esofagiene, intercostale si supradiafragmatice); -aorta
abdominal [trunchiul celiac (artera hepatic, artera gastric stng, artera splenic), artera mezenteric superioar, artera
mezenteric inferioar, artere renale, artere genitale]; terminal se bifurc n arterele iliace comune (interna - pentru organele
pelviene - i externa - pentru membrele inferioare).
174. Crosa aortei
Se gaseste in continuarea oartei ascendente, isi are inceputul posterior de manubriul sternal, la nivelul marginii sup a celui de-al
doilea cartilaj costal merge inapoi si la stanga, unde face o curba cu concav in jos pana la niv vertebrei T4, de unde se cont cu
aorta descendenta. Vine in rap ant si la stanga cu nervul frenic, vag, pleura, plamanul stang. Vine in rap post si la dreapta cu
traheea, esofag, ductul thoracic, coloana vert, plexul cardiac. Vine in rap sup cu vena brahiocefalica dreapta si inf cu nervul
recurrent stang, plexul cardiac, pediculul pulmonar stang. Ramurile colaterale pt crosa aortei sunt repr de trunchiul arterial
brahio-cefalic, artera carotida comuna stanga, artera subclaviculara stanga.
175. Aorta toracala
Aorta are 2 portiuni: toracala si abdominala. Aorta toracala e portiunea situate in torace si in continuarea arcului aortic. Se afla in
mediastinul post, avand rap cu esofagul, nervii vagi, canalul thoracic si traheea. Limita ei inf e hiatusul aortic al diafragei. Aorta
toracica are ramuri viscerale si parietale. Ramuri viscerale: arterele mediastinale, bronsice, pericardice si esofagiene. Ele vasc.
organelle respective. Ramuri parietale: arterele frenice sup, care hranesc diafragma si a. intercostale. Ulimele 6 artere
intercostale iriga peretele antero-lateral al abdomenului.
175a.Aorta abdominala
Segment al aortei care are cel mai mare calibru din corp,cu o lungime de 15-18 cm.Reprezinta 3 zone:
-diafragmatica,abdominala,termino-aortica.
Limite : - superior : hiatusul aortic al diafragmei - inferior : anterior de L5 la circa 6 cm superior de promontoriu Traiect: proximal
pe flancul stang al coloanei verteb. in traiectul sau descendent descrie o curba astfel incat in portiunea terminala este anterior
de L5. I se descrie o curba concava posterior asemenea coloanei vertebrale. Ramuri colaterale: Arterele lombare;Grupul lateral
(artere testiculare,renale),Grupul anterior, trunchi celiac, artera mezenterica superioara,artera mezenterica inferioara. Ramuri
terminale :Arterele iliace comune, artera sacrala medie.

176. Vena cava superioara

Aduna sangele venos din extremitatea cefalica,membrele sup si peretele toracelui, ia nastere din unirea venelor brahio-cefalica
dr si stg la niv primului cartilaj costal drept. Se gas in etajul sup al mediastinului ant, la dreapta traheei, acoperita de pleura
mediastinala prin intermediul careia vine in rap cu fata mediastinala a plamanului dr. Patrunde in pericard si se varsa in AD.
Singurul sau affluent e vena Azygos. Vine in rap ant cu cartilaje costale 1,2,3; la stanga cu aorta descendenta; prez un traiect
vertical pana la niv coastei a 3a,unde sevarsa in AD.
177. Vena cava inf
Este cel de-al 2lea collector ppal al sangelui venos, Alc sin unirea celor 2 vene iliace commune la niv corpului vertebral L5. Are
un traiect vertical, de-a lungul coloanei vert, la dreapta aortei abdominale, strabate diafragmul si aj la niv toracelui unde se
varsa in AD orin orif lui Eustachio. Vine in raport ant cu artera iliaca comuna dreapta, peritoneu, pancreas, post cu L3,4,5, la
dreapta cu rinichiul dr, ureterul dr si la stg cu aorta abdominala. Afluentii sai sunt venele spermatice, suprarenale, renale,
hepatice, frenice inf, v porta.
178. Vena Azygos (formare, traiect, raporturi)
Este un important trunchi collector venos, asezat in mediastinul post. Ia nastere din vena lombara asc dr, care strabate
diafragma si devine vena azygos; se varsa in VCS, dupa ce incaleca pediculul pulmonar drept. Are rap ant cu esofagul, post cu
coloana vert; la dreapta cu pleura, plamanul drept, mediastin; la stanga cu ductul thoracic, trahee, aorta, nervul vag si
inf cu pediculul pulmonar drept. Afluenti: venele intercostale, venele dorsale, venele coloanei vert si ale maduvii spinarii.

179. Vena Hemiazygos(formare, traiect, rap)

Se formeaza la niv cavitatii abdominale prin unirea a 2 radacini: una medial alc din vena lombara stg; unalaterala ce se form prin
unirea venei lombare asc stg cu vena subcostala stg. Are un traiect vertical si patrunde in cav toracica prin diaphragm. Se gas in
mediastinul inf si ajunge pana la niv T8, de unde face o crosa la dreapta, varsandu-se in vena Azygos. Prez rap ant cu aorta
desc, toracica si esofag, medial cu canalul thoracic, lateral cu nervul splanhnic mare stg.
 180. Ductul/canalul limfatic thoracic
Repr cel mai mare vas limfatic ce se varsa in unghiul venos stg. Se form la unirea trunchiului lombar dr si stg cu trunchiul
intestinal. La locul unirii, in reg abdominala se formeaza cisterna Chyli. In regiunea toracica se localizeaza intre vena Azygos si
aorta toracica. Orimeste afluenti prin trunchiul bronhomediastinal stg si vase limfatice intercostale. In reg cervicala se varsa in
unghiul venos stg, anterior la duct adera trunchiul jugular stg si subclavicular stg. La varsare ductul thoracic se ramifica sub
forma de delta in 2-4 sau mai multe ramuri.

181.182 Diafragma toraco abdominala (insertie, vasc, inerv)

Este un muschi digastric care separa cav toracala de cea abd. Cea mai mare parte a fibrelor sale musc pornesc de pe fata
interna a peretelui toracal si se arcuiesc spre superior, formand un tendon central in forma de trifoi. Este irigata prin ramurile
pericarico-frenice si musculo-frenice ale arterei toracice interne, prin arterele frenice sup si inf, care repr primele ramuri ale
aortei abdominale. Inervatia motorie e real de nervii frenici, iar cea senz central (muschi, pleura, peritoneu adiacent) din nervul
frenic. Inerv senz a periferiei provine din nervii intercostali inf.

183.Sistemul digestiv
ESOFAGUL : configuratie externa, raporturi, traiect
Esofagul este un segment tubular digestiv, situat intre faringe si stomac. Limita sa superioara coresp marginii inf a cartilajului
cricoid si V. C6. Limita sa inferioara coresp.orificiului cardia, prin care comunica cu stomacul.
Strabate 3 regiuni topografice: gatul, toracele si abdomenul, I se descriu 3 portiuni: esofagul cervical (limita sup->apertura
toracica sup); esofagul toracal(aperture toracica sup->diaphragm); esofagul abdominal(diafragm->cardia). Are o lungime de 25
cm, dimens fiind variabila cu varsta.
Directia nu este rectilinie, prez o serie de curburi in plan sagital(urmeaza curburile coloanei vertebrale) si frontal(o curbura cu
convex in stanga in reg cervicala si alta cu convex spre dreapta in reg toracala, dupa care merge in joss i la stanga). Calibrul
esofagului nu este uniform, fiind mai redus in unele regiuni (numite istmuri: sup/cricoidian; mijlociu/branhia aortica;
inf/diafragmatica)
Raporturile sunt diferite in cele 3 portiuni: cervicala( rap ant cu traheea, post cu coloana cervicala, lat cu lobii gl. Tiroide si
MVN al gatului); toracala(sit in mediastinul sup., arcul aortei imparte esofagul in 2 parti: supraaortica si infraaortica

184.ESOFAGUL : vasc, inerv, struct. Int.

Structura esofagului: peretele e f. din 4 tunici: tunica mucoasa( epiteliu pavimentos stratificat cu insule de epiteliu cilindric
simplu; prevazuta cu glande ce secreta mucus); tunica submucoasa(groasa, tes. Conjunctiv lax; contine vase,nervi, mici
noduli limfatici), tunica musculara(2 straturi: extern cu f. musc longitudinale si intern cu fibre circulare); tunica externa(tes.
Conjunctiv lax; la esofagul abdominal este o seroasa).
Vascularizatie : arterele provin din a. tiroidiana inf, a. esofagiene branhiale si intercostale, a. diafragmatice si a. gastrica stanga.
Toate acestea sunt vase de imprumut, pt ca esofagul e un organ lung si nu are vase proprii. Venele formeaza plexuri venoase:
submucos si periesofagian.
Inervatie: vegetativa data de nervul vag si simpatico prin plexul esofagian.

185.STOMACUL: config. Ext, raporturi, proiectie topografica

Este un segment dilatat al tubului gigestiv, situate intre esofag si duoden. Se gaseste in etajul superior al cav. abd, in loja
gastrica. Forma difera de la cadavru la omul viu. La cadavru are forma de cimpoi,iar la omul viu de carlig. Are 2 fete, 2
margini si 2 extremitati. Fetele stomacului sunt orientate in plan frontal: anterioara si posterioara. Marginile stomacului
continua marginile esofagului: prezinta incizura angulara si incizura cardiaca. La extremitatea superioara se gaseste cardia, la
cea inf. pilorul.
Are 2 parti anatomofunctionale: digestiva si de evacuare. Portiunea verticala, digestive, ecompusa din formix si corpul
stomacului. Portiunea orizontala, de evacuare, din antrul pyloric si canalul pyloric.
Fata anterioara are urmatoarele raporturi: ANT: fata inf a ficatului, pertele thoracic stang; zona de proiectie a stomacului pe
peretele thoracic stang= spatiu semilunar Traube; zona de contact cu peretele abdominal este mica, num triunghiul Labbe
Fata posterioara constituie o bursa omentala si prin intermediul ei vine in contact cu: POST: pancreashl, rinichiul stang, gl.
suprarenala stanga, splina, mezocolonul transvers si prin intermediul acestuaia cu dodenojejunul si cu ansele intestinului
subtire. Curbura mica este legata de ficat prin ligamentul gastro-hepatic. Curbura mare este in raport cu colonel transvers prin
ligamentul gastro-colic. Fundul stomacului/formixul este in rap cu pleura, plamanul stg si inima.

186.STOMACUL: vascularizatie si inervatie

Circulatia arterial e data de a. gastrica stg, a. splenica, a. hepatica.
Se formeaza 2 arcade vasculare: una pe mica curbura, la care participa a. gastrica stg si a. gastrica dr.; alta pe marea curbura
formata din a. gastro-epiploica dreapta. Vene corespund arterelor si sunt supuse venei porto-hepatice prin vena coronara, vena
splenica, vena mezenterica sup. Stomacul e inervat simpatico din plexul celiac, ps din nervul vag. Cele doua sisteme, simpatice
si ps formeaza plexuri in submucoasa si musculara.
187.188. Duodenul I,II,III,IV (config ext, mijloace de sustinere, raporturi, vasc, inervatie)
Duodenul e portiunea initiala a intestinului subtire. E cuprins intre sfincterul piloric si unghiul duodeno-jejunal. Are lungimea de
25-30 cm si forma unei potcoave. I se descriu 4 portiuni: Prima portiune/superioara e orientate spre dreapta, in sus si
inapoi. Intinsa de la pilor pana la gatul veziculei biliare, unde face un cot num flexura duodenala sup, dupa care se contcu a 2a
portiune. Este cea mai scurta si mai larga portiune a duodenului, mobila si acoperita de peritoneu. A doua
portiune/descendenta e verticala si se intinde de la gatul veziculei biliare pana la capul pancreasului, unde face cel de-al
doilea cot num flexura duodenala inf. A treia portiune/orizontala trece pe dinaintea VCI, aortei si L4, apoi se cont cu ultima
portiune. A patra portiune/ascendenta o continua pe a 3a si se inchie la niv flexurii duodeno-jejunale. Cele 4 portiuni formeaza
un patrulater caruia ii lipseste partial latura sup. Duodenul este nentinut de peritoneu, ligament, mezenter, mezocolon,
canalele biliar si pancreatic, muschiul Treitz.
RAPORTURI: cel mai important raport il are cu capul pancreasului. Prima portiune vine in raport cu ficatul, vezica biliara,
pancreas, pediculul hepatic. A doua portiune vine in rap cu cu ficatul, vezica biliara, colonel transvers, anse intestinale, rinichi
drept. A 3a portiune vine in rap cu mezenterul, coloana vertebrala, VCI si aorta. A 4a portiune vine in rap cu ansele
intestinale, mezocolon, mezenter, pancreas, aorta abdominala. Nervii vin din plexul celiac si mezenteric. Vascularizatie:
arterele provin din a. pancreatico-duodenala sup si inf. Fiecare are cate o ramura ant si una post care formeaza 2 arcade
vasculare care iriga duodenul si pancreasul. Venele sunt supuse venei porte. Limfaticele merg spre ggl limfatici pancreatici.
189. Jejunul si ileonul: config ext, mijloace de sustinere, vasc, inervatie, raporturi
Jejunul si ileonul repr portiunea mezenteriala a intestinului subtire. Are 5-6 m si un calibru de 2,5-3 cm. Aceasta portiune e
mobila. Are forma tubulara, 2 margini (libera si mezenterica), 2 fete (sup si inf). Din cauza lungimii acestuia se cuteaza
si formeaza anse intestinale. Diferentierea dintre jejun si ileon se poate face numai dupa aspectul mucoasei. Prin intermediul
mezenterului, jejuno-ileonul este atasat la peretele abdominal post, si impreuna cu presa abdominala constituie ppalele
mijloace de sustinere la acest nivel. Vine in rap ant cu peretele abdominal ant, posterior cu peretele abd post, coloana
vertebrala lombara, superior cu mezocolonul transvers, inf cu vezica urinara, rect, uter, si lateral cu colonul asc si desc.
Vascularizatia este real de a. mezenterice sup, vena mezenterica sup, limfaticele dreneaza spre ggl mezenterici. Inervatia
e asig de plexul vegetatic mesenteric sup.
190. Colonul: config ext, rap, mijloace de sustinere, vasc, inerv
Colonul este segmental cel mai lung al intestinului gros, intins intre cec si rect. Are o lungime de 1,4-1,7 m si un diametru de 5-
7 cm. Este sustinut in pozitie de presa abdominala si peritoneu, care aplica colonul pe peretele post al abdomenului. Cuprinde 3
segmente: ascendent, transvers, descendent. Colonul ascendent(lombar) se gaseste in continuarea cecului si merge
aproape vertical pana sub fata inf a ficatului, unde face o curba catre stanga. Vine in rap ant cu ansele intestinale, peretele
abdominal ant; post cu fata ant a rinichiului drept; lateral cu santul paracolic, medial cu duodenul si ureterul drept,inf cu cecul,
sup cu lobul drept hepatic. C.A face o flexura colica dreapta pt a se continua cu cel transvers. Colonul transvers merge de la
flexura colica dreapta pana la flexura colica stanga si in sus. Partea stanga e mobile iar dreapta e fixa. Mobilitatea se datoreaza
mezocolonului transvers. Vine in rap ant cu peretele abd ant si marele epiplon, post cu rinichiul, duodenul, capul pancreasului,
lateral stg cu unghiul splenic si lateral dr cu unghiul hepatic, inf cu ansele intestinale. C.T face o flexura colica stg si se continua
cu cel descendent. Colonul descendent coboara pe peretele lombar stg, pana la niv crestei iliace. Este mai lung si mai
profund decat colonul ascendant. Vine in rap ant si medial cu ansele intestinului subtire iar lateral delimiteaza santul paracolic
stg. Colonul descendent se continua cu colonul sigmoid. Acesta e un segment mobil, prevazut cu un mezou. Ocupa fosa iliaca
dreapta si o parte din bazin, se intinde pana la niv S3.
Vasc e asig de a. mezenteriza inf si sup prin a. colica si iliocolica. Venele sunt aferente teritoriului portal, prin trunchiul
mesenteric sup si inf. Limfaticele dreneaza spre ggl mezenterici sup si inf. Nervii pt colon vin din plexul mesenteric sup si inf
si hipogastric.

192.193. Rectul: config ext, rap, mijloace de sustinere, vasc, inerv

E segmental terminal al intest gros, situat in loja rectala. Nu are directive rectilinie ci prezinta 2 curburi in plan sagital: una
cu concavit ant si alta cuc oncav post, dupa care se continua in jos si inapoi. In plan frontal prez curburi determinate de
santurile transversal ale peretilor laterali. Are aspect fusiform. Are 2 extremitati inguste, cilindrice si portiunea mjlocie dilatata.
E impartit in 2 segm: sup( rectul pelvian) si inf(rectul perineal). Vine in rap ant cu fascia prostate-peritoneala la barbat si cu
parametrul la femeie, post cu fascia parietala a pelvisului, osul sacru, coccis; lateral cu fascia parietala a pelvisului, muschii
ridicatori anali, sup cu peritoneul iar inf cu m. ridicatori anali si fasciile proprii la peretii rectului. Mijl de sustinere sunt m.
ridicatori anali si fasciile lor. Rectul e vasc de 3 ramuri arteriale: a. rectala sup, mijl si inf. Venele formeaza plexuri venoaseL un
plex hemoroidal intern,unul extern si un plex subcutanat. Dilataia acestor plexuri produce hemoroizii. Limfaticele rectale merg
spre ggl rectali sup, anorectali si sacrali. Inervatia somatica e asig de plexul rusinos si cea vegetative din plexul hipogastric.
194. Ficatul: config ext, rap, mijloace de sustinere
Se dezvolta din duodenul primitiv. Este cel mai voluminous viscer, fiind de fapt o glanda anexa a tubului digestive. Are o
greutate de 1000-2000 g. Situat in loja hepatica. Are forma unui segment ovoid si I se descriu 2 fete: sup si inf; 2 margini: ant si
post; e format din 2 lobi: dr si stg, delimitati de lig. falciform.
Fata superioara(diafragmatica) e convexa si ar eo portiune peritoneala si una post. Aceasta fata e situate sub cupola
diafragmatica si vine in raport cu pleurele, bazele pulmonare, pericard, inimia, peretele abdominal ant. Peritoneul acopera
aproape in intregime aceasta fara, cu exceptia ariei nuda.
Fata inferioara(viscerala) e indreptata in jos si inapoi. E det de 2 santuri sagitale unite printr-un sant transversal. Santurile
sagitale prez la randul lor un segm ant si unul post. Segm ant al santului sagital drept cuprinde fosa colecistului, iar segm post
drept santul VCI. Segmentul ant stang al santului sagital contine fisura ligamentului rotund al ficatului, in timp ce la niv santului
post se afla fisura ligamentului venos al lui Arantius. Santul transversal adaposteste hilul ficatului care delimiteaza 2 lobi: drept
( impresiunea colica, renala, suprarenala si duodenala), stang ( impresiunea gastrica, esofagiana, tuberozitatea omentala).
Merginea ant e ascutita si are o directive oblica ascendenta de la dr la stg si prez 2 incizuri: ombilicala, cistica. Marginea post e
rotunjita si corespunde partii affixa. Ficatul e sustinut in pozitia sa prin presa abdominala, prin elementele pediculului hepatic.
Acesta mai e legat de peretii lojei sale prin ligamentul falciform, coronar si epiplonul mic.
195. Ficatul: vasc si functii, inerv
Ficatul are o vasc nutritive pe care o asigura artera hepatica si una functional ape care o asig vena porta. Vena porta colecteaza
sangele venos al tubului digestive din cav abdominala. Ea se formeaza din 3 trunchiuri venoase: vena mezenterica sup, inf si
splenica. Sistemul port cuprinde o retea venoasa care se capilarizeaza de 2 ori: 1 la niv mucoasei intestinale, 2 la niv lobului
hepatic. Artera hepatica asigura aportul de sange hranitor, bogat in oxygen. Limfaticele merg spre ggl hilari. Ficatul
indeplineste functii multiple si complexe: produce bila si colesterolul, proceseaza hemoglobinele, stocheaza sangele, curate
sangele, regleaza coagularea, depoziteaza fierul, stocheaza vitaminele. Nervii contin fibre simpatice si ps prov din nervii vagi si
plexul celiac.
196. Vezicula biliara: config ext, vasc, inerv, rap
Este un diverticul biliar care constituie un organ de depozit si concentrare a bilei. Are forma ovoidala si este plasata in fosa
veziii biliare. Are o lungine de 8 cm si o grosime de 3-4 cm. E alc din : fud, corp, gat. Fundul veziculei depaseste marginea ant
a ficatului si vine in contact cu peretele abdominal pe care se proiecteaza. Cand volumul acesteia creste, ea se bombeaza si se
palpeaza sub rebordul costal drept. Corpul veziculei: este situate de-a lungul santului sagital stg al ficatului. Are 2 fete: sup si
inf. Superior se rap cu fosa veziculei biliare??, inf colonul colonul transvers si segm supramezocolic al duodenului desc. La ac
niv vezicula e acoperita de peritoneu. Colul are forma conica si este delimitat de vezicula si de canalul cystic prin 2 santuri.
Gatul veziculei e in rap post cu ramura dr a venei porte si inf cu bulbul duodenal. In stg se gaseste un ganglion situat intr-o
concavitate a gatului. Arterele veziculei sunt dat de a. cistica. Venele merg spre parenchimul hepatic- vene porte accesorii,
altele spre vena porta. Limfaticele merg spre ggl hilari. Nervii vin din plexul solar si au ramuri sensitive, motorii si vasomotorii.

197. Calea biliara ppala (coledocul): config ext, rap, vasc, inerv
Coledocul este calea biliara ppala. Are o lungime de 3-3.5 cm si calibrul de 5 mm. Traiectul sau arcuit prez 2 concavitati: una
spre dreapta, si alta anterioara. Are 3 portiuni: retroduodenala, retropancreatica, intraparietala. Portiunea retroduodenala
vine in rap post cu fascia de coalescenta retroduodenopancreatica. In aceasta portiune ductul coledoc mai prez rap cu artera
pancreaticoduodenala dr, vena porta, post; si cu a. hepatica catre flancul stg. Portiunea retropancreatica se gaseste intr-un
sant sau intr-un canal sapat in parenchimul pancreatic. In aceasta portiune coledocul prez rap cu VCI, vena renala dreapta si cu
arcadele vasculare pancreatico-duodenale. Portiunea infraparietala impreuna cu canalul pancreatic cu care vine in contact
in partea inf formeaza ampula Vater. Coledocul e irigat de ramuri ale arterei hepatice, venele sale sunt tributare venei porte, iar
limfaticele merg spre ggl hilari. Nervii vin din plexul hepatic
198. Splina: Config externa
E situata in loja splenica,in partea stanga a etajului supramezoncolic,sub diafragm,inapoia stomacului si deasupra unghiului
stang al colonului.Are forma unui poliedru.Are 4 fete(diafragmat,gastrica,renala,colica).Are 3 margini (antero-sup;post(mai
groasa) ,intermediara). Are 2 poli : superior si inferior.Are la exterior o capsula fibro-elastica,iar in interior un parenchim.De la
capsula pornesc in interior septuri conjunctive numite trabecule.Parenchimul e format din tes limfoid (pulpa alba) si hematii
(pulpa rosie).Mijloace de sustinere -epiploonul gastro-splenic:o leaga de stomac. -e fixata in loja prin pres.
abdominala,peritoneul splenic,vase,nervi. -epiploonul pancreatico-splenic -Ligamentul Raporturi: F.diafragm-
diafragm,recesul pleural costo-diafragm sting,lobul inf al plamanului sting,peretele toracic.F. gastrica-aria prehilara in rap cu f
post a stomacului prin lig gastro-splenic.aria retrohilara in raport cu coada pancreasului,lig pancreatico-splenic,bursa
omentala.F.renala-rinichiul sting si polul sup a gland suprarenala stingi.F. colica-flexura colica sting,lig.frenico-colic.
VascularizatiaA splenica=>ram a art. celiace=>se ramifica pana la capilare Sangele venos se intoarce prin v.splenica,ram a
v.porte. Limfaticele.Limfa splinei se varsa in gangl. pancreatico-splenici. Inervatia E asigurata de celiac.
199. Pancreasul: config ext, mijloace de sustinere, raporturi, vasc, inerv.
Pancreasul e o gl anexata duodenului, sit in partea profunda a cav. abdominale, intre duoden si splina. E alc din cap, col, corps i
coada. Are o greutate de 80g si o lungime de 15-20 cm. Are atat functie endo cat si exocrina. Capul e voluminous, cuprins in
scobitura duodenului. Are o fata ant, una post si o circumferinta. Are 2 prelungiri: sup si inf. Gatul e ingust si prez un sant
sup(duodenal) si unul inf(mesenteric). Corpul are in sectiune forma triunghiulara si se gas in fata aortei, fiind orientat in sus sis
pre stg pt a fuiona cu coada. Coada prez un varf ascutit care intra in concavitatea splinei. Este mobile. Pancreasul e fixat prin
peritoneul parietal post si Fascia Treitz,Conexiunile vasculare, canalele biliare si pancreatice,Radacina mezocolonului
transvers,Presa abdominala
200. Artera mezenterica superioara
Este a 2a ramura viscerala impara a aortei abdominale din dreptul vertebrei L1. Aprare la marginea inf a pancreasului,
incruciseaza duodenul si patrunde la radacina mezenterului. Ea are mai multe ramuri: A pancreatico-duodenala inf, care form
arcada arterial pancreatico-duodenala.; arterele jejunale si ileale, care formeaza reteaua arterial intramurala intestinala; artera
ileocolica, care furnizeaza ramuri pentru cec, apendice si ultima ansa ileala; A colica dreapta, care se bifurca in 2 ramuri; A
colica mijlocie, se imparte in 2 ramuri care mai apoi se unesc intr-un punct num Cannon-Bhm.
201. Artera mezenterica inferioara
Este ultima ramura viscerala impara a aortei abdominale, formeaza mai multe ramuri: A colica stanga, care are traiect spre stg,
se anastomozeaza cu artera colica dreapta, ramura descendenta se uneste cu prima artera sigmoidiana; 3 artere sigmoidiene-
sup, intermed, inf, iriga colonul sigmoid, prima unundu-se cu o ramura a arterei suprajacente; A rectala/hemoroidala sup este
ramura terminal care real legaturi cu arterele rectale intermediara si inf, ramuri ale A iliace interne. Din anastomoza ramurilor
ascendente si descendente pe toata lungimea colonului se formeaza arcada paracolica.
202. Vena porta
Este un important collector venos al sangelui din tot tubul digestive cuprins in etajul subdiafragmatic, de la cardii?? la rect,
precum si la splina, pancreas si vezica biliara. Ea face parte din circulatia functionala a ficatului. Vena porta adduce subst
nutritive din tubul digestive la ficat, unde sunt transformate si depoz. VP rezulta din unirea venelor mezenterica si splenica. VP
participa la formarea pediculului hepatic cu coledocul si A hepatica. Se gaseste in garginea libera a epiplonului mic.

203. Peritoneul: formatiuni, ligament, mezouri

Peritoneul este o membrane seroasa care acopera peretii cav abdomino-pelvine si organelle care se afla in aceasta cavitate.
Are foite: una parietala, care captuseste peretii cav abdomino-pelvine si una viscerala care imbraca viscerele din abdomen si
pelvis. Peritoneul parietal sic el visceral formeaza o seroasa continua. La barbat aceasta cav e inchisa complet, pe cand la
femeie se continua cu exteriorul prin orificiile si lumenul trompei, uterului si vaginului, realizand plici peritoneale grupate astfel:
mezouri-plici care leaga un segm al tubului dig de peretele abdominal(mezenter, mezocolon transvers); epiplonuri-leaga intre
ele 2 viscere abdominale( epiplonul mic si mare); ligament-leaga un organ care nu apartine tubului dig cu peretele abdominal
205. Bursa omentala
Este un diverticulal marii cavitati peritoneale, prin care comunica cu hiatusul Winslow, delimitat ant de pediculul hepatic, post
de VCI, sup de lobul Spiegel si inf de bulbul duodenal. BO are un perete ant, alc din fata post a stomacului; un perete post
formart din peritoneul parietal si un perete inf format din mezocolonul transvers. Are 4 prelungiri: dr, stg, sup, inf. Prelungirea
dreapta e num vestibulul bursei omentale, care e delimitat ant de micul epiplon, post de peritoneul parietal, sup de ficat si inf
de mica curbura a stomacului; comunica cu bursa omentala printr-un orificiu num foramen epiploicum.
206.207. Micul epiplon. Marele epiplon
Epiplonul mic e num si lig. hepato-esofago-gastro-duodenal si e alc din cele 2 foite peritoneale care, dup ace invelesc ficatul,
se unesc de-a lungul hilului. Acesta are o portiune superioara, opaca, in car epatrund ramuri ale nervului vag, o parte mijlocie
spre curbura mica a stomacului si o parte dreapta care formeaza marginea libera a epiplonului mic. Marele epiplon este un
ligament care acopera viscerele, coboara de pe marea curbura a stomacului, se reflecta formand un fund de sac si se intoarce
pentru a se fix ape mexoul colonului transvers.
208. Spatiul retroperitoneal: delimitare, component anatomice
Repr un spatiu situate in partea post a cav abdomen, in spatele cav peritoneale si in fata peretelui abd post. Cuprinde: rinichi,
uretere, vase mari abdominale, lanturi parasimpatice vertebrale, plexul hipogastric
209.210. Rinichii
-Este org. exctretor,iar caile de eliminare sunt formate din bazinet si vezica urinara.Lungime 10-12cm,latime 5-6 cm.Forma de
potcoava.Are 2 rezervoare si conductele canaliculare,ureterul si uretra.Sunt in nr de 2. Config. externa: 2 fete (ant si post)
1)ant-usor convexa 2)post plana. 2 margini: -una laterata convexa; una mediala concava; 2 extremitati:polul sup;polul
inf.Marginea mediala corespunde hilului renal,care reprezinta locul de intrare sau de iesire a elementelor pediculului renal.Hilul
este delimitat de o baza ant.concava si una post rectilinie.In inter.rinich. hilul se prelungeste cu o scobitura-sinusul renal in care
se gasesc tes.conjunctiv gras,ramificatiile vaselor renale si portiunile initiale ale cailor de excretie. Mijloace de
sustinere:Rinichiul este fixat in cav abdominala prin presiunea exercitata de celelalte viscere abdominale:prin fascia
renala,vase renale,peritoneu.Rinichiul stang este mai fix,deplasarile producandu-se mai ult la cel drept,din cauza presiunii
ficatului si a conformatiei vasculare. Raporturi: Rin.drept: Ant: mez transvers,duoden descendent,flexura colicadreapta,anse
intestinale,lobul drept al ficatului.Marg lat: f viscer a ficat, colon ascendent.Marg med:m.psoas mare,v.cava inf.Post:lig.arcuale
mediale si lat,coastele 11 si 12,n.iliohipogastrici si ilioinghinal,m.psoas mare.Sup: g.suprarenala. Rinich stg:Ant: mezocolon
transvers,corpul pancreasului,f renala a splinei,f post a stomac,anse intestinale. Marg lat:splina,colon descendent.Marg
med:m.psoas mare,ureter stg,aorta abdominala,flex duoden-jejunala.Sup:g. suprarenala.Proiectie topografica:Rinichii sunt
situati in reg cea mai profunda a cav . abdominale,de o parte si de alta a coloanei vertebrale,intre ultimelevertebre toracice si
primele vert lombare;Rinich stg este situat m. sus cu o jumatate de corp de vertebra;Sint org. primitiv retro-
peritoneala,dezvoltandu-se si ramanand si dupa nastere inapoia peritoneului;In sus fasccia renala,este suspendata de diafragm
Vascularizatie: Rin. sunt irigati de arterele renale,ram din aorta abdominala.In vecinatatea hilului arterele se divid in 5 ramuri
terminale.Nu exista anastomoze intre arteriole.De aceea obliterarea uneia duce la necroza.Dispozitia venelor se aseamana cu a
arterelor,venele renale ies prin hil si se varsa in vena cava inf,vena renala dreapta are un traiect scurt,cea stanga primeste in
traiectul ei v.testiculara stinga.vena suprarenala stg si ven frenica inf stg.Limfa e colectata de 3 sisteme limfatice: limfacitele
profunde,plex subcapsular si plexul capsular.De aici limfa ajunge in noduli limfatici aortici. Inervatia: E de natura
vegetativa,provine din: 1) ggl.celiaci,mezenteric sup,aortico-renal 2) splenicul mic si mare. ce formeaza un plex ce patrunde
prin hil insotit de artere.3) Lantul simpatic 4)Fibre din n.vag.

211. Ureterul
Este un conduct tubular lung de 25cm care continua bazinteul si se deschide in vezica urinara.este situat
retroperitoneal.Traiect: se descriu 2 portiuni : 1)abdominal-corespunde peretelui lombar si fascii iliace ,pana la stramtoarea
sup.a bazinului.2)pelviana-situata in bazin,directia sa nu este rectilinie:privit in plan frontal ,descrie o curbura cu concavitatea
lateral in portiunea sa initiala apoi coboara vertical pana la nivel vaselor iliace,descriind flexura marginala.*Calibrul este
neuniform ,are 3 portiuni inguste : la jonctiune cu bazinetul ; la incrucisarea vaselor iliace comune; la varsarea in vezica
urinara. Raporturi: Zona abdomin -vase testiculare sau ovariene,duodenul2,radacina mezenterului,vase ileocolice,v.cava inf.
(ureterul drept),duoden4(stg),aorta si artera mezent inf.(stg). Zona pelvina: La barbat- in port. descendent -cu vasele
hipogastrice; Port. orizontala anter- canalul deferent apoi trece ant de vezicile seminale. ; medial-rect. La femei: are raport cu
vasele hipogastrice si cu ramurile lor , in special cu originea a.uterine. Patrunde in baza ligamentelor late unde este incrucisat
de a.uterina ;trece apoi inaintea peretelui vaginal ant. Vascularizatie: Arterele provin din a.renale , spermatice sau ovariene ,
vezicale inf si diferentiale. Venele merg spre v.iliaca int. , cele din portiunea mijlocie spre v.spermatica sau ovariana. Cele din
port sup. Formeaza un plex venos retropielic . Limfaticele merg spre ganglionii lombari. Inervatia: Nervii vin din plexul renal
;aortic, din plexul spermatic ; din cel hipogastric inf si sup.

212.Vezica Urinara
Organ muscular ,cavitar,acumuleaza urina si o elimineaza ritmic prin actul mictiunii.
Config.Ext:este org.pelvian,doar cand este plina partea sup.depaseste simfiza.Ocupa loja vezicala.Cand este plina are forma
globuloasa,prezentand o baza ,un corp si un varf. Are o fata ant,post si 2fete lat.Structura :3 tunici.1-t.externa seroasa repr de
peritoneu care o acopera pe fata post iar in rest de tesut conj. prevezical. 2-t.musculara alcatuita din trei straturi: unul extern-
fibre longitudinal dispuse in axul vezical, altu mijlociu fibre circulare si al treilea strat intern fibre long.anastomozate intre ele.
3-t.mucoasa are strat de 2-3mm. Mijloace de sustin :peritoneul,labarbat prostata,m.retrovezical,m.vezico-uterin; la femei-
diafragma urogenitala, lig.pubio-vezical. Raporturi: ANT:fascia ombilicala prevezicala , spatiul retropubian,lig.pubio-prostatic ,
lig.pubio-vezical. POST: barbati-colon sigmoid. femei-colonul sigmoid;partea post a uterului. LAT:m.obturator int. , m.ridicator
anali. Fundul: barbat-rect ,prostate ,veziculele semin,canale deferente. femei-colul uterin,peretele ant.al vaginului.
Vascularizatie:4perechi de artere vezicale:sup.din aa.ombilicale;post:din a.hemoroidala mijlo.;inf. a.hipogastrica; ant.
a.rusinoasa int. Venele:form.un plex venos ant; unul postero-inf;unul lateral.Inerv:n. vin din plex hipogastric se anastom. cu
n.pelvici,ramura ant.a n.sacrali 3si4,formand plexuri in peretii vezicii din care pleaca fibre senzitive motorii si vegetative.

213.Uterul
Este un organ muscular, cavitar si nepereche situate in cav.pelviana intre vezica si rect.
Conf.ext:are extremitatea mare orientata sup iar cu ce-a mica spre inf. Uterul are 3portiuni, corpul uterului , istmul uterului si
colul uterin.Are 2 fete si 3margini.Ambele fete sunt acoperite de peritoneu care coboara pana la niv.istmului alcatuind fundul de
sac vezico uterin ,iar post coboara pana la 2 cm sub istm dupa care se reflecta pe rect, formand fundul de sac retrouterin
Douglas. Cav.uterina este mai larga la niv fundului uterin si se ingusteaza progresiv catre col , constituind canalul cervical.
Mijloace de fix: Mijloace de supens-lig. late si lig rotunde. Mijloace de sustin-aderenta la org.vecine (vezic.urinara si rect);de
lig.uterosacrate,pubo-uterine,cardinale;si adera la peritoneu. Raporturi:ant.-vezica urin; post-rect,colon sigmoid,anse
intestin.sup-anse intestinale ,sigmoidul;lat:a.uterina,tube uterine. Vasculariz: A.uterina (ram.a.a.iliace interne)si in mica
masura de a.ovariana si a. lig . rotund. Venos: Sangele e colectat de plexurile uterine,de aici se imparte pe 3
cai:1)v.uterina.iliaca inf. 2)v.ovariana>v.cava inf.3)venele lig.rotund>v.epigastrica inf. Limfaticele:Pornesc din 3 retele:
mucoasa, musculara ,seroasa. Conduc limfa spre nodurile limfatice iliace,sacrate si lombare. Inervatie: E de natura organo-
vegetativa cu fibre simp.si parasimp. provenite din plexul hipogastric ce formeaza plexul uterovaginal.

214.Ovarul
Glande perete genitale a femeilor , situate in cav. pelvina in foseta ovariana cu forma ovoida aplatizata.Localizat intraperitoneal
pe peretele lat. al cavit pelvine.Prezinta 2fete,2marg si 2extremit.Delimitati:ant. si inf de lig. latt. si a.ombilicala sup. de vasele
iliace ext. post. de uter si vasele iliace int. Raporturi: margin ant-insertie mezovarului,hilul ovar , margin post-ansele
ileale,colon sigmoid , extrem tubar- vase iliace ext,lig susp ovaria ,extrem uterin-da insertie lig propriu ovarian, f.mediala-tuba
uterina,mezosalpinge, f. laterala-fosa ovariana Mijloace de fix: mezoovarul,lig. tubo-ovarian ,lig. utero-ovarian, lig.limbo-
ovarian,lig. suspensor si propriu al ovarului. Vascular: 1.Artera ovariana (origine aorta abdominala) coboara retroperitoneal si
patrunde in mezoovar prin lig suspensor al ovarului. 2. Ramura ovariana a art uterine se anastomoz la nivelul mezoovarului cu
artera ovariana. Inervatie: Nervi provin din plexurile vegetative aortic si hipogastric.

215.Trompele uterine
Este un conduct neregulat . se intinde de la unghiul lat. al uterului , cu care comunica prin orif. numit ostiul uterin pana la ovar.
Extremit lat a tubei prez un alt orificiu ostiu abdominal care se deschide in cav abdom. Tunica trompei prezinta o tunica
adventitiata sub care se gaseste o patura muscular cu un strat longit la ext si unul la int. Urmeaza submucoasa si mucoasa
puternic cutanata cu cili. Are 4 portiuni :uterina-1cm in peretele uterin ; istmica-4cm de la marg lat a uterului pana la polul inf a
ovarului ; ampulara- 7-8cm de la polul inf al polului sup.al ovarului ; infundibulara- 2cm se descrie cu o palnie prevazuta cu
franjuri.Raport: este sit.la marg sup a lig lat de care este legata cu colonul sigmoid ; ansele int. subtire. Tubele sant sustinute
de lig.lat si de mezosalpinge.La fixare mai participa si lig.suspensor al ovarului si lig.tubovarian. Vascular: Arterial-asigurata de
a.uterina cu rol accesor cea ovariana.Venele-au traiect invers.Vena care colecteaza sange venos reprezinta reteaua venoasa
subtubara ce se deschide in v.ovariana.Limfa de la nivelul tubei coboara spre ovar unde limfaticele tubelor se descarca in
limfaticele ovarului. Inervatia: Este de origine organo-vegetativa,n.tubei provenind din plexul ovarian si uterin.

216.Testiculul
Glanda mixta ce secreta spermatozoizi si hormoni ,sunt in nr de 2 situati in bursele scrotale. Config.ext:forma ovoidala , latita
in sens transversal ,prezinta 2 fete(lat si med) 2 marg (ant,post) 2 extremitati (sup si inf).In stransa legatura cu testic se
gaseste un organ alungit epididim. Este acoperit la sup de o membr conjunctiva. La marg postero- sup ia nastere o formatiune
conjunct mediastinul testicular. Parenchimul testicular se prezinta sub forma de lobuli piramidali. Raport: f.lat>rap cu
epididimul. f.med>rap cu test din partea opusa. extremit.inf>rap cu coada epididimului si cu lig scrotal. extremit.sup>rap.cu
capul epidimului. marg.post>rap cu epidimul.(margin hilara Vascul: Arteriala>realizata prin intermed a 3
artere:art.testiculara(ram din aorta abdominala)art.ductului deferent(ram din art abdominala/vezicalainf)si de
art.cremasterica(ram din epigastrica inf.) Venele sunt profunde si superficiale,acestea se intalnesc la nivelul funiculului
spermatic si formeaza 2 grupuri:1)grup ant-venele acestui grup se anastomoz. si formaeza plexul pampini din care rezulta
vena testiculara,tributara venei cave inf. 2)grupul post (ce aduna sange de la epididim si se descarca in v.epigastrica inf.
Limfaticile urca pana la niv funicului spermatic si se descarca in limfonodurile lombare si latero-aorticeInervatie: E asig de
nervi proveniti din plexul teticular,cu fibre nervoase ce vin din plexul aortic,aceste fibre nervoase ajung la testicul odata cu
arterele testiculare.

217.Canal deferent
El continua epididimul ,se intinde pana la confluent cu canalul veziculei seminale.Conf.ext: are 4 port: portiunea libera:intra in
constitutia funicului spermatic si tine pana la orificiul inghinal subcutanat ; port inghinala in traiectul canalului inghinal ; port
abdominal de la orif ingh abdominal pana la fata post a vezici urin ; portiunea ampulara : sit post de vez. urin. Dupa aceste
port canalul primeste vezicule seminale si ia numele de canal ejaculator care se deschide in uretra prostatica. Raport: in reg
scrotala si funiculara formatiuni vascul si nervoas ale funicului spermatic , reg abd-pelviana trece dinainte art iliace , a
ureterului si a veziculei seminale. Vascular:Este vasculat de a.deferentiala.

218.Prostata; veziculele seminale

E un org glandular situat in jurul port initiale a uretrei , in cavitatea pelviana unde ocupa loja prostatica cu forma unui con turtit
cu varf indreptat in jos.are 3 fete o baza si un varf. Raport: baza: ant- vezica u. trigonul veazical, post canalele deferente si
veziculele seminale ; varf: cu diafragma uro-genitala ;fete ant-simfiza pubiana ; post- rect ; lat- m. ridicatori anali.Mijloace de
fix: perineu , aderente la vezica urinara si uretra , lig. puboprostatic. Vascularizatie:1)Arterele provin din art vezicala inf. si
rectala mijlocie.Acestea emit ramuri capsulare si trabeculare. 2)Venele au traiect opus arterelor,acestea se deschid in pexul
venos prostatic,care se descarca in v.rusinoasa interna. 3)Limfaticele se formeaza din plexurile perialveolare,ajung apoi in
plexul periprostatic si de aici in nodurile iliace externe,interne si sacrate. Inervatie: e asigurata de nervii ce provin din plexul
nervos prostatic.Plexul nervos prostatic provine la randul lui din plexul hipogastric inferior.Nervii au fibre senzitivo-motorii.
Veziculele Seminale Sunt diverticule glandulare al canalului deferent ,secreta un lichid mucos care se adauga spermei
testiculare si epididimare in mom ejaculari.Conf.ext: sunt in nr de 2 se gasesc intre vezica urinara si rect , lat de ampulele
diferentiale.Au forma ovodiala latita ,din pereti sai se form diverticuli lat. Raport: ant:vez urinara;post:rect ; inf:prostate ; sup:
segm retro vezical al canal deferent. Vascular:Arterele vin din a. deferentiala si rectala mijlocie. Venele form plex seminal care
se cont cu plexul vezico prostatic. Limfaticele merg spre gang iliaci.Inerv: Nervi sant dati de plex hipogastric.

219. Artera hipogastrica

A iliaca int sau hipogastrica repr ramura de bifurcatie interna a arterei iliace comune. Are o lungime de 5-7 cm. Ppalele raporturi
sunt cu: vena iliaca interna, ureterul, peritoneul, ggl limfatici iliaci. Prez 2 portiuni: o port sup(segmentul de legatura) si o port
inf(segm de distributie). Port inf se imparte in trunchiul ant si trunchiul post. A hipogastrica vascularizeaza viscerele si peretii
pelvisului, regiunea gluteala si regiunea obturatorie.
220. Plexul hipogastric
Este plexul nervos vegetativ care real inervatia vezicii urinae, rectului si organelor genitale. Ramurile aferente din care e
constituit provin din spanhnicul pelvin, din ggl simpatici sacrati si nervii erectori. Se imparte in plex hipogastric sup si inf.
 221. Planseul pelvin: stratigrafie, topografie
Repr ansamblul partilor moi care inchid stramtoarea inferioara a bazinului osos. Are forma romboidala si e impartit in perineu
ant si perineu post. Dpdv topografic, in struct perineului se descriu 3 componente anatomice: diafragma pelviana, formata din
m. Ridicatori anali si m. Ischiococcigieni; diafragma urogenitala f din m sfincteri ai uretrei si m perineali; spatiul perineal
superficial f din m transversi perineali, radacinile clitorisului.

222. Drenajul limfatic al cavitatii abdominale

Limfa are rolul de a transporta subst nutritive si de a prelua deseurile celulare. Are un rol imp in imunitatea organismului. Ea
intervine in transportul lipidelor absorbite la niv vaselor intestinului subtire.
223. Trigonul scarpa
Trigonul femural Scarpa e o regiune topografca sit la partea sup a lojei ant a coapsei. Are asp triunghiular cu baza sup si varful
inf. Vine in rap sup cu lig inghinal,medial cu m adductor lung iar lateral cu m croitor. Ca delimitare are 3 margini si podeaua(fosa
iliopectinee). Elem sale ppale sunt: nervul femural, artera femurala, vena femurala. Acestea alcatuiesc pachetul vasculo-nervos
femural.